Fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu (foto 1) vrea sa scape de dosarul Revolutiei, in care a fost trimis in judecata pentru presupuse infractiuni impotriva umanitatii, politicianul invocand o serie de exceptii de nelegalitate in fata judecatoarei Florentina Dragomir de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cel mai recent termen din proces a avut loc vineri, 21 februarie 2020, urmatorul fiind programat pentru 27 martie.

Asa cum puteti citi in documentul atasat la finalul articolului, Ion Iliescu, dar si generalul Iosif Rus (cel care in decembrie 1989 era comandantul Aviatiei militare) cer:

- restituirea cauzei la parchet, avand in vedere ca rechizitoriul intocmit de catre Sectiile Parchetelor Militare (SPM) ar fi nelegal intocmit;

- excluderea probelor nelegal administrate pe parcursul urmaririi penale;

- constatarea nelegalitatii rechizitoriului SPM, ca urmare a modului in care s-au efectuat si administrat probele, precum si a modului in care s-au efectuat actele de urmarire penala in cauza;

- constatarea nulitatii rechizitoriului SPM;

- constatarea tardivitatii privind solutionarea cauzei;

- constatarea neregularitatii rechizitoriului SPM.

Mentionam ca Iosif Rus este aparat de reputatul avocat Nicolae Traistaru.

In esenta, inculpatii sustin ca:

- rechizitoriul SPM prezinta contradictii majore („de natura a face imposibila stabilirea obiectului si limitelor judecatii”), tinand de prezentarea lantului cauzal al evenimentelor incepand din 22 decembrie 1989;

- trimiterea in judecata (cel putin in cazul lui Iliescu) a fost facuta pentru fapte pentru care nu a existat inceperea urmaririi penale sau punerea in miscare a actiunii penale (fapt ce i-a afectat fostului presedinte dreptul la aparare);

- neidentificarea victimelor (cel putin in ceea ce-l priveste pe Rus);

- tot in legatura cu Iosif Rus: existenta unei autoritati de lucru judecat cu privire la masacrul de la Otopeni din 23 decembrie 1989

- incadrarea juridica nelegala a faptelor;

- faptul ca Gheorghe Cosneanu (seful echipei de procurori militari) a confirmat rechizitoriul, chiar daca si el efectuase acte de urmarire penala; altfel spus, Cosneanu s-a verificat pe sine insusi – Lumea Justitiei a prezentat pe larg cele doua sesizari ale asociatiei „21 Decembrie 1989” in legatura cu aceasta problema (click aici si aici pentru a citi);

- tergiversarea solutionarii dosarului.

Urma scapa turma: contraargumentele procurorului Ranco Pitu

In replica, procurorul militar Catalin Ranco Pitu (foto 2) – unul dintre membrii echipei de anchetatori din dosarul Revolutiei – raspunde punctual la toate acuzatiile. Cu privire la exceptiile legate de descrierea nepotrivita a faptelor, Pitu face apel la evenimentele documentate istoric atat prin ordine semnate, cat mai ales prin filmari de la Revolutie, unde – sustine procurorul – se vede cum Ion Iliescu a intretinut psihoza legata de teroristi, provocand astfel schimburi de focuri haotice, soldate cu nenumarate victime.

In ceea ce priveste exceptia legata de incalcarea dreptului la aparare, Catalin Pitu argumenteaza ca „pe intreaga desfasurare a urmaririi penale, inculpatul Iliescu Ion a refuzat categoric (in pofida insistentelor) sa formuleze declaratii. De asemenea, nu au fost facute niciun fel de solicitari in aparare, cu toate ca a existat suficient timp in acest sens. Inculpatul si aparatorii acestuia au avut, pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, acces la intregul material de urmarire penala, cunoscand astfel toate aspectele acuzarii”.

In legatura cu existenta autoritatii de lucru judecat vizand masacrul de la Otopeni, Ranco Pitu subliniaza ca, intr-adevar, a existat un dosar solutionat definitiv de catre Inalta Curte in 2001, dar Iosif Rus nu a avut acolo calitate de inculpat (necum de condamnat), ci doar de martor. Cu toate acestea, ICCJ – pe atunci denumita Curtea Suprema de Justitie (CSJ) – a apreciat ca starea de fapt retinuta prin rechizitoriu corespunde realitatii. Or, rechizitoriul facea vorbire inclusiv despre actiunile generalului Rus din zilele Revolutiei, puncteaza procurorul de la PICCJ:

„Rus Iosif nu a fost niciodata cercetat pentru conduita sa in legatura cu ceea ce a fost cel mai grav eveniment din timpul Revolutiei din 1989 (n.r. masacrul de la Otopeni). Cu atat mai putin condamnat.

Prin rechizitoriul SPM, s-a vorbit despre faptul ca intr-adevar a existat un proces 'Otopeni' in urma caruia au fost condamnate definitiv trei persoane (Curtea Suprema de Justitie, decizia nr. 20 din 19.02.2001). In baza probatoriului administrat prin rechizitoriul ce a stat la baza acestei condamnari, s-a stabilit ca generalul Rus Iosif, fara drept si din proprie initiativa, a ordonat executarea indicativului Movila si prin aceasta a declansat lantul cauzal ce a condus la moartea a 48 de persoane si ranirea altor 15. Cu toate acestea, fata de gl. Rus nu s-a dispus nicio masura, fiind mentinut cu calitatea de martor. Prin decizia CSJ, s-a apreciat ca starea de fapt retinuta prin rechizitoriul SPM corespunde realitatii. Insa tocmai aceasta stare de fapt l-a incriminat in primul rand pe generalul Rus Iosif.

Prin rechizitoriul SPM din 05.04.2019, s-a devoalat ca paradoxul necercetarii initiale a lui Rus Iosif trebuie privit in contextul in care, dupa Revolutie, au fost protejate varfurile decizionale din MApN. 'Pactul' dintre puterea politica instalata in decembrie 1989 si componentii Consiliului Militar Superior care au coordonat inducerea in eroare (din care gl. lt. Rus Iosif a facut parte), in sensul impunitatii acestora din urma, s-a devoalat inclusiv prin protectia conferita la vremea respectiva fostului sef al aviatiei militare.

Pe de alta parte, pentru a se putea invoca autoritatea de lucru judecat, se cer intrunite cumulativ trei conditii: existenta unei hotarari judecatoresti definitive, noul proces penal sa se indrepte impotriva aceleiasi persoane (eadem personae) si sa fie vorba despre fapte identice sau in mod substantial aceleasi (idem factum). Conditiile cerute de lege, pentru existenta autoritatii de lucru judecat, nu sunt indeplinite fata de Rus Iosif, din ratiuni deja indicate”.

Cum isi apara Pitu fostul sef

Inainte de a va lasa sa cititi singuri polemica dintre aparare si acuzare, mai insistam asupra unui singur aspect: felul in care raspunde procurorul Catalin Ranco Pitu acuzatiei ca procurorul Gheorghe Cosneanu, in calitate de sef al Sectiei Parchetelor Militare (intre timp pensionat), s-a verificat pe sine insusi pentru legalitate si temeinicie.

Mai precis, Catalin Pitu explica faptul ca Gheorghe Cosneanu nu efectuase acte de urmarire penala, ci acte premergatoare urmaririi penale.

Iata apararea lui Pitu pentru Cosneanu:

„In perioada in care a desfasurat activitatea in cadrul Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Timisoara, (n.r. Cosneanu) a solutionat lucrari si dosare penale de competenta acestei unitati de parchet si, prin delegare, dosare penale de competenta Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial, inclusiv dosare penale care aveau ca obiect fapte individuale comise in cursul evenimentelor revolutionare din decembrie 1989.

Imprejurarile deosebit de complexe existente in timpul Revolutiei din decembrie 1989 nu au facut doar obiectul dosarelor inregistrate la nivelul Sectiei Parchetelor Militare din cadrul PICCJ, ci au facut obiectul multor dosare penale care au fost instrumentate in perioada imediat urmatoare la nivelul tuturor parchetelor militare, inclusiv la nivelul Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Timisoara.

Asa cum rezulta si din Ordonanta nr. 388/P/1991 din data de 30.01.1995, aflata la dosarul nr. 11/P/2014 (...), actele intocmite in lucrarea nr. 990/ll/7/1990 si, ulterior, in dosarul nr. 387/P/1991 au valoare de acte premergatoare, dosarul fiind inregistrat in evidenta cauzelor cu autori neidentificati”.

* Cititi aici toate exceptiile ridicate de avocatii lui Ion Iliescu si Iosif Rus, precum si raspunsurile procurorului Catalin Pitu

Sursa foto Iliescu: Antena3.ro