Relatarea de catre presa a comportamentelor judecatorilor in timpul sedintelor de judecata nu reprezinta o aducere atingere a reputatiei profesionale a judecatorilor, ci o activitate de informare a publicului, care se impune a fi asigurat ca "judecatorii se achita de responsabilitati, conform scopului misiunii incredintate" in vederea infaptuirii actului de Justitie. Aceasta este concluzia Inspectiei Judiciare, insusita de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul judecatoarei Mihalea Bivol de la Tribunalul Suceava, care a reclamat ca i-a fost afectat reputatia profesionala prin publicarea unor articole pe Lumeajustitiei.ro si in publicatia locala "Buna Ziua Iasi". Deranjata de continutul articolelor de presa in care dezvaluiam modul in care aceasta intelege sa judece dosarul "Licitatie la UMF Iasi", in care profesorul Vasile Astarastoae a fost deferit Justitiei de procurorul Emilian Eva pentru pretinse fapte de coruptie, judecatoarea Mihaela Bivol a solicitat Plenului CSM sa ii apere reputatia.

Consiliul, condus la acest moment de judecatorul Mircea Aron, a apreciat insa ca nu se impune apararea reputatiei profesionale a judecatoarei, Plenul insusindu-si concluziile Raportului Inspectiei Judiciare: "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat respingerea cererii de aparare a reputatiei si independentei profesionale formulate de doamna MIHAELA BIVOL, judecator in cadrul Tribunalului Suceava – Sectia Penala, in raport de aspectele semnalate in publicatia locala „Buna ziua Iasi” in zilele de 10.02.2016, 09.04.2016, 06.04.2016, precum si in articolele publicate in editiile on-line „Lumea justitiei” din data de 22.03.2016, 28.03.2016, 08.04.2016 si 11.04.2016".

Conform Raportului Inspectiei Judiciare nr. 3175/IJ/1768/DIJ/2016 privind cererea de aparare a reputatiei si independentei profesionale formulata de judecatoarea Mihaela Bivol de la Tribunalul Suceava, "nu se poate retine ca maniera de abordare a subiectului ce o privea in mod direct pe doamna judecator Bivol Mihaela depaseste limitele unor critici admisibile ori constituie, elemente de natura a afecta autoritatea de care judecatorul ar trebui sa se bucure in exercitarea functiei sale, senzationalul titlurilor articolelor de presa, menite sa atraga cititorul, desi pot fi considerate pe alocuri tendentioase, vin in sustinerea preocuparii legitime a presei, de a contribui activ la dezbaterea asupra functionarii justitiei".

Or, concluzioneaza Inspectia Judiciara in Raportul sau, articolele de presa fata de care judecatoarea Mihaela Bivol a reclamat ca ii afecteaza reputatia profesionala se circumscriu unei activitati de informare a publicului, desfasurata in limite normale, fara a se putea identifica elemente de natura a aduce atingere reputatiei profesionale magistratului de la Tribunalul Suceava.

In plus, Inspectia retine in Raportul sau ca "independenta magistratului nu reprezinta un privilegiu al judecatorului, ci o obligatie fundamentala a fiecarei persoane care ocupa functia de judecator de a-si dezvolta calitatile intelectuale si morale care stau la baza conduitei independente si impartiale in judecarea fiecarui caz".

Prezentam pasaje din Raportul Inspectiei Judiciare:

"III. Consideratii asupra cererii de apararea a reputatiei.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, si art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata si modificata, Consiliul Superior al Magistraturii apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Dreptul la reputatie figureaza printre drepturile garantate de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ca element esential al dreptului la respectarea vietii private. Reputatia profesionala este o consecinta a integritatii profesionale si morale de care trebuie sa dea dovada fiecare judecator, aceasta aflandu-se in stransa legatura cu independenta, impartialitatea si integritatea pe care trebuie sa le manifeste fiecare judecator in exercitarea profesiei. Reputatia profesionala confera magistratului credibilitate si siguranta in exercitarea profesiei, autoritate in exprimarea opiniilor, cu precadere a celor profesionale si totodata, reprezinta parerea pe care magistratul o creeaza in constiinta colectiva despre modul in care isi exercita profesia.

Art. 10 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului consacra libertatea de exprimare, aratand ca orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare si ca acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (6) din Constitutia Romaniei, „Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile insa, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”.

De asemenea, dreptul la libera exprimare, prevazut de art. 30 din Constitutie nu poate fi exercitat cu incalcarea principiului independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin dispozitiile art. 124 din Constitutie si art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata.

Odata consacrata libertatea de exprimare in general, referindu-ne la mass-media – dat fiind obiectul lucrarii de fata – revine obligatia fiecarei legislatii in parte de a statua asupra rolului pe care mass-media il are in societatea respectiva, in concret, de a crea, pe de o parte, cadrul legal de exprimare, iar pe de alta parte, de a integra aceasta activitate aspiratiilor socio-culturale si nu numai ale societatii in ansamblul ei.

Asupra acestui ultim aspect, prin Rezolutia 1003 (1993) privind etica jurnalistica, art.1 stabileste ca suplimentar la drepturile si obligatiile juridice stabilite de catre normele juridice respective, presa mai are o responsabilitate etica fata de cetateni si societate, care trebuie accentuata la momentul actual, cand informarea si comunicarea joaca un rol major in formarea atitudinii personale a cetatenilor si dezvoltarea societatii si a vietii democratice.

De aceea, s-a aratat ca printre principiile de baza ale eticii jurnalismului se afla si conditia ca difuzarea stirilor sa fie bazata pe adevar, asigurata prin mijloace adecvate de verificare si demonstrare si pe impartialitate in prezentare, descriere si narare (art. 4).

Tot astfel, Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Roman de Presa, impune ziaristului obligatia de a da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este sigur, dupa ce in prealabil le-a verificat, atragandu-i atentia ca nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte si ca stirea de presa trebuie sa fie exacta, obiectiva si sa nu contina pareri personale.

Toate aceste principii capata si mai multa importanta atunci cand vin in contact cu activitatea de infaptuire a justitiei, fiind consacrat faptul ca presa are sarcina de a comunica informatii si idei legate de cauzele aflate pe rolul instantelor (Cauza Sunday Times contra Marea Britanie), deoarece administrarea justitiei serveste colectivitatii in ansamblul ei si necesita cooperarea unui public bine informat.

Pe de alta parte, presa reprezinta mijlocul de care dispune opinia publica, spre a se asigura ca judecatorii se achita de responsabilitati, conform scopului misiunii incredintate.

Conform art.5 si 6 din Rezolutia nr. 1003 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privitoare la etica jurnalistica, exprimarea opiniilor jurnalistilor poate implica comentarii asupra unor evenimente reale, care, desi nu pot fi supuse criteriilor de corectitudine, trebuie exprimate in mod sincer si etic.

Totodata, presa are indatorirea de a informa opinia publica asupra modului de infaptuire a actului de justitie, aspectele de interes general fiind protejate de art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Din interpretarea logica si semantica a conditiilor prevazute de art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, republicata si modificata, raportat la dispozitiile legale mentionate anterior, precum si la jurisprudenta CEDO, rezulta ca interventia Consiliului Superior al Magistraturii este prevazuta in scopul realizarii in conditii corespunzatoare a actului de justitie si este justificata in masura in care se asigura protectie judecatorului sau procurorului aflat in exercitarea efectiva a atributiilor specifice functiei detinute.

Independenta magistratului nu reprezinta un privilegiu al judecatorului, ci o obligatie fundamentala a fiecarei persoane care ocupa functia de judecator de a-si dezvolta calitatile intelectuale si morale care stau la baza conduitei independente si impartiale in judecarea fiecarui caz. De aceea, principiul independentei judecatorului poate fi inteles doar in legatura cu principiul responsabilitatii/raspunderii judecatorului pentru calitatea activitatii sale profesionale, iar echilibrul dintre aceste doua principii creeaza conditiile procesului echitabil.

Fata de cele de mai sus, se impune in mod evident concluzia ca apararea reputatiei profesionale vizeaza actele si faptele comise fata de judecator in timpul indeplinirii si in legatura cu indeplinirea de catre acesta a indatoririlor si responsabilitatilor profesionale ce le revin in procesul de infaptuire a actului de justitie.

Articolele de presa in care este redata modalitatea de desfasurare a sedintelor prezidate de doamna judecator Bivol Mihaela, surprind, in linii mari ceea ce a fost retinut si in continutul incheierilor de sedinta, dialogurile fiind preluate, cele mai multe dintre ele, astfel cum se si recunoaste in continutul articolelor, de pe portalul termene.ro,dar si din inregistrarea audio a sedintei de judecata.

Stiut fiind ca in spiritul unei societati democratice si pluraliste, presei ii este tolerata o marja de exagerare sau chiar de provocare, nu se poate retine ca maniera de abordare a subiectului ce o privea in mod direct pe doamna judecator Bivol Mihaela depaseste limitele unor critici admisibile ori constituie, elemente de natura a afecta autoritatea de care judecatorul ar trebui sa se bucure in exercitarea functiei sale, senzationalul titlurilor articolelor de presa, menite sa atraga cititorul, desi pot fi considerate pe alocuri tendentioase, vin in sustinerea preocuparii legitime a presei, de a contribui activ la dezbaterea asupra functionarii justitiei.

Raportat la cele retinute, apreciem ca, articolele de presa de genul celor descrise mai sus se circumscriu unei activitati de informare a publicului, desfasurata in limite normale, fara a se putea identifica elemente de natura a aduce atingere reputatiei profesionale a doamnei judecator Bivol Mihaela.

In consecinta, prezentarea in media a activitatii profesionale a magistratilor, in limitele impuse de libertatea de exprimare reprezinta o preocupare legitima a acesteia cu atat mai mult in acele cazuri care suscita un interes deosebit din partea publicului precum este cazul in speta, reactia presei nefiind disproportionata din aceasta perspectiva si nici de natura a afecta reputatia profesionala a magistratului, astfel incat se apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 30 alin. (2) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata".

*Cititi aici integral Raportul Inspectiei Judiciare privind cererea de aparare a reputatiei profesionale, formulata de judecataoarea Mihaela Bivol de la Tribunalul Suceava