Fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Justitiei Raluca Pruna (foto), nu se arata deloc preocupata de rezolvarea problemei supraaglomerarii din penitenciare, din cauza careia Romania este condamnata pe banda rulanta la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si chiar risca o Hotarare Pilot. De altfel, in urma cu cateva zile, extrem de senina, asa-zisa tehnocrata a anuntat ca Romania poate sa ajunga sa plateasca 80 de milioane de euro daca CEDO va da o Hotarare Pilot din cauza conditiilor inumane din inchisori, bani despre care Pruna sustine ca cel mai probabil vor fi luati de la sanatate sau educatie. In schimb, Pruna este foarte preocupata sa tina detinutii cat mai mult in penitenciare si propune masuri care nu fac altceva decat sa mentina ridicat gradul de ocupare al puscariilor.

Ministerul Justitiei a dat publicitatii, sambata 25 iunie 2016, un Proiect de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si masurilor privative de libertate de organele judiciare in cursul procesului penal. Proiectul vine dupa ce Guvernul Romaniei, la initiativa aceleasi Pruna, a suspendat art. 96 alin. 1 lit. f) din acest act normativ pana la data de 1 septembrie 2016, articol ce prevedea ca detinutii care scriu lucrari stiintifice beneficiau de o reducere a pedepsei. A fost, asa cum bine se stie, o adevarata obsesie a fostei asistente a Monicai Macovei care, sustinuta de aparatul de propaganda, a incercat sa acrediteze ideea ca politicienii condamnati pentru fapte de coruptie scapa mult prea usor de inchisoare.

O solutie simplista, demna de un ministru cu viziuni limitate

Ei bine, pe principiul „Noi muncim, nu gandim” Raluca Pruna a gasit rezolvarea. Ministerul Justitiei propune modificarea art. 96 alin. 1 lit. f) dupa cum urmeaza:

„La articolul 96 alineatul (1), litera f) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

f) In cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii brevetate, se considera 20 de zile executate pe intreaga durata a executarii pedepsei, inclusiv in cazul pedepselor contopite, indiferent de numarul lucrarilor stiintifice sau a inventiilor realizate”.

Practic, orice detinut va beneficia de 20 de zile scazute din pedeapsa indiferent daca scrie o carte sau zece, ori daca realizeaza o inventie sau zece. Evident, este o masura extrem de simplista care nu va incuraja niciun detinut sa incerce sa se „reeduce” prin munca intelectuala. In mod normal, Raluca Pruna trebuia sa rezolve fondul problemei, si anume sa gaseasca masuri pentru instituirea unui control mult mai riguros, astfel incat sa se evite situatii in care anumiti dentinuti au reusit sa eludeze sistemul si sa isi atribuie carti pe care nu ei le scrisesera in realitate sau care fusesera copiate din alte lucrari. Mai mult, scrierea de lucrari stiintifice, realizarea de inventii si participarea la alte activitati intelectuale trebui sa fie incurajate, in conditiile in care de-a lungul timpului s-a confirmat ca asemenea metode au ajutat la indreptarea chiar si a unor detinuti condamnati pentru fapte cu violenta a caror salvare parea la inceput imposibila.

Procedura elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii brevetat

Prin acelasi proiect de Ordonanta de Urgenta a fost introdus si un articol nou, dupa art. 96 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si masurilor privative de libertate de organele judiciare in cursul procesului penal. Este vorba despre art. 96/1 „Procedura elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii brevetate”, care prevede urmatoarele:

„(1) Caracterul stiintific al lucrarilor elaborate de catre detinuti este stabilit, potrivit dispozitiilor legale, de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, denumit in continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii, denumita in continuare UEFISCDI.

(2) Brevetarea inventiilor se realizeaza, potrivit dispozitiilor legale, de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, denumit in continuare OSIM.

(3) Lucrarile stiintifice sau inventiile brevetate pot fi elaborate de catre detinuti in conditiile stabilite in prezenta lege si prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, care se completeaza, dupa caz, cu prevederile legale privind evaluarea lucrarilor stiintifice de catre CNCS cu sprijinul logistic al UEFISCDI, respectiv procedurile efectuate de OSIM cu privire la cererile de brevet de inventie.

(4) Pe durata elaborarii de lucrari stiintifice sau de inventii pot fi desfasurate activitati lucrative, fara ca acestea sa se suprapuna si fara ca, insumata, durata desfasurarii tuturor acestor activitati sa depaseasca durata prevazuta de legislatia muncii.

(5) Lucrarile stiintifice se pot elabora numai in domeniile si specializarile universitare stabilite de nomenclatorul domeniilor si al specializarilor/programelor de studii universitare.

(6) In cazul lucrarilor stiintifice sau inventiilor brevetate realizate in coautorat, numarul zilelor considerate ca executate se imparte proportional la numarul de coautori. In cazul in care mai multi coautori sunt persoane private de libertate, procedura se aplica in mod individual fiecarui coautor.

(7) Comisia pentru liberare conditionata sesizata potrivit legii, in vederea analizarii acordarii zilelor considerate ca executate, ia la cunostinta de acordarea caracterului stiintific, respectiv brevetarea inventiei, potrivit alin.(1) si (2), si verifica respectarea procedurii de elaborare a lucrarii stiintifice publicate, respectiv inventiei brevetate.

(8) O noua solicitare privind elaborarea unei lucrari stiintifice sau inventii se poate formula doar dupa finalizarea lucrarii anterioare”.

Procurorii DNA, mai importanti decat judecatorii

Interesant este ca nu se stie cum a ajuns Ministerul Justitiei la aceasta solutie. In Nota de Fundamentare care insoteste proiectul de Ordonanta de Urgenta nu exista nicio explicatie pentru a se vedea cum s-a ajuns la 20 de zile scazute din pedeapsa, si nu la 30 sau 40, spre exemplu.

Nota de fundamentare contine insa un detaliu de remarcat. Astfel, dupa ce Guvernul a suspendat prevederile privind reducerile din pedeapsa pentru detinutii care scriu carti, s-a decis constituirea unui grup de lucru aflat in coordonarea Ministerului Justitiei, care sa analizeze aceasta problema. Potrivit Notei de Fundamentare, din respectivul grup de lucru au facut parte reprezentanti ai Ministerului Justitiei, CSM, PICCJ, DNA sau ANP:

„La data de 9 februarie 2016 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, potrivit careia prevederea legala respectiva se suspenda pana la data de 1 septembrie 2016.

Imediat dupa publicarea acestei ordonante, prin sarcina de Guvern adoptata la 3 februarie a.c., s-a decis constituirea unui grup de lucru, in coordonarea Ministerului Justitiei, in vederea elaborarii si prezentarii in sedinta Guvernului a unei note de informare privind oportunitatea pastrarii mecanismului prevazut la art.96 alin.(1) lit. f) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Grupul astfel constituit, format din reprezentanti ai urmatoarelor institutii: Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice, Ministerul Culturii, Departamentul pentru relatia cu Parlamentul, Cancelaria Primului-Ministru, Administratia Nationala a Penitenciarelor a avut 4 reuniuni de lucru si a finalizat activitatea propunand inaintarea prezentei informari catre Guvernul Romaniei cu privire la solutiile identificate la nivel tehnic”.

Asadar, dupa cum se poate observa, judecatorii lipsesc cu desavarsire de pe lista celor care au discutat problema in grupul de lucru coordonat de MJ. In schimb, au fost consultati procurorii DNA, care, din cate se intelege, au un cuvant mai important decat judecatorii. Este insa, in opinia noastra, inca o dovada a modului total lipsit de respect in care fosta asistenta a Monicai Macovei ii trateaza pe judecatorii Romaniei.

Mai mult, ne intrebam ce au cautat in acest grup de lucru procurorii DNA. Parchetul lui Kovesi nu este altceva decat o directie in cadrul PICCJ, nu „stat in stat”. Logic ar fi fost ca reprezentantii Ministerului Public sa se pronunte pe problema supusa dezbaterilor, nu si cei de la DNA. In aceste conditii, Pruna poate ne spune de ce nu au fost invitati si reprezentanti ai DIICOT sau reprezentanti ai celorlalte parchete? Sau ei nu se ridica la nivelul procurorilor DNA?

Dezbatere de ochii lumii

Nu in ultimul rand, trebuie sa mai atragem atentia asupra unei mici manevre facute in acest caz. Proiectul de Ordonanta de Urgenta a fost pus in dezbatere in 25 iunie 2016, deci intr-o zi de sambata, in care nimeni nu este preocupat sa stea sa citeasca site-ul Ministerului Justitiei. Mai mult, proiectul nici macar nu a fost anuntat pe prima pagina a paginii de Internet a Ministerului. Si, ca toate sa fie frumoase, ultima zi in care se pot trimite observatii este luni, 27 iunie 2016, ora 13.00. Asta da transparenta.

Nu este insa nicio surpriza. Si aici, Raluca Pruna a actionat la fel ca in cazul Ordonantei de Urgenta prin care au fost modificate 150 de articole din Codul penal si Codul de procedura penala, ordonanta adoptata pe sest de Guvernul Romaniei.

*Cititi aici Proiectul de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si masurilor privative de libertate de organele judiciare in cursul procesului penal

*Cititi aici Nota de Fundamentare a Proiectului de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si masurilor privative de libertate de organele judiciare in cursul procesului penal