In 20 mai 2013 se implineste un an de la data la care Completul de 5 al ICCJ, prezidat de judecatoarea Livia Doina Stanciu (foto 1), din care au mai facut parte si judecatorii Francisca Maria Vasile, Ionut Matei, Sandel Lucian Macavei (foto 2) si Rodica Cosma a pronuntat o solutie definitiva in dosarul “Schimbului de terenuri dintre Becali si MApN”, prin care Gigi Becali, Victor Babiuc si Dumitru Cioflina au fost trimisi dupa gratii. La aproape un an de la controversata decizie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a finalizat de redactat motivarea hotararii de condamnare din dosarul “Schimbului de terenuri”, depasind astfel cu mult termenul legal de 30 de zile care ii obliga pe magistrati sa publice argumentele pentru care au dispus o decizie. Aceasta prevedere nu a fost respecta de judecatorii supremi, dar nu ne mira, din moment ce nu se afla la prima abatere in acest sens. In acelasi timp, nu avem nicio speranta ca va exista cineva care sa propuna sanctionarea disciplinara a sefei ICCJ Livia Stanciu pentru intarzieri la redactarea motivarii hotararilor. Nu credem nici ca va exista cineva care sa indrazneasca macar, la nivel de discutie, sa o intrebe pe judecatoarea Stanciu in legatura cu aceasta problema.

De altfel, fostul ministru al Apararii, Victor Babiuc, si fostul secretar de stat in MApN si fost secretar al Marelui Stat Major General, Dumitru Cioflina, au fost eliberati inainte ca ICCJ sa publice motivarea, acestia reusind sa afle de ce au fost incarcerati abia dupa ispasirea pedepsei, cand se aflau in libertate.

Necesitatea unei motivari in limita legala prevazuta era cu atat mai importanta cu cat, in dosarul in care omul de afaceri Gigi Becali a fost condamnat la 2 ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata, iar Victor Babiuc si Dumitru Cioflina la cate 2 ani de inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata, au existat matematic mai multi judecatori care s-au pronuntat pentru achitare, decat cei care au considerat ca acestia trebuie sa fie condamnati.

Mai exact in recurs, la Completul de 5 al Liviei Stanciu s-a decis condamnarea lui Becali, Babiuc si Cioflina cu 3 la 2, judecatorii Sandel Lucian Macavei si Rodica Cosma formand opinie separata in sensul achitarii. Ce este mai interesant este ca si la fond, la Completul de 3 judecatori al ICCJ, format din Lucia Tatiana Rog, Ana Maria Dascalu si Stefan Pistol, cei trei au fost achitati.

In aceasta situatie, a contat doar majoritatea celor trei judecatori din recurs, desi in total alti cinci judecatori cu acelasi grad profesional ca cel al Liviei Stanciu, Franciscai Maria Vasile si Ionut Matei au decis achitarea.

Inca de la acea data s-a pus in discutie legalitatea deciziei ICCJ, in raport cu ideea de proces echitabil, in conditiile in care nu a existat un control judiciar real, judecatorii care l-au achitat si apoi condamnat avand acelasi grad profesional si de jurisdictie.

De altfel, aceasta anomalie ar fi putut fi aspru sanctionata la CEDO, daca motivarea s-ar fi facut cel putin in termen de sase luni, in asa fel incat sa poata fi contestat de Becali, Babiuc si Cioflina la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in conditiile in care Articolul 2 din Protocolul nr. 7 al Conventiei EDO privind "Dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala", prevede expres in dreptul alin. 1 ca "orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara".

Incalcarea unor drepturi fundamentale ale omului a fost posibila cu ajutorul Micii reforme realizate de fostul ministru al Justitiei din Guvernarea PDL, Catalin Predoiu, in urma careia multi inculpati au ajuns sa fie judecati atat la fond, cat si in recurs de judecatori de acelasi grad profesional si de jurisdictie.

In ce priveste vinovatia lui Gigi Becali, Victor Babiuc si Dumitru Cioflina, daca judecatorii de la fond, Lucia Tatiana Rog, Ana Maria Dascalu si Stefan Pistol, care i-au achitat, au stabilit ca in rechizitoriul intocmit de procuroarea Mihaela Moraru-Iorga si confirmat de seful Sectiei a II-a a DNA, Doru Tulus, nu a fost probata nicio acuzatie, subliniind chiar ca sustinerile din rechizitoriu sunt in contradictie cu actele care rezulta din dosarul de urmarire penala, in opinia separata din dosarul nr.7613/1/2012 a judecatorilor Sandel Lucian Macavei si Rodica Cosma, redactata in recurs, se arata ca in cauza nu au fost administrate probe sigure, certe si decisive care sa nu lase loc indoielii, acuzarea celor trei bazandu-se doar pe simple supozitii.

Opinia separata a judecatorilor Sandel Macavei si Rodica Cosma: “Instanta nu poate sa-si fundamenteze o hotarare de condamnare pe probabilitate, pe supozitii, ci doar pe certitudinea dobandita pe baza de probe de natura sa inlature orice echivoc si sa demonstreze, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovatia inculpatilor”

In concluziile opiniei separate, judecatorii Sandel Lucian Macavei si Rodica Cosma de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au stabilit ca niciun aspect evidentiat de Directia Nationala Anticoruptie nu are sustinere probatoare, fiind fundamentate pe simple “prezumtii”. Judecatorii Macavei si Cosma au argumentat ca instanta nu poate sa-si fundamenteze o hotarare de condamnare pe probabilitate, ci doar pe certitudinea obtinuta doar in baza probelor care ar demonstra, fara niciun dubiu, vinovatia inculpatilor. Magistratii au retinut si ca oferta de schimb inaintata de Gigi Becali catre MApN a fost facuta ulterior vanzarii terenului de 700 mp catre fiica fostului ministrul al Apararii, Anca Babiuc, dar si ca nu exista nicio dovada a unei intelegeri prealabile initiale, lucru care reiese chiar din declaratiile acestora:

“Concluzionand, instanta a apreciat ca niciunul din aspectele invederate de catre parchet nu este de natura sa sustina, din punct de vedere probator, acuzatia formulata, aceasta ramanand la nivelul unei simple prezumtii.

Oferta de schimb a inculpatului Becali George catre Ministerul Apararii Nationale este facuta ulterior incheierii contractului de vanzare cumparare cu Babiuc Ioana Cristina Anca, la un interval de aproximativ 2 luni, neexistand nicio dovada a intelegerii prealabile initiale intre cei trei inculpati si nici macar a faptului ca inculpatul Becali George, la momentul incheierii vanzarii, intentiona sa faca aceasta oferta (nici nu era proprietarul terenului din Stefanesti).

Pe de alta parte, nici suprafata terenului si nici valoarea modesta a acestuia, nu inclina spre varianta acuzarii – primirea unui teren de 700 de mp, in camp, lispit de utilitati, in valoare, conform expertizei, de 3.483, in scopul aprobarii unui schimb de peste 20 ha..”

Infractiunile de luare de mita, respectiv de complicitate la luare de mita, infractiuni de coruptie, nu au fost certificate, pozitie exprimata unanim de catre toti judecatorii cauzei, inculsiv in planul judecatii in recurs, indiferent de nuantele de motivare.

Altfel spus, dincolo de imprejurarea ca pentru existenta infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, nu intereseaza juridic nimic mobilul, nici scopul urmarit de infractor, de imprejurarea ca inculpatului Cioflina Dumitru nici nu i s-a imputat un act de abuz in serviciu interesat, prin inlaturarea acuzatiilor de coruptie, dispare insasi ideea de a afla vreodata motivatia. In aceste conditii, nazuinta indeplinirii unor acte in mod defectuos de catre un secretar de stat si sef al Marelui Stat Major General si un ministru al Apararii Nationale, aflati in exercitarea atributiilor de serviciu, ar fi vizat simpla dorinta de producere a unei pagube deosebit de grave Statului roman, ceea ce, astfel cum s-a aratat, nu a fost dovedit.

In raport de toate aceste considerente, este de constatat ca in cauza nu s-au administrat probe sigure, certe, decisive si care sa nu lase loc nici unei indoieli, acuzarea inculpatilor bazandu-se doar pe simple supozitii.

Or, instanta nu poate sa-si fundamenteze o hotarare de condamnare pe probabilitate, pe supozitii, ci doar pe certitudinea dobandita pe baza de probe de natura sa inlature orice echivoc si sa demonstreze, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovatia inculpatilor. (…)

Pentru ca solutionarea cauzei sa fie temeinica si legale in sensul condamnarii, se impune ca adevarul stabilit in sensul retinerii vinovatiei, sa fie cert si absolut.

Indoiala exista atunci cand, din analiza coroborata a tuturor probelor obtinute legeal, nu poate fi retinuta cu certitudine nici vinovatia si nici nevinovatia inculpatului.

Considerand asadar ca prezumtia de nevinovatie de care se bucura inculpatii nu a fost rasturnata, s-a dat eficienta principiului in dubio pro reo, astfel ca s-a dispus cu deplin temei achitarea acestora in temeiul dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit.d C.proc.pen..

Pe cale de consecinta, in opinia minoritara, se apreciaza ca se impune, in temeiul dispozitiilor art.385 indice 15 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedura penala, respingerea ca nefondat a recursului declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA si mentinerea sentintei pronuntata de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca fiind legala si temeinica”.

Opinia separata a judecatorilor Sandel Macavei si Rodica Cosma: “Ceea ce s-a demonstrat cu certitudine in cauza este doar faptul ca inculpata Babiuc Ioana Cristina Anca a cumparat o suprafata de 700 mp de la inculpatul Becali George”

Judecatorii ICCJ Rodica Cosma si Sandel Lucian Macavei s-au referit in opinia separata redactata in motivarea deciziei definitive data in dosarul “Schimbului de terenuri cu MApN” la acuzatiile procurorilor potrivit carora Victor Babiuc ar fi obtinut un folos necuvenit in urma achizitiei terenului de catre fiica sa, Anca Babiuc de la Gigi Becali, cu ajutorul lui Dumitru Cioflina, dar si la sustinerile acestora privind modalitatea de incheiere a contractului de vanzare cumparare si a obiectului contractului.

Inalta Curte a constatat insa ca singurul lucru demonstrat cu certitudine este acela ca, la data de 07.07.1998, fiica lui Babiuc a cumparat o suprafata de 700 metri patrati de la Gigi Becali:

"In ce priveste infractiunile de luare de mita, respectiv complicitate la luare de mita, prev. de art. 254 alin. 2 C. Pen si 26 rap la art. 254 alin 2 2 C.pen., acuzatiile constau in aceea ca inculpatul Babiuc Victor ar fi primit, prin intermediul fiicei sale, inculpata Babiuc Ioana Cristina Anca, o suprafata de 700 mp din terenul ce a facut obiectul primului schimb de terenuri, aprobat de inculpatul Cioflina Dumitru in anul 1996, obtinand un folos necuvenit de 3.000 USD, stabilit ca diferenta intre valoarea de piata a terenului, porivit raportului de expertiza efectuat in cursul urmaririi penale si pretul achitat.

Ca si argumente in sustinerea vinovatiei inculpatilor se aduc o serie de imprejurari legate de modul in care a fost incheiat contractul de vanzare cumparare. Astfel, se arata ca, la data semnarii contractului de vanzare cumparare, incupatul Becali George nu incheiase cu Ministerul Apararii Natrionale contractul de schimb in forma autentica, astfel ca acesta nu era proprietarul terenului, ca obiectul contractului nu este indentifcat sau identificabil, pretul nu a fost negociat si modalitatea in care cererea si oferta s-au intalnit nu s-a putut stabilit, toate acestea in conditiile incare inculpatii Babiuc Ioana Cristina Anca si Becali George nu se cunosteau iar oferta de vanzare nu era una publica, coroborat cu faptul ca, de la data incheierii contractului si pana in prezent, inculpata nu si-a exercitat dreptul de proprietate – nu a formulat cerere de deschidere rol, nu a deschis carte funciara, nu si-a delimitat proprietatea.

Analizand probatoriul administrat Inalta Curte a constatat ca, ceea ce s-a demonstrat cu certitudine in cauza este doar faptul ca, la data de 07.07.1998, inculpata Babiuc Ioana Cristina Anca a cumparat o suprafata de 700 mp de la inculpatul Becali George.

Astfel, se arata faptul ca la baza incheierii contractului de vanzare cumparare a stat procesul verbal de punere in posesie nr.3319 din 11 decembrie 1996, astfel ca inculpatul nu era proprietarul terenului, iar procesul verbal de schimb nu era insusit de reprezentantul Ministerului Apararii Nationale ca acest proces verbal fusese transcris abuziv, iar incheierea de legalizare a fost data cu incalcarea dispozitiilor legale, reluandu-se practic acuzatiile aduse inculpatului Becali George.

Inalta Curte constata insa ca, si in ipoteza in care toate aceste sustineri ar fi reale, aspectele invocate nu ii pot fi imputate inculpatei si nu puteau fi cunoscut in niciun fel de catre aceasta. Inculpata Babiuc Ioana Cristina Anca s-a prezentat la notar, care avea obligatia sa verifice actele de proprietate ale vanzatorului si sa refuze incheiera contractului de vanzare cumparare in conditiile in care constata ca titltul acestuia de proprietate nu este valabil.

In conditiile in care chiar notarul era in eroare cu privire la forma contractului de schimb, iar dispozitiile legale incidente nu stabileau cu suficienta precizie forma pe care trebuia sa o imbrace schimbul (...) nu i se poate reprosa inculpatei, care nu are cunostinte juridice, ca a acceptat sa cumpere terenul in aceste imprejurari".

Opinia separata a judecatorilor Sandel Macavei si Rodica Cosma: “Inculpatul Becali George a instrainat la acelasi pret sau chiar mai redus si alte suprafete de teren”

De altfel, in motivarea opiniei separate, este prezentat si modul in care s-au cunoscut Gigi Becali cu Ioana Babiuc si cum au ajuns sa incheie contractul de vanzare cumparare al terenului, actiune despre care procurorii au sustinut ca este necunoscuta:

"Referitor la celelalte acuzatii, se retine depozitia inculpatei privind modul in care a ajuns sa achizitioneze terenul. Aceasta a invederat faptul ca in cursul anului 1997, dorind sa achizitioneze o suprafata de teren in zona de nord a capitalei a intrat in legatura cu mai multe persoane, deopotriva proprietari si intermediari. In acest fel l-a cunoscut pe numitul Mihai, care intermedia vanzarea de terenuri si care i-a comunicat ca, in raport de suma de care dispunea nu poate sa cumpere teren decat in camp, intr-o zona lipsita de utilitati. Acesta a contactat-o dupa un timp si i-a prezentat doua terenuri in zone fara utilitati, alegand terenul de 700 mp ce avea un pret de 5.000.000 lei. Inculpata arata ca nu il cunostea pe Becali George, care nu avea notorietatea de astazi, ca l-a intalnit numai la notariat, unde i-a platit pretul stabilit. De asemenea, a sustinut ca tatal sau nu a avut cunostinta de incheierea contractului de vanzare cumparare si a aflat doar in cursul anului 2006, aratand ca parintii sai sunt divortati de cand avea varsta de 5-6 ani, ca a fost incredintata mamei si ca relatiile cu tatal sau, in special dupa ce acesta s-a recasatorit, au fost reci si ocazionale. Aceleasi aspecte rezulta si din depozitia inculpatului Babiuc Victor".

La randul sau, Gigi Becali a precizat in fata instantei ca "nu isi aminteste circumstantele in care a incheiat contractul, ca vindea si cumpara terenuri prin diversi intermediari si ca pentru o suprafata de teren de doar 700 mp se prezenta doar la notar pentru semnarea actelor".

In acelasi document, Inalta Curte a constatat ca nu a fost administrata nicio proba care sa infirme sustinerile Ancai Babiuc sau sa confirme starea de fapt retinuta de procurori. In ce priveste valoarea scazuta la care a fost vandut terenul, desi expertiza efectuata in cursul urmaririi penale arata ca ar fi trebuit sa se vanda la o valoare de piata de circa 3.400 dolari, respectiv 31.000.000 rol, ci nu 5.000.000 rol, procurorii au concluzionat ca diferenta de bani ar reprezenta folosul necuvenit platit de Victor Babiuc. Instanta a constatat insa din contractele de vanzare cumparare existente la dosar ca terenul de 700 mp pe care i l-a vandut Ancai Babiuc nu este singura suprafata de teren instrainata la un pret redus de catre Gigi Becali, existand in acest sens terenuri, de diferite dimensiuni, pe care Becali le-a vandut chiar si la un pret mai mic decat cel al fiicei lui Victor Babiuc.

Opinie separata: "Din continutul contactului de vanzare cumparare instanta constata ca terenul era identificat prin numar de tarla, parcela, vecinatati, suprafata"

Judecatorii Sandel Lucian Macavei si Rodica Cosma au facut referire in opinia separata redactata din dosarul nr. 7613/1/2012 privind schimbul de terenuri intre MApN si Gigi Becali si la concluziile procurorilor existente in rechizitoriu, potrivit carora terenul nu era identificat sau identificabil, in sensul in care nu era individualizat, delimitat, iar modalitatea in care "cererea si oferta s-au intalnit nu s-a putut stabili", precizand urmatoarele:

"Din continutul contactului de vanzare cumparare instanta constata ca terenul era identificat prin numar de tarla, parcela, vecinatati, suprafata (700 mp, situati in tarla 15, parcela A286, cu vecinatati: la nord si sud proprietate Becali George, pe o latura de 35 ml, la vest cale de acces, pe o latura de 20 ml, iar la est proprietate Becali George).

Inalta Curte retine ca tocmai pentru a individualiza terenul, care facea parte dintr-o suprafata compacta de teren agricol, contractul de vanzare cumparare este insotit de planul situatie, unde sunt identificate 4 loturi de teren.

Instanta nu a identificat nimic fals si nici reaua credinta a inculpatilor in faptul ca pe o schita cadastrala, ce nici nu era obligatorie pentru incheierea contractului si care, legal, nu producea niciun fel de consecinte juridice, cel mai probabil vanzatorul a localizat printr-un desen suprafata de teren instraintate.

Inalta Curte retine ca exista identitate intre terenul ce a facut obiectul contractului de vanzare cumparare, astfel cum rezulta acesta din schita in discutie, si terenul cumparat in fapt de catre inculpata Babiuc Ioana Cristina Anca.

Raportat la toate aceste invederari ferme din partea instantei, in motivele de recurs se insereaza doar ca – 'faptul ca instanta de fond considera ca identificarea terenului prin hasurarea acestuia pe o schita intocmita de MApN este inexplicabil'.

O alta coordonata care a fost analizata in cuprinsul opiniei separate a judecatorilor supremi Sandel Lucian Macavei si Rodica Cosma in dosarul “Schimbului de terenuri cu MApN” s-a referit si la natura si regimul juridic al terenurilor care au constituit obiectul contractelor de schimb intre MApN si Gigi Becali. Magistratii au stabilit in acest sens ca "rechizitionarea imobilelor in temeiul art.6 din Legea 139/1940 nu putea avea ca efect decat transferul folosintei statului asupra acestora, fara nicio prerogativa asupra celorlalte atrivute ale dreptului de proprietate care reveneau titularului acestui drept": "Intre modurile de dobandire a dreptului de proprietate de catre stat, publica sau privata, institutia rechizitiei nu este recunoscuta, decat ca forma temorala, de exercitare a atributului folosintei asupra unor bunuri, pentru situatii care sunt justificate de interesul national. In atare circumstante, nici anterior adoptarii Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, nici ulterior intrarii in vigoare a respectivului act normativ, nu se poate sustine ca imobilul s-a aflat in sfera domeniului de proprietate publica a Statului Roman".

*Cititi aici opinia separata din dosarul “schimbului de terenuri cu MApN”