Zilele trecute, Directia Nationala Anticoruptie anunta printr-o comunicat de presa publicat pe site-ul institutiei ca in urma Adunarii generale a procurorilor anticoruptie, unde au fost analizate propunerile ministrului Justitiei Tudorel Toader pe Legile Justitiei, s-a decis, printre altele, ca institutia condusa de Laura Kovesi (foto stanga) respinge "in larga majoritate" "infirmarea solutiilor adoptate de procuror si pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independenta functionala a procurorilor". Ce sa vedeti insa, propunerea care se regaseste in proiectul de modificare a Legilor Justitiei si care acum a fost respinsa de DNA, a fost in trecutul foarte apropiat una dintre masurile pe care Laura Kovesi le-a sustinut.

Concret, potrivit dezvaluirilor facute de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania condusa de judecatorea Dana Girbovan (foto dreapta) cu prilejul formularii propunerilor de modificare a Legilor Justitiei pe reglementarea referitoare la "sporirea eficientei procurorilor DNA", in urma cu circa un an si jumatate, procurorul-sef al DNA Laura Kovesi preciza in proiectul sau manangerial pentru obtinerea unui nou mandat in fruntea Directiei Nationale Anticoruptie ca, in 2014, a emis un ordin care prevede ca procurorii sefi adjuncti ai DNA examineaza din oficiu legalitatea masurilor procesuale si ale solutiilor de netrimitere in judecata dispuse de procurorii sefi sectie si de procurorii sefi ai serviciilor teritoriale. Cu alte cuvinte, ordinul emis in 2014 prevede exact ceea ce acum Adunarea generala a procurorilor din DNA condusa de Kovesi stabileste in "larga majoritate" ca nu mai sustine.

Iata ce sustine UNJR in comunicatul sau:

"O alta propunere de modificare a legilor justitiei, facuta de ministrul justitiei Tudorel Toader, a fost ca “solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale si netemeinice”.

Unele voci din societate au afirmat ca o asemenea prevedere ar afecta independenta procurorului.

Actuala reglementare din Legea 304/2004, la art. 64 alin. 3, prevede ca “solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale”.

Pozitia UNJR, transmisa ministrului justitiei, a avut in vedere faptul ca “necesitatea unui control si pe temeinicie a fost subliniata de procurorul sef DNA in proiectul de management pe care l-a facut in 2016”.

Astfel, la “alte masuri (care) au vizat sporirea eficientei” procurorilor DNA, a fost si “emiterea unui ordin prin care procurorii sefi adjuncti ai Directiei Nationale Anticoruptie examineaza din oficiu legalitatea masurilor procesuale si ale solutiilor de netrimitere in judecata dispuse de procurorii sefi sectie si de procurorii sefi ai serviciilor teritoriale” .

De asemenea, la pagina 13 din acelasi proiect/raport, unde se vorbeste despre “cresterea rigorii in activitatea de urmarire penala si imbunatatirea calitatii actelor intocmite in dosarele penale”, procurorul sef DNA afirma:

“In interesul cresterii calitatii solutiilor a fost adoptat si un ordin (Ordinul 78 din 23 iulie 2014) potrivit caruia procurorii sefi adjuncti ai directiei examineaza din oficiu temeinicia si legalitatea masurilor procesuale si ale solutiilor altele decat cele de trimitere in judecata dispuse de procurorii sefi sectie si de procurorii sefi ai serviciilor teritorialile.”

“Asadar, daca procurorii sefi din DNA pot examina 'temeinicia si legalitatea' netrimiterilor in judecata, nu vedem care ar fi problema sa le examineze cu atat mai mult pe cele de trimitere“, a sustinut UNJR in pozitia trimisa ministrului justitiei.

“Observam ca se pierde din vedere deseori de catre procurorii sefi faptul ca acestia nu sunt acuzatori, cum erau reprezentantii procuraturii din perioada sovietica, ci sunt reprezentanti ai Ministerului Public care, conform Constitutiei, 'reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor'. Tocmai din acest motiv s-a si optat ca procurorii sa fie magistrati si nu 'agenti ai statului'”, a aratat UNJR.

“Apararea ordinii de drept nu inseamna doar a retine, propune pentru arestari si trimite oameni in judecata, ci si discernamant cand actionezi in numele legii si ingradesti drepturile si libertatile cetatenilor.

Procurorii isi desfasoarea activitatea sub control ierarhic. De partea cealalta, independenta procurorului se caracterizeaza prin imposibilitatea sefilor ierarhici de a le impune solutii, dar in nici un caz la ingradirea atributiilor acestora de a verifica temeinicia si legalitatea lucrarilor procurorilor ierarhic inferior, atributii care sunt in concordanta cu Constitutia”, a mai spus UNJR.

“Trimiterea in judecata a unei persoane este o masura cu consecinte negative deosebite asupra vietii unei persoane, motiv pentru care procurorul ierarhic superior are obligatia de a fi primul care sa verifice daca masurile/solutiile sunt legale si temeinice“, a concluzionat UNJR comentariile la acesta propunere."

Iata comunicatul DNA nr. 856/VIII/3 din 29 august 2017 privitor la respingerea propunerii pe care DNA o aplica deja printr-un ordin ce ii apartine:
"La Adunarea generala a procurorilor din cadrul DNA ce a avut loc in data de 28 august 2017, s-au pus in discutie propunerile de modificare a legilor justitiei anuntate de Ministrul Justitiei Tudorel Toader la data de 23 august 2017, in forma afisata pe portalul Ministerului Justitiei (http://www.just.ro/principalele-modificari-propuse-la-legile-justitiei-legea-nr-3032004-legea-nr-3042004-si-legea-nr-3172004/).
Adunarea generala a procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie fusese initial programata pentru data de 31 august 2017, insa a fost devansata dupa ce procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat convocarea adunarilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justitiei.

Votul exprimat de procurorii participanti la Adunarea generala referitor la propunerile discutate a scos in evidenta ca modificarile la legile justitiei in forma actuala reprezinta o forma de presiune asupra activitatii profesionale a procurorilor din Directia Nationala Anticoruptie.

Concret, procurorii participanti au respins in unanimitate urmatoarele propuneri ale ministrului Justitiei:

-trecerea Inspectiei Judiciare in subordinea Ministerului Justitiei, de natura sa aduca atingere independentei magistratilor;

-modificarea nejustificata a regimului actual referitor la raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor in caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat ca legislatia actuala cuprinde suficiente prevederi privind raspunderea magistratilor in caz de rea – credinta, iar propunerea ministerului este neclara cu privire la conditiile raspunderii; in plus nu exista nota de fundamentare sau analiza din care sa rezulte ca actuala legislatie privind raspunderea magistratilor trebuie modificata)

-infiintarea unei Directii specializate, in cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmaririi penale in cazul infractiunilor savarsite de catre magistrati, cu privire la care nu a fost prezentata nicio justificare;

-introducerea unor conditii privind varsta minima de 30 de ani si cel putin 5 ani de activitate efectiva pentru candidatii la Institutul National al Magistraturii, care nu corespunde realitatilor sociale si va ingreuna recrutarea unui numar suficient de viitori magistrati bine pregatiti si integri;

-introducerea conditiei de 15 ani vechime efectiva in functia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, considerata ca excesiva in raport de structura actuala a corpului de magistrati si de experienta necesara pentru exercitarea acestei functii (trebuie remarcat ca vechimea propusa pentru functia de procuror general este de doar 10 ani);

-judecatorii si procurorii pot participa la concurs, in vederea dobandirii gradului profesional superior, insa, in toate cazurile, drepturile salariale vor fi platite in functie de postul pe care isi desfasoara activitatea efectiva, care lipseste de continut conceptul promovarii pe loc;

De asemenea, au fost respinse cu o larga majoritate urmatoarele propuneri:

-procedura de numire in functiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedura similara celei pentru numirea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

-majorarea vechimii la 8 ani in functia de procuror, pentru a putea fi numiti in cadrul D.I.I.C.O.T. si D.N.A., care nu se bazeaza pe o analiza a experientei in domeniul resurselor umane dobandita pe parcursul functionarii celor doua structuri specializate si nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;

-majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe langa tribunal si de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe langa curtea de apel, cifre stabilite in mod arbitrar si care nu corespund atributiilor concrete pe care le presupun aceste functii;

-infirmarea solutiilor adoptate de procuror si pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independenta functionala a procurorilor;

-trecerea de pe functia de procuror pe cea de judecator si invers numai la nivel de judecatorie sau parchet de pe langa judecatorie, care nu ia in considerare gradul profesional obtinut pe baza unor examene de catre magistrati;

-separarea competentelor decizionale referitoare la cariera magistratilor, in lipsa unor precizari concrete cu privire la continutul acestei masuri, care poate nesocoti statutul constitutional al magistraturii;

Au fost votate de majoritatea procurorilor participanti propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplica si la mandatele in curs, precum si eliminarea posibilitatii reincadrarii pensionarilor in functia de judecator sau procuror la instantele si parchetele unde au functionat pana la data pensionarii.

Fata de restul propunerilor continute in prezentarea PowerPoint afisata pe site-ul Ministerului Justitiei, procurorii nu si-au exprimat votul pe considerentul ca, fie acestea nu vizeaza in mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu si nu pot fi supuse unei analize riguroase."