psdolt
28 November 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

psdolt psdolt psd

GIRBOVAN SPULBERA MANIPULARILE PROPAGANDISTILOR – Sefa UNJR explica de ce este necesara Sectia pentru investigarea infractiunilor comise de magistrarti: “Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii si altii, ca prin aceasta sectie justitia va fi capturata de politic, se poate vedea ca aceasta sectie este total protejata de orice decizie a vreunui om politic... O astfel de structura va oferi garantii sporite de independenta nu doar judecatorilor, ci si procurorilor”

Scris de: Bogdan GALCA | pdf | print

7 December 2017 13:38
Vizualizari: 17666

Presedinta UNJR Dana Garbovan (foto) spulbera manipularile facute in ultimul timp de propagandistii Sistemului care folosesc orice mijloace pentru a impiedica adoptarea Legilor Justitiei, si explica cu argumente foarte pertinente si pe intelesul tuturor de ce trebuie infintata Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.


Presedinta UNJR sustine ca nu exista nici cel mai mic pericol ca Sectia sa fie sub control politic si ca in forma propusa este exclusa vreo ingerinta a vreunui politician. Dana Girbovan arata intr-o postare pe Facebook, de joi 7 decembrie 2017, ca daca Procurorul General sau procurori sef directii sunt numiti politic, avand in vedere ca propunerea este facuta de ministrul Justitiei iar numirea de catre seful statului, in cazul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie lucrurile stau exact invers. Si asta pentru ca procurorul sef si ceilalti procurori sunt numiti exclusiv de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar interviul este transmis in direct. Mai mult, va conta la evaluarea procurorilor activitatea anterioara, inclusiv numarul de achitari, restituiri, condamnari, modul in care si-au condus anchetele. De asemenea, aceasta sectie va face numai urmarirea penala, urmand ca reprezentarea in instanta sa fie facuta, in functie de situatie, de catre procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel sau sectia judiciara a Parchetul de pe langa ICCJ.

Iata punctul de vedere al judecatoarei Girbovan:

Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii si altii din politica sau presa, ca prin aceasta sectie justitia va fi capturata de politic, se poate vedea ca aceasta sectie este total protejata de orice decizie a vreunui om politic. Daca numirile in pozitia de procuror general sau procurori sef directii sunt facute cu vadit aport politic (propunerea e facuta de ministrul justitiei iar numirea de presedinte), in cazul acestei sectii numirea procurorului sef se face de catre Plenul CSM. De asemenea, tot Plenul CSM numeste si procurorii care vor activa in aceasta sectie. Numirea se face in urma unei proceduri total transparente, incluzand un interviu transmis in direct. Baza de selectie este dintre procurorii cu 18 ani vechime, cu minim grad de curte de apel. Vechimea si gradul va aduce plus de profesionalism si experienta. In evaluarea acestora va conta activitatea anterioara, inclusiv numarul de achitari, restituiri, condamnari, modul in care si-au condus anchetele. Numirea procurorilor in aceasta sectie va fi pentru o durata de 3 ani, cu posibilitatea renumirii o singura data.
Pentru a spori garantiile de independenta ale procurorilor, aceasta sectie va face numai urmarirea penala, urmand ca reprezentarea in instanta sa fie facuta, in functie de situatie, de catre procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel sau sectia judiciara a Parchetul de pe langa ICCJ.

O astfel de structura, total protejata de orice numire ori decizie politica, va oferi garantii sporite de independenta nu doar judecatorilor, ci si procurorilor.

Gasiti mai jos, asadar, textul pe care l-am propus Comisiei parlamentare avand ca obiect infiintarea acestei sectii care sa investigheze infractiunile din justitie si care sa ofere suficiente garantii de independenta atat judecatorilor, cat si procurorilor.

*************************************************
Dupa articolul 88 se introduce o noua sectiune, Sectiunea a 2/1- “Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie”, alcatuita din art.88/1 – 88/10, cu urmatorul cuprins:

Art. 88/1 – Infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

(1) In cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie se infiinteaza si functioneaza Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie care are competenta de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie isi pastreaza competenta de urmarire penala si in situatia in care, alaturi de judecator sau procuror, sunt cercetate si alte persoane.

(3) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei.

(4) Procurorii din cadrul Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie efectueaza in mod obligatoriu urmarirea penala in cauzele prevazute la alin. (1). in cazul infractiunilor savarsite de judecatorii si procurorii militari, dispozitiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedura penala nu sunt aplicabile.

(5) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie conduce Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie prin intermediul procurorului sef al acestei Sectiii.

(6) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza conflictele de competenta aparute intre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si celelalte structuri sau unitati din cadrul Ministerului Public.

Art. 88/2 – Activitatea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

(1) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic.

(2) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice ori structuri sau unitati din cadrul Ministerului Public, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.

(3) Este interzisa delegarea sau detasarea de procurori in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

(4) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie functioneaza cu un numar maxim de 20 de procurori plus personalul auxiliar de specialitate aferent care va fi stabilit prin Regulamentul de ordine interioara al Ministerului Pubic.

(5) Numarul de posturi al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie poate fi modificat prin Ordin al Procurorului General, la solicitarea procurorului sef Sectie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) in scopul efectuarii in mod temeinic a activitatilor de descoperire si de urmarire a infractiunilor ce intra in competenta sa, Sectia poate folosi, cu acordul Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, specialistii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(7) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se asigura de la bugetul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 88/3 – Organizarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

(1) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se poate organiza in servicii si birouri conduse de procurori sefi.

(2) Serviciile si birourile din cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se pot infiinta si se pot desfiinta prin ordin al procurorului sef al Sectiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 88/4 – Conducerea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

(1) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este condusa de un procuror sef de sectie, ajutat de un procuror-sef adjunct, numiti in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile prezentei legi.

(2) In exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie din justitie emite ordine cu caracter intern.

Art. 88/5 – Numirea si revocarea procurorului sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

(1) Procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este numit in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in urma concursului organizat in acest sens de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Conditiile pentru ca un procuror sa se inscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie sunt similare celor de la art. 88/7 alin. 3 lit. a)-e).

(3) Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declaratiile prevazute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, un proiect privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere si de orice alte inscrisuri considerate relevante.

(4) Plenul CSM, dupa evaluarea candidatilor si a proiectelor, si in urma unui interviu transmis in direct, dat in fata plenului, va numi procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

(5) Procedura de numire va fi detaliata intr-un Regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Revocarea din functia de procuror sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se face de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in caz de neindeplinire a atributiilor specifice functiei sau in cazul in care acesta a fost sanctionat disciplinar.

Art. 88/6 – Numirea si revocarea procurorului sef adjunct al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

(1) Procurorul sef adjunct al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este numit in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivata a procurorului sef Sectie, dintre procurorii deja numiti in cadrul Sectiei.

(2) Numirea in functia de procuror sef adjunct al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(3) Revocarea procurorului sef adjunct al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivata a procurorului sef de Sectie, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei.

Art. 88/7 – Numirea procurorilor in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

(1) Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se incadreaza cu procurori numiti de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii.

(2) Perioada de numire este de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(3) Pentru a participa la concursul pentru numirea in cadrul Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, procurorii trebuie sa indeplineasaca cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa nu fi fost sanctionati disciplinar sau pentru abateri de la Codul deontologic in ultimii 5 ani;
b) sa aiba cel putin gradul de parchet de pe langa curte de apel;
c) sa aiba o vechime efectiva de cel putin 18 ani in functia de procuror;
d) sa aiba o buna pregatire profesionala,
e) sa aiba o conduita morala ireprosabila.

(4) Concursul prevazut la alin. 3 consta in:
a) un interviu transmis in direct, sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
b) o evaluare a activitatii din ultimii 5 ani;
c) o evaluare a unor acte intocmite de candidati din ultimii 3 ani de activitate.

(5) Interviul consta in verificarea pregatirii profesionale, a capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, a rezistentei la stres, precum si altor calitati specifice. La interviu poate participa si un psiholog, care poate pune intrebari candidatilor.

(6) Evaluarea prevazuta la alin. 4 lit. b) se efectueaza de un procuror si un judecator din cadrul Inspectiei Judiciare, care vor evalua durata si complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitari, restituiri, condamnari, eventuale sesizari facute din partea persoanelor cercetate si vor intocmi un raport pe care-l vor inainta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Evaluarea prevazuta la alin. 4 lit. c) se efectueaza de o comisie desemnata de sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formata dintr-un formator de la Institutul National al Magistraturii si 2 procurori de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, propusi de Procurorul General.

(8) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:
a) 50 de puncte pentru proba prevazuta alin. (4) lit. a);
b) 30 de puncte pentru proba prevazuta la alin. (4) lit. b);
c) 20 de puncte pentru proba prevazuta la alin. (4) lit. c).

(9) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.

(10) Numirea in functia de procuror din cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie se va face de catre plenul Consiliului Superior al Magistraturii in limita posturile vacante si in ordinea punctelor obtinute.

Art. 88/8 – Renumirea ca procuror in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

(1) Renumirea ca procuror in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie se poate face o singura data, pe o durata de 3 ani.

(2) Cu trei luni inainte de expirarea primului termen de numire, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza cererea depusa de procurorul care solicita innoirea mandatului, avand in vedere evaluarea activitatii desfasurate de acesta in perioada primului mandat.

(3) La data incetarii activitatii in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, procurorul revine la parchetul de unde provine.

(4) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie isi pastreaza gradul profesional de procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si justitie si salarizarea corespunzatoare acestuia.

Art. 88/9 – Evaluarea si revocarea procurorilor

(1) Procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii din cadrul sectiei.

(2) Procurorii numiti in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie pot fi revocati de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivata a procurorului sef al Sectiei, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.

(3) In cazul revocarii, procurorul revine la parchetul de unde provine si isi redobandeste gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul Sectiei.

Art. 88/10 – Atributiile Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

(1) Atributiile Sectiei de Investigare a unor infractiuni din justitie sunt urmatoarele:

a) efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Codul de procedura penala, pentru infractiunile prevazute la art. 88/1 alin. (1);

b) conducerea, supravegherea si controlul actelor de cercetare penala, efectuate din dispozitiile procurorului de catre specialisti sau ofiterii de politie judiciara, in cauzele privind infractiunile prevazute la lit. a);

c) sesizarea instantelor judecatoresti pentru luarea masurilor prevazute de lege si pentru judecarea cauzelor privind infractiunile prevazute la lit. a);

d) elaborarea raportului anual privind activitatea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si prezentarea acestuia Plenului CSM precum si procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator;

e) constituirea si actualizarea bazei de date in domeniul infractiunilor aflate in domeniul de competenta;

f) exercitarea altor atributii prevazute de lege.

(2) Reprezentarea in instanta la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de procurori din cadrul Sectiei Judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar in teritoriu de catre procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta la care se judeca cauza”.


Comentarii

# DODI date 7 December 2017 14:26 +23

FELICITĂRI. Așa ar trebui să vorbească președinta CSM cea care a redus funcția de PREȘedintă la cea de a fi PREȘ în fața nulității de la Cotroceni. Ar fi cazul ca magistrații care mai au verticalitate să încerce, în al 12 ceas, să pună căruța justiției pe drumul cel bun și să înlocuiască BOII din fața căruței cu niște telegari autentici.

# Anghel date 7 December 2017 14:30 +4

SI DACA AR FI POLITIC CARE E PROBLEMA ??!! # REZISTENTII SA MEARGA LA VOT SA CASTIGE ALEGERILE SI SA PUNA EI PE CINE VOR !!!! SIC dar e mai simplu sa urle seara in poete ca hienele

# Vladimârrr...!!! date 7 December 2017 15:12 +2

I-aș fi mult mai recunoscator domnei magistrat Dana Garbovan, daca pe langa infiintarea "Sectiei pentru investiagrea infractiunilor comise de magistrati", ar milita cu aceeasi tarie si pentru infiintarea unui Bulău (țuhaus, mititică, răcoare, pârnaie, doseală ...) unde acesti neispraviti sa-si ispaseasca ticaloșia, dar numai cu hardaul sub nas acoperit in gaura-i cu petu', cate 4 pe metru patarat, in paturi suprapuse, si cu elibere conditionata, in fiecare joi dupa Miercurea Ciuc, exact ca acusilea, cand asta se face cum vrea muschii unor negiobi de aceeasi ordinară speță cu ei. 

# Catalin Dinulescu date 7 December 2017 15:21 0

Sa terminam cu toate sloganele si lozincile. Citez din Studiul Comisiei de la Venetia tradus de C.D. (acum e mut ref. la ac. studiu) despre "independenta" judecatorilor si cea a procurorilor (https://cristidanilet.files.wordpress.com/2011/06/cven-raport_indep_proc.pdf). Citez cateva pasaje, studiul este amplu si elocvent. "84. Situaţia cu privire la independenţa judecătorilor, discutată în Partea I a prezentului raport, este una clară. Separaţia puterilor şi dreptul la un proces echitabil sunt de neconceput fără judecători independenţi. Acest lucru este însă mai puţin evident în cazul procurorilor, mai ales în lumina unei diversităţi de sisteme ce variază de la independenţă la o deplina înglobare in puterea executiva. 35. În situaţia în care Procurorul General nu este subordonat Guvernului nu poate fi formulat un principiu unic şi categoric dacă acesta ar trebui numit de Preşedinte sau de Parlament. Această chestiune este soluţionată în mod variat în diferite state."

# Catalin Dinulescu date 7 December 2017 15:37 0

"36. În statele în care Procurorul General este ales de Parlament, pericolul evident de politizare a procesului de numire ar putea fi redus prin pregătirea alegerii de către o comisie parlamentară care ar trebui să ia în considerare părerea experţilor. Utilizarea unei majorităţi calificate pentru alegerea procurorului general ar putea fi privit ca un mecanism pentru atingerea consensului în privinţa numirii. 37. Este important ca Procurorul General să nu poată fi reinvestit, cel puţin nu de către puterea legislativă sau executiv. Există un risc potenţial ca un procuror şi care urmăreşte reinvestirea sa de către un organism politic să aibă o conduită de aşa natură încât să obţină favoarea acelui organism ori cel puţin să fie perceput în acest sens."

# Catalin Dinulescu date 7 December 2017 16:29 +3

28. (.....) există diferenţe esenţiale cu privire la modul în care este perceput conceptul de independentă sau autonomie aplicabil judecătorilor faţă de cel aplicabil parchetelor. Chiar şi atunci când este parte din sistemul judiciar, parchetul nu reprezintă o instanţă. Independenţa puterii judecătoreşti şi separaţia acesteia faţa de autoritatea executivă reprezintă baza statului de drept, fapt de la care nu poate exista nici o excepţie. Independenţa justiţiei are două dimensiuni: una instituţională, în care puterea judecătorească ca sistem este independentă, şi una la nivel individual în care judecători sunt independenţi în luarea deciziilor (incluzând independenţa lor faţă de influenţa altor judecători).Totuşi, independenţa sau autonomia parchetelor nu este la fel de categorică ca cea a instanţelor. Chiar şi acolo unde parchetul este o instituţie independentă, poate exista un control ierarhic asupra deciziilor şi activităţilor procurorilor, alţii decât procurorul general.

# Catalin Dinulescu date 7 December 2017 16:38 +1

"30. Orice fel de „independenţă” a parchetelor, în însăşi esenţa sa, diferă ca întindere de cea a judecătorilor. Elementul principal al acestei independenţe „externe” a parchetelor sau a Procurorului General, constă în imposibilitatea executivului să dea instrucţiuni în cauze individuale Procurorului General (şi desigur, direct altor procurori). Instrucţiunile de ordin general, cum ar fi de exemplu cele de a instrumenta cu severitate şi celeritate anumite tipuri de infracţiuni, sunt mai putin problematice. Asemenea instrucţiuni pot fi considerate ca un aspect de politică care poate fi decis în mod corespunzător de Parlament sau Guvern."

# Catalin Dinulescu date 7 December 2017 16:44 +1

"31. Independenţa organului de urmărire penală trebuie privită distinct, de orice fel de “independenţă internă“ a procurorilor, alţii decât Procurorului General. Într-un sistem de subordonare ierarhică, procurorii sunt obligaţi să respecte ordinele, îndrumările şi instrucţiunile date de superiorii lor. Independenţa, în acest sens restrâns, poate fi privită ca un sistem unde exercitarea activităţilor legale de către procurori, alţii decât procurorul general, nu necesită obţinerea aprobării prealabile a superiorilor sau o confirmare a acţiunilor lor. Procurorii, alţii decât procurorului general, se bucură adesea mai degrabă de garanţii în privinţa neimplicării superiorului ierarhic."

# Liviu date 7 December 2017 18:34 +4

Femeie deșteaptā și cu bun simț!

# şişu date 8 December 2017 12:23 +1

Aiurea!Secția va fi ticsită cu procurori aleși pe sprânceana de CSM-Secția de procurori,toți foști subordonați ai lui Kovecsi plătiți cu salarii grase!Şi pentru a justifica banul vor declanșa o vânătoare de vrăjitoare contra judecătorilor!Ca doar de aia e Republica Procurorilor!Si o sa fie mai rău ca pe vremea DNA!

# MIRA date 8 December 2017 18:04 +1

Felicitari doamnei Garbovan.Inainte de a incepe discutiile in comisie a avut pozitii destul de oscilante,In comisie insa, toate interventiile dumeaei au fost fara cusur.Inca o data felicitari .

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.11.2024 – Laura Kovesi, ministru de Justitie. Danilet, varianta de rezerva

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva