Decizia Sectiei pentru judecatori a CSM prin care s-a constatat ca sefa Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatoarea Gabriela Baltag (foto), a incalcat Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, atunci cand si-a permis sa ceara demisia sefei ICCJ Livia Stanciu ca urmare a scandalului Rarinca, provoaca indignare in randul magistratilor. Consiliul director al AMR sustine ca este profund regretabil ca Sectia pentru judecatori si-a insusit dosarul construit de Inspectia Judiciara, mai ales ca Gabriela Baltag a exprimat un punct de vedere al asociatiei privind conduita Liviei Stanciu, punand in mod legitim mai sus preocuparea vizand increderea publicului in Justitie decat imaginea unor persoane cu functii de conducere.

Intr-un comunicat de presa trimis Lumeajustitiei.ro, vineri 19 februarie 2016, Consiliul director al AMR isi exprima dezacordul fata de ignorarea de catre CSM, atunci cand a dispus sanctionarea Gabrielei Baltag, a jurisprudentei CEDO. Totodata, Consiliul director al AMR acuza ca sanctionarea Gabrielei Baltag nu face altceva decat sa produca un „efect de inhibare” si sa „tina la adapost” de ochiul public deficientele din sistem.

Iata comunicatul Consiliului director al AMR:

„Este profund regretabil ca Inspectia judiciara a construit un dosar, insusit de Sectia de judecatori a C.S.M., plecand de la declaratiile prin care doamna judecator GABRIELA BALTAG, presedinta ASOCIATIEI MAGISTRATILOR DIN ROMANIA, a exprimat puncte de vedere ale acestei asociatii profesionale, referitoare la conduita unei persoane aflate in fruntea sistemului judiciar, punand, in mod legitim, preocuparea vizand increderea publicului in sistemul judiciar mai presus de imaginea persoanelor care ocupa functii de conducere in acest sistem.

Ne exprimam, pe aceasta cale, dezacordul public fata de ignorarea, in procedura finalizata cu sanctionarea d-nei presedinte GABRIELA BALTAG, pentru incalcarea normelor de conduita, a jurisprudentei C.E.D.O. care ar trebui cunoscuta si aplicata, in primul rand, de C.S.M.

Ne referim la Hotararea C.E.D.O. - cauza Olga Kudeshkina, din data de 26 februarie 2009, prin care Curtea de la Strasbourg a stabilit, cu majoritate, incalcarea dreptului la libera exprimare, in cazul cercetarii disciplinare a unei judecatoare, ca urmare a declaratiilor pe care le-a facut in trei interviuri acordate presei, referitoare la deficientele sistemului judiciar – inclusiv la faptul ca legea se aplica destul de strict oamenilor de rand, dar nu si atunci cand vine vorba de persoane cu functii importante care, si ele, incalca legea, desi nu sunt trase la raspundere.

C.E.D.O. a observat ca judecatoarea a adus critici publice cu privire la o chestiune foarte sensibila, vizand in special comportamentul unor persoane oficiale intr-un dosar de coruptie la nivel inalt in care ea era investita sa judece, acuzand ca instantele in care se pune presiune pe judecatori reprezinta o chestiune la ordinea zilei si ca aceasta problema trebuie tratata serios daca sistemul judiciar vrea sa ramana independent si sa se bucure de incredere publica. C.E.D.O. a stabilit, fara indoiala, ca, procedand astfel, judecatoarea a ridicat o problema de interes public foarte importanta, care ar trebui sa fie deschisa dezbaterii libere intr-o societate democratica.

Or – prin similitudine, avand in vedere caracterul de interes public al problemei cu privire la care s-a exprimat presedinta A.M.R. – daca, in sistemul nostru judiciar, am ajuns actualmente in situatia in care un lider de asociatie profesionala ce are, prin excelenta, indatorirea de a supune dezbaterii publice aspecte tinand de sincopele sistemului – chiar interpretate ca 'judecati de valoare' – este sanctionat pentru exprimarea unui punct de vedere vizand aceste aspecte, inseamna ca rolul si rostul asociatiilor profesionale este negat sau redus la absurd, fara posibilitatea reala a exprimarii unor opinii contrare conducerii sistemului, instantelor, etc.

O astfel de perspectiva nesocoteste, in mod evident si nepermis, concluzia C.E.D.O., potrivit careia efectul de inhibare pe care frica de sanctiuni il are asupra exercitarii libertatii de exprimare – efect care functioneaza in detrimentul societatii in ansamblul sau – este si un factor ce priveste proportionalitatea sanctiunilor impuse judecatoarei care, astfel cum Curtea a retinut, a fost in mod incontestabil indreptatita sa aduca in atentia opiniei publice problema in cauza (§99 din Hotararea C.E.D.O. in cauza Olga Kudeshkina).

Sanctionarea presedintei A.M.R., pe temeiul Codului deontologic, produce, in mod evident, acest 'efect de inhibare' care nu face decat sa 'tina la adapost' de ochiul public deficiente ale sistemului, in pofida necesitatii invocarii si dezbaterii acestora, ca prim pas pentru atenuare si eliminare.

Aplicarea unei sanctiuni ce este, fara putinta de tagada, in directa legatura cu libertatea de exprimare, produce si un alt efect vatamator, anihiland, in mod nejustificat, efortul sustinut, dar neurmat de recompensa concreta, pe care A.M.R., prin presedinte, a inteles sa si-l asume, din devotament pentru ideile ce constituie temelia unei societati democratice.

Trecand dincolo de precepte, nu se poate nega faptul ca, o astfel de masura de sanctionare, privita din perspectiva C.E.D.O., din cea a ratiunii existentei asociatiilor profesionale, cat si din cea personala, poate avea nebanuite efecte negative asupra independentei magistratului, ca pilon al statului de drept”.

*Cititi aici comunicatul Consiliului director al AMR