Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania la plata a 3.000 euro daune morale lui Nicolae Mischie (foto), pe motiv ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu i-a asigurat fostului presedinte al Consiliului Judetean Gorj un proces echitabil. In Hotararea pronuntata, la 16 septembrie 2014, in cauza Mischie vs. Romania, Curtea de la Strasbourg a criticat aspru Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru ca l-a condamnat pe Nicolae Mischie la un an de inchisoare cu suspendare fara a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiasi probatoriu pe baza caruia instantele inferioare pronuntasera solutii de achitare. Nicolae Mischie s-a adresat Curtii de la Strasbourg, la 24 octombrie 2007, reclamand incalcarea Art. 6 paragraful (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Cauza isi are originea in dosarul in care Nicolae Mischie a fost trimis in judecata de Parchetul Tribunalului Gorj, in ianuarie 2005, pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor, in legatura cu introducerea ilegala in Romania, in 1997, a unei pusti pe care acesta o cumparase din Elvetia. Fostul presedinte al CJ Gorj a fost achitat de primele doua instante - Tribunalul Gorj (25 octombrie 2005) si Curtea de Apel Craiova (20 octombrie 2006), dar a fost condamnat definitiv de instanta suprema, prin admiterea recursului procurorilor, la un an de inchisoare cu suspendare (25 aprilie 2007).

In Hotararea pronuntata impotriva Romaniei, CEDO a aratat in esenta ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis condamnarea lui Mischie pe baza acelorasi declaratii de martori pe care instantele inferioare le-au retinut ca probe in motivarea achitarii fostului presedinte al CJ Gorj. Critica principala adusa de judecatorii europeni instantei supreme este aceea ca ICCJ nu i-a audiat personal pe martorii respectivi, ci s-a limitat sa reinterpreteze depozitiile pe care acestia le-au dat la fond si in apel.

Prezentam motivele invocate de CEDO in Hotararea de condamnare pronuntata in cauza Mischie vs. Romania (paragrafele 35-41 din Hotarare):

"Curtea observa mai intai de toate ca Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a audiat pe reclamant in persoana, dar ca l-a condamnat fara a-i asculta si pe martorii audiati de jurisdictiile care l-au achitat in prima instanta si in apel. In acest sens, Curtea retine ca a constatat deja, in cauze similare, ca rolul ICCJ nu este limitat doar la chestiuni de drept. Intr-adevar, procedura in fata instantei de recurs este o procedura completa care urmeaza aceleasi reguli pe care le urmeaza instanta de fond si instanta de apel, iar ICCJ poate confirma achitarea pronuntata in prima instanta sau poate condamna, in urma unei evaluari corespunzatoare a nevinovatiei sau vinovatiei persoanei, prin administrarea de probe noi. In acest caz, ICCJ si-a exercitat a doua optiune, dar fara a examina noi probe. Curtea noteaza ca instantele de fond si apel au considerat ca reclamantul a raportat, in februarie 2003, detinerea ilegala a armei in Romania, dar l-au achitat retinand ca circumstanta in cauza faptul ca actiunea sa nu intruneste gradul de pericol social al unei infractiuni. Cu toate acestea, ICCJ a considerat, pe baza acelorasi elemente probatorii, ca reclamantul a adus pusca in Romania in octombrie 1997, ca o astfel de actiune intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, si l-a condamnat la 1 an de inchisoare cu suspendare.

In opinia Curtii, o asemenea analiza nu se limiteaza, asa cum a sustinut Guvernul, doar la o chestiune de drept, si anume, incadrarea juridica a faptelor. Curtea noteaza ca ICCJ a dat o noua interpretare faptelor, apreciind ca reclamantul a introdus pusca in Romania la o data mult anterioara celei retinute de instantele inferioare si, de aceea, a fost vinovat de comiterea unei infractiuni. Prin urmare, ea a agravat situatia, condamnandu-l la o pedeapsa cu inchisoare.

Mai mult decat atat, pentru a se putea pronunta astfel, Inalta Curte a procedat la o noua interpretare a declaratiilor unor martori pe care ea nu i-a audiat. Astfel, a intors hotararile instantelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant in special pe baza declaratiilor pe care acesti martori le-au dat in fata lor in timpul audierilor. In conditiile in care aprecierea diferitelor probe a apartinut instantei de recurs, ramane de retinut ca reclamantul a fost condamnat pe baza acelorasi marturii care le-au fost suficiente instantelor inferioare pentru a se indoi de acuzatii si pentru a motiva achitarea sa. In aceste conditii, omisiunea Inaltei Curti de a-i asculta pe acesti martori inainte de a pronunta condamnarea a redus in mod considerabil dreptul la aparare al reclamantului.

In fine, in ceea ce priveste observatia Guvernului ca reclamantul nu a cerut audierea martorilor in fata ICCJ, Curtea constata ca instanta de recurs era obligata sa ia masuri judiciare favorabile in acest sens chiar daca reclamantul nu a solicitat acest lucru in mod expres. Mai mult decat atat, Curtea noteaza ca reclamantului nu i se poate reprosa o lipsa de interes in procesul sau. Prin urmare, se cuvine sa respinga exceptia de neepuizare invocata de Guvern.

Aceste elemente permit Curtii sa concluzioneze ca solutia de condamnare a reclamantului motivata prin aceea ca a introdus ilegal o pusca in Romania, pronuntata in absenta unei audieri directe a martorilor, in conditiile in care acesta fusese achitat de instantele inferioare, contravine exigentelor unui proces echitabil in sensul Art. 6 paragraful (1) din Conventie. In consecinta, a existat o incalcare a Art. 6 paragraful (1) din Conventie".

CEDO recomanda rejudecarea dosarului lui Nicolae Mischie pe motiv ca acestuia i-a fost incalcat dreptul fundamental la un proces echitabil

Dupa ce a constatat incalcarea Art. 6 din Conventie, CEDO a stabilit ca Nicolae Mischie este indreptatit sa primeasca de la statul roman 3.000 de euro daune morale. Mai mult, Curtea de la Strasbourg a sugerat ca o reparatie echitabila in aceasta cauza o reprezinta rejudecarea dosarului, sens in care judecatorii europeni au facut trimitere la art. 465 din noul Cod de procedura penala, dispozitie care permite revizuirea atunci cand CEDO constata incalcari ale drepturilor si libertatilor fundamentale:

"In plus, Curtea reaminteste ca in cazul in care o persoana a fost condamnata in urma unei proceduri care a antrenat incalcari ale exigentelor art. 6 din Conventie, asa cum este si situatia de fata, atunci un nou proces sau o redeschidere a procedurilor la cererea persoanei interesate reprezinta, in principiu, un mijloc adecvat pentru remedierea incalcarii constatate. In acest sens, Curtea noteaza ca art. 465 din Noul Cod de procedura penala, intrat in vigoare la 1 februarie 2014, permite revizuirea unui proces in cazul in care Curtea a constatat incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale solicitantului".

Achitati la fond, dar condamnati in ultima instanta

Aceasta Hotarare CEDO vine in contextul in care, in ultimii doi ani, in Romania au existat mai multe dosare in care inculpati achitati la fond au fost condamnati la pedepse cu inchisoarea, chiar si cu executare, de catre instanta de control judiciar. Amintim doar cazurile omului de afaceri George Becali - achitat la fond de Completul de 3 judecatori al ICCJ in toate cele trei dosare si apoi condamnat de Completul de 5, in recurs, o data cu suspendare, iar de doua ori cu executare, al fostului ministru al Justitiei Tudor Chiuariu - condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare de Completul de 5 judecatori al ICCJ, dupa ce fusese achitat la fond de Completul de 3 judecatori supremi, dar si cazul mai recent al senatorului Sorin Rosca Stanescu si al celorlalti inculpati din "Dosarul Rompetrol", achitati de TMB si condamnati de CAB.

*Cititi aici integral Hotararea CEDO in cauza Mischie vs. Romania