Lumeajustitiei.ro dezvaluia miercuri, 6 august 2015, ca Mariana Rarinca - pensionara acuzata de santaj de sefa Inaltei Curti, Livia Stanciu, si achitata definitiv de CAB - a inaintat CSM si Curtii de Apel Bucuresti o plangere in care ii reclama pe judecatorii Ion Bogdan Tudoran si George Dorel Matei ca au hotarat nelegal devansarea termenului de judecare a contestatiei in anulare formulata de DNA, dar si ca au decis admiterea in principiu a actiunii, fara sa fie investiti. Astazi, Lumeajustitiei.ro prezinta exclusiv plangerea pe care Mariana Rarinca a trimis-o la Inspectia Judiciara impotriva sefei Sectiei Judiciare Penala a Directiei Nationale Anticoruptie, procuroarea Elena Matiesescu (foto).

In cuprinsul plangerii inaintate Inspectiei Judiciare – Directia de inspectie pentru procuror, Mariana Rarinca o acuza pe procuroarea Elena Matiesescu (foto 2) de faptul ca a formulat cererea de preschimbare a termenului de judecata stiind ca nu a intrat in vigoare hotararea CCR care prevede ca aceasta solicitare se judeca in prezenta tuturor partilor si nu cu usile inchise. In acest sens, Rarinca sustine ca Elena Matiesescu a solicitat expres instantei de apel ca la termenul in care s-a judecat admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare sa nu ia parte si Mariana Rarinca, lucru care i-a ingradit dreptul la aparare.

Rarinca a sustinut in actiunea sa ca prin invocarea celeritatii, desi avea cunostinta de hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei cu privire la neconstitutionalitatea art. 431 din Codul de procedura penala privind admisibilitatea in principiu, Directia Nationala Anticoruptie, prin procuroarea Elena Matiesescu, a actionat cu rea credinta si a generat incalcarea drepturilor sale constitutionale, dar si drepturile fundamentale ale omului.

Din nefericire pentru Mariana Rarinca, exista toate sansele ca actiunile indreptata impotriva procurorilor DNA care o vor in spatele gratiilor, dar si ale judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti sa fie sortite esecului.

Cel putin solutiile CSM si ale Inspectiei Judiciare in ce ii priveste pe judecatorii CAB Ion Bogdan Tudoran si George Dorel Matei si pe procuroarea DNA Elena Matiesescu sunt previzibile, daca ar fi sa tinem cont de solutia de clasare data de Inspectia Judiciara in cazul sesizarii Asociatiei Civice pentru Demnitate in Europa, care solicitate CSM sa le revoce din functie pe Laura Codruta Kovesi si Livia Doina Stanciu, dupa ce pensionara acuzata de sefa ICCJ de santaj a fost achitata definitiv. Astfel, la fel cum a inchis ochii si s-a facut ca nu vede abuzurile altor magistrati protejati de sistem, Inspectia Judiciara va clasa si aceasta plangere invocand cine stie ce motive. Poate va spune ca Elena Matiesescu se bucura de credibilitate in sistem si acuzatiile Marianei Rarinca afecteaza independenta Justitie... cine stie!

Cu adevarat regretabil este faptul ca Mariana Rarinca, achitata definitiv de o instanta de apel, se afla in prezent intr-o lupta continua cu ICCJ si DNA, lupta pe care o duce singura. In acest sens, trebuie sa precizam ca toate plangerile depuse in ultimele zile pe la diverse institutii din sistemul judiciar au fost facute de Mariana Rarinca, din proprie initiativa, si cu resursele modeste de care dispune.

Prezentam in continuare plangerea Marianei Rarinca trimisa la Inspectia Judiciara impotriva procuroarei Elena Matiesescu:

"Subsemnata RARINCA MARIANA, din Galati, intimata in dosarul nr. 302/2/2015, formulez:

PLANGERE

Impotriva d-nei Procuror sef sectie, ELENA MATIESESCU

In fapt:

Directia Nationala Anticoruptie, prin procuror ELENA MATIESESCU, formuleaza cerere de preschimbare a termenului de judecata stabilit initial la 02.09.2015.

In aceasta cerere, se invoca temeiul art. 353 al. 10, privind solutionarea cu celeritate a cauzei si preschimbare a termenului fara citarea partilor.

Tot din considerente de celeritate invoca si decizia din 14.07.2015 a Curtii Constitutionale, referitoare la art. 431 C.P.P.

Din punctul meu de vedere nu se justifica invocarea celeritatii pentru preschimbarea termenului.

De mentionat aici ca tot art. 353 al. 10 spune ca PARTILE VOR FI CITATE DE INDATA pentru noul termen fixat.

Termenul fixat a fost exact in ziua depunerii cererii, adica 23.07.2015 iar eu nu am fost citata.

Art. 16 din CONSTITUTIA ROMANIEI spune ca:

1.Cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, FARA PRIVILEGII SI DISCRIMINARI.

2.NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE.

Art. 21 al. 3 spune ca PARTILE au dreptul la un proces ECHITABIL.

Art. 24 – DREPTUL LA APARARE ESTE GARANTAT.

Prin invocarea celeritatii privind decizia din 14.07.2015 a C.C.R. privind art. 431 C.P.P. consider ca D.N.A.-ul in mod VOIT SI CU REA CREDINTA mi-a incalcat drepturile prevazute atat de Constitutia Romaniei cat si art. 6 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului.

D.N.A. A CERUT IN MOD INTENTIONAT SA NU FIU CITATA pentru termenul de admisibilitate in pricipiu.

Prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicata in Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994, Romania a ratificat Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului (CEDO) precum si Protocoalele aditionale la aceasta.

Conform prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie, Conventia si protocoalele ei au devenit parte INTEGRANTA a dreptului intern, avand prioritate fata de acesta, altfel spus au devenit IZVOR DE DREPT INTERN OBLIGATORIU SI PRIORITAR.

Fata de cele relatate, va rog cercetati si comunicati-mi un punct de vedere asupra acestei plangeri".