Intr-un interviu acordat luni agentiei Mediafax, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a declarat ca, din pacate, in ultimii ani coruptia se combate in principal prin mijloace de drept penal, ceea ce e ineficient, fenomenul fiind mai raspandit decat pot procurorii si politistii sa combata, sa surprinda, sa identifice. Totodata, procurorul sef Daniel Morar considera ca magistratii se uita prea mult la schimbarile politice sau cred si accepta ca in prea mare masura destinul unei institutii juridice depinde de politicieni. Despre cazul Adrian Nastase, seful DNA, Daniel Morar, a vorbit despre solutia din acest dosar, „solutie pe care procurorii au dorit-o, au sustinut-o si au cerut-o”. Intrebat de reporterul Mediafax despre infirmarea solutiei de catre DNA, in dosarul „Flota”, in baza unei expertize , Daniel Morar nu a dat prea multe explicatii, dar a tinut sa precizeze ca dosarele nu sunt politice si cu oameni politici. Referitor la portretul viitorului sef al DNA, Morar a subliniat ca acela va trebui „sa fie un om care si pana acum a facut fata presiunilor, cel putin presiunilor exercitate prin media legate de activitatea sa”.

In data de 12 august - cand va expira delegarea la conducerea DNA - se implinesc exact sapte ani de la numirea ca procuror sef al acestei institutii specializate. A devenit DNA instrumentul de lucru impotriva coruptiei? Ca sa-l citez pe consilierul preaderare spaniol David Madero, desemnat pentru sprijinirea infiintarii institutiei.

Da, a devenit. Si nu doar pentru consilierul David Martinez Madero, ci si in viziunea Comisiei Europene si a expertilor Comisiei Europene. Vedeti ca in ultimul raport de tara se spunea ca performanta Directiei Nationale Anticoruptiei in investigarea cazurilor de mare coruptie poate fi considerata unul dintre bunurile castigate, unul dintre cele mai de seama lucruri din Romania post-aderare. Deci categoric ca DNA-ul este perceput acum si de partenerii externi, si de public, si de corpul magistratilor in ansablu ca instrumentul care trebuie sa combata coruptia la nivel inalt in Romania.

L-am indicat pe procurorul spaniol pentru ca a fost singura persoana care a recunoscut ca fostul PNA avea ciuntite competentele si ca practic din 2005 s-a vazut clar vointa ca acest instrument sa devina unul chiar de combatere a coruptiei...

Da, el a fost, din partea Spaniei, partenerul nostru in programele de twinning, el stia ca odata cu decizia Curtii Constitutiale care spunea ca PNA nu mai poate cerceta parlamentari competentele sunt ciuntite. Adica aveam un Parchet specializat, un Parchet dotat pentru a instrumenta astfel de cazuri, dar nu avea competenta si intr-adevar, in toamna lui 2005, cand s-a schimbat competenta, s-au operat modificari in organizarea si functionarea PNA-ului transferandu-se in DNA, s-a redobandit si aceasta competenta, de a cerceta parlamentarii. Acum, privind in urma, da si vazand unde ne situam, ne dam seama sau ne putem inchipui ce ar fi reprezentat DNA-ul fara acea competenta. Ar fi fost foarte putin, extrem, extrem de putin.

In urma cu cinci ani s-a impus acest Mecanism de Cooperare si Verificare, s-au impus conditionalitati. DNA si-a indeplinit aceste conditionalitati ? Considerati ca acest mecanism ar trebui mentinut ?

Da, si le-a indeplinit treptat, treptat. Nu trebuie sa uitam ca inainte de 2007 au fost acele rapoarte de preaderare in care se vorbea despre activitatea Parchetului National Anticoruptie, in care erau criticate punctele slabe, adica se vorbea de o competenta foarte extinsa a PNA, faptul ca se ocupa de fapte marunte si ca nu se focusa pe combaterea marii coruptii. Apoi era criticata in acele rapoarte din 2005 si 2006, mai exact din 2005, modalitatea de numire a procurorului general si a procurorului sef al PNA, a procurorului general al PNA - ca era procurorul general atunci - spunand ca au fost adusi oameni al caror CV nu ii recomanda neaparat pentru acele functii. Iata deci ca modalitatea de numire a acestor doua functii foarte importante in Ministerul Public revine dupa sapte ani in actualitate. Apoi, deci la acea data 2004, 2005, 2006 in rapoartele de preaderare, DNA, PNA nu era o institutie laudata, era, dimpotriva, o institutie unde, fata de care s-au raportat, la care expertii europeni vedeau neajunsuri, vedeau racile. 2007, 2008, 2009 - odata cu investigarea cazurilor importante si mai tarziu 2009, 2010, 2011 odata cu hotararile judecatoresti definitive de condamnare a unor pesoane cu inalte functii publice si politice - s-a vazut ca DNA este o institutie matura si ca in fiecare an convinge prin anchetele pe care le desfasoara si prin solutiile pe care le obtine.

Credeti ca trebuie schimbata procedura de numire a procurorilor sefi, a procurorului general ?

Noi am sustinut tot timpul ca aceasta procedura sa ramana asa, pentru ca in aceasta procedura sunt implicati cei trei mari actori. Care sa spunem ca au un cuvant de spus in procedura, in numirea capilor justitiei romane, daca ne referim la procurori: avem un ministru de Justitie care propune, avem un CSM ales, care-si da un aviz, e adevarat ca un aviz consultativ dar e un aviz care conteaza, si avem pe presedintele Romaniei, care realizeaza procedura, numeste sau respinge cererea, asa cum s-a intamplat. Deci cred ca, daca se tine cont de toti cei trei actori, poate fi o procedura completa. Sigur se pot discuta, nicio procedura nu e infailibila. Ne uitam la procedura de numire a capilor justitiei, daca ne referim la judecatori. Mai ales la cei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde se depun proiectele intr-o maniera transparenta, CSM selecteaza, realizeaza interviul si propune presedintelui numirea. Acolo (in cazul conducerii ICCJ) propune CSM si numeste presedintele, aici (in cazul conducerii Ministerului Public-n.r.) propune ministrul, numeste presedintele cu avizul CSM. Nicio procedura de numire a sefilor justitie nu e infailibila, totul e sa folosesti aceste instrumente sau aceste proceduri cu buna-credinta si potrivit cu scopul lor, pentru ca, daca ne uitam, aceeasi procedura a fost folosita cu rezultate diferite.

Revenind la marea coruptie. Cum vedeti condamnarea fostului premier Adrian Nastase - caz calificat de europeni, si nu numai, ca fiind de inalta coruptie. De altfel, de-a lungul anilor, s-a spus ca Nastase ar fi simbolul coruptiei din Romania. Care este opinia dumneavoastra?

Eu va vorbesc doar despre solutie. Ca este o solutie pe care procurorii au dorit-o, au sustinut-o si au cerut-o. Asta face un procuror: instrumenteaza dosare, sustine condamnarea atunci cand e convins ca exista probe de vinovatie si se bucura atunci cand instantele de judecata ii confirma dosarul. Arata ca dosarul a fost unul serios, ca s-a bazat pe probe. Acum, restul nu vreau sa comentez...

V-ati asteptat totusi la o decizie de condamnare, cu executare, avand in vedere ca, in fond, erau doua opinii pentru condamnare si una pentru achitare...?

Da, dar nu ne putem uita sau nu putem fi lamuriti foarte exact in functie de atitudinile judecatorilor de la prima instanta sau de la instanta de recurs. Ne arata istoria solutiilor primite ca lucrurile sunt atat de diferite, de la un caz la altul. In aceasta situatie, procurorii au obtinut din prima faza condamnarea cu inchisoare, acelasi lucru l-am sustinut si in recurs. Conteaza ca s-a obtinut si nu ce am crezut noi ca putem sau nu obtine. Evident ca noi am crezut ca putem obtine din moment ce am solicitat.

Ce ati gandit cand ati aflat de tentativa de sinucidere a lui Adrian Nastase ?

Pai, va spun ce am mai spus, nu este singurul caz in care persoane care sunt subiectii unor cercetari penale sau care au fost condamnate in diverse grade de jurisdictie recurg la asemenea gesturi. Altminteri, amanunte nu stiu, nu noi investigam aceasta tentativa de sinucidere si nu pot sa ma pronunt. Dar cazul nu este singular. Ca procuror, de-a lungul acestor ani am avut oameni care au avut momente de genul asta, au avut tentative de suicid. Unii au si reusit.

In dosarul Flota, desi restituit de instanta suprema pentru neconformitate, DNA a infirmat solutia data, iar in baza unei expertize s-a apreciat ca nu exista prejudiciu. Voci, mai ales din zona politica, sustin ca a fost o solutie politica. Cum comentati aceste acuzatii ?

Da, acuma trebuie intrebat care solutie a fost politica - a procurorului, a instantei...?! Deci vedem ca nici in acest caz nu e nimic diferit, sunt foarte multe situatii in care procurorii DNA sunt acuzati ca dau solutii politice sau ca fac dosare politice si va spun ce am spus de fiecare data: sunt dosare cu oameni politici, punct si atata tot.

In 2007 perceptia era ca DNA cerceteaza doar politicieni din partidul de guvernamant, respectiv PNL. Azi DNA e suspectat ca doar din PDL...

E bine, zic eu, pentru ca atata timp cat esti acuzat si de unii si de altii inseamna ca iti faci treaba, inseamna ca nu alegi atunci cand faci aceste investigatii, nu alegi pe criterii politice si ca singurul criteriu este cel al existentei sau nu a unei fapte penale. Asa este, am explicat de atatea ori, coruptia este un fenomen care se lipeste de cei aflati la guvernare, de cei care detin parghiile puterii si de cei care pot sa decida in legatura cu folosirea bugetului de stat. in 2005, 2006, 2007, 2008, in general dosarele s-au referit la fosta guvernare 2000-2004. Iata ca, dupa guvernarea altor partide politice, au venit si dosarele celor care au guvernat in perioada 2004-2010. Vedem acuma hotararile judecatoresti de condamnare ca vin atat in ceea ce-i priveste pe membrii unui partid, cat si pe membrii altui partid. Daca ne uitam la recentele condamnari, si ma refer la condamnarile din anul 2012 in prima parte, vedem ca cei care au intrat in inchisoare, in acest inceput de an, sunt de la toate cele trei mari partide din Romania. si avem cinci - doi ministri, un secretar de stat, doi parlamentari - in inchisoare in acest moment si uitati-va la ei si vedeti ca provin de la toate partidele politice.

Ce credeti ca se va intampla cu DNA dupa plecarea dumneavoastra? si spun acest lucru avand in vedere si investigatia deschisa fata de doi procurori, unul chiar fost vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, apropo de faptul ca utilizau informatii care nu erau pentru public pentru a-si negocia ocuparea de functii in conducerea Ministerului Public.

Sper sa nu se intample nimic rau si sper ca seful DNA si adjunctii lui si cei care vor conduce institutia de aici incolo sa fie oameni alesi pe criterii de competenta, dupa proceduri transparente - asa cum spune si raportul Comisiei Europene, asa cum promite si ministrul Justitiei - si care sa desfasoare o activitate in aceiasi parametri. in linii mari pot fi diferente de optica manageriala, dar in linii mari un procuror asta face: investigheaza infractiuni, investigheaza in cazul nostru cazuri de coruptie. Sper ca aceasta activitate, care e apreciata, sa nu sufere, in sensul negativ, odata cu numirea unor noi sefi. Pentru ca, in aceasta perioada, DNA, spun eu, si-a gasit identitatea, este apreciata si nu vad de ce ar trebui sa schimbe un lucru bun.

In 2007 ati avut un caz privind fraudarea examenului de procurori sefi. Credeti ca este o chestie de narav, de sistem ? Se vorbea la un moment dat de grup de influente juridico-politice, credeti ca s-a reactivat avand in vedere ca s-a schimbat puterea?

Eu cred ca magistratii se uita prea mult la schimbarile politice sau cred si accepta ca in prea mare masura destinul unei institutii juridice depinde de politicieni. si sunt sigur ca foarte des magistratii discuta despre cei care vin la putere, despre cei care pleaca de la putere si despre repercusiunile pe care aceste schimbari le-ar putea aduce cu privire la activitatea unei institutii judiciare. Pana la urma e evident ca factorul politic influenteaza modul cum se desfasoara o ancheta penala, pur si simplu dand o lege, schimband o lege s.a.m.d., asigurand sau neasigurand finantarea. Dar cred ca magistratii trebuie sa fie mai ocupati de ceea ce fac ei in interiorul sistemului si trebuie sa tina cont de faptul ca pana la urma toate investigatiile penale, daca ne referim doar la justitia penala, se desfasoara de catre procurori si de catre ofiteri de politie (judiciare) dar ei sunt sub ordinea procurorilor. Mai departe, ca toate verdictele penale se dau de catre judecatori, deci nu au cum sa intervina politicienii sau cei din afara sistemului in mod direct in judecarea unei cauze. Repet, indirect, schimband legi. Aia e o problema de sistem. De aceea nu-i inteleg pe acesti colegi sau fosti colegi care incearca - facand abstractie de un caz anume - sa ocupe functii prin negocieri netransparente. Este normal ca toata procedura sa fie transparenta, e normal sa te vada si CSM, sa te vada si ministrul, sa te vada si presedintele si sa decida, dar pe niste criterii bine stabilite si mai ales pe baza unui CV si sa nu se faca aceste negocieri in restaurante sau in subteranele vietii juridice.

La nivelul structurilor europene se tot vorbeste despre faptul ca Romania este considerata o tara corupta. Ce putem face sa scapam de aceasta legenda? Chiar in raportul MCV se invoca un sondaj, potrivit caruia 67 la suta dintre romani considera ca fenomenul coruptiei a crescut in ultimii trei ani, ca peste 90 la suta dintre romani sunt ingrijorati de aceasta. Raportandu-ne la alte state europene ...

Pornind de la faptul ca e o farama de adevar in acest lucru, ca perceptia populatiei asupra coruptiei reflecta o realitate, nu e totuna cu coruptia si nu inseamna ca isi gaseste o corelare expresa in datele statistice legate de pilda de activitatea noastra sau de solutiile pronuntate de instanta. Sunt multe de facut, ar trebui sa fie politici de preventie clare pe care sa le duca, stiu eu, Ministerul de Justitie, pe care sa le duca Ministerul de Interne, ei mai si duc, au anumite campanii. Exista masuri administrative in cadrul fiecarei autoritati publice, ca e centrala, ca e locala, in cazul fiecarui minister si abia in ultima instanta se combate coruptia prin mijloace de drept penal. Din pacate, in ultimii ani ati vazut ca se combate in principal prin mijloace de drept penal coruptia si nu e lucrul cel mai eficient. Bun, se ajunge la rezultate care, haideti sa spunem, socheaza sau trezesc o temere in randurile celor care sunt dispusi sa comita asemenea fapte, dar nu e suficient pentru ca se pare ca acest fenomen este mai raspandit decat pot procurorii si politistii sa combata, sa surprinda, sa identifice. Iarasi, uitati-va la metodologia pe care o urmeaza de regula TI, la raspunsurile date. Foarte multi din cetatenii romani spun "da, exista coruptie in Romania"s.a.m.d. Sunt intrebati de unde stiu, ai avut un caz, te-ai confruntat direct, raspunsurile date sunt: "nu am avut, dar mi-a spus x" sau "am avut". si sunt foarte multe persoane dispuse sa dea mita pentru a-si rezolva o chestiune la ghiseu, ne referim la coruptia mica, dar in acelasi timp stie ca e nelegal, stie ca nu face decat sa perverteasca un mediu normal, dar in acelasi timp cand raspunde la interviuri spune "da, este coruptie in Romania" si spune intr-o nota critica. Dar poate ca ar trebui sa facem in asa fel incat sa nu mai oferim mita, sa nu mai dam mita, sa stam si sa ne obtinem documentele in modalitate legala. Foarte multi oameni de afaceri spun in interviuri ca nu au ce sa faca, ca trebuie sa dea mita pentru a-si desfasura activitatea in conditii de eficienta pentru ei. Pot fi intelesi intr-o anumita masura, dar daca fiecare din oamenii astia de afaceri ar refuza sa dea mita, probabil ca pana la urma n-ar avea ce sa faca si pana la urma le vor emite actele, autorizarile, vor emite anumite acte. E o dorinta a fiecarui cetatean de a-si rezolva treaba mai repede, de a obtine autorizatie peste rand, de a obtine autorizatie de construire in detrimetul vecinului lui sau in detrimetrul concurentului in afaceri. Deci, nu e o vina doar a organelor juridicare sau a organelor statului care nu reusesc sa combata coruptia. E o chestiune de mentalitate care in acest moment e combatuta, din pacate, mai mult prin mijloace penale si e insuficient.

Ce va reprosati?

Sigur pot fi multe de reprosat ma gandesc ca strict profesional ce mi-ar fi placut sa fac mai mult ar fi fost sa avem, dupa acesti sapte ani, o cazuistica mai bine conturata pe frauda in achizitii publice. Din punctul meu de vedere, e un domeniu aproape descoperit, perfect descoperit. Putinele dosare pe care le-am trimis in instanta, ca pana la urma nu sunt multe - si nu ma refer doar la DNA, pentru ca sunt si de competenta parchetelor obisnuite, in functie de criteriul valoric - nu s-au finalizat cu condamnari sau s-au finalizat cu foarte putine condamnari si e nereprezentativ procentul de condamnari la ansamblul fenomenului. E nereprezentativ si raportat la dosarele care sunt acum in instanta, pentru ca majoritatea nu au o solutie. Apoi am avut dosare pe care noi procurorii le-am constatat solutii clare, "dosare scoala" de fraudare a procedurilor de achizitie publica cu prejudicii semnificative aduse bugetului statului si care s-au finalizat, din pacate, cu hotarari definitive de achitare. E un fenomen prin care statul roman, ca orice stat de altfel, pierde extrem, extrem de multi bani. Iarasi nu e vorba doar de combaterea acestui fenomen prin mijloace penale si trebuie sa va spun ca dificultatea magistratilor propusi este cu atat mai mare cu cat nu exista incriminata nicaieri in legislatia romana, nici in cea generala nici in cea speciala, o infractiune specifica, care sa combata frauda in achiztii publice. Trebuie sa mergem la un text general de abuz in serviciu, ceea ce nu e in regula, adica nu contribuie nicidecum la limpezirea fenomenului. Daca v-ati uitat si in raportul de tara, si expertii europeni ne spun ca statul roman are o problema cu controlul achizitiilor publice, cu represiune penala a acestui fenomen si vorbeste inclusiv de lipsa de expertiza a magistratilor in domeniu. Nu e un domeniu foarte comun, nu e un domeniu foarte cunoscut, s-a incercat, s-au mai facut traininguri de catre CSM, de catre noi, seminarii, sa speram ca pe viitor va fi mai bine. Dar, daca in alte domenii am reusit - sa spunem coruptia in mediul politic, in mediul judiciar, acolo avem incriminari specifice, stim ce e aia luare de mita, stim ce e fraudare a fondurilor europene, ce e traficul de influenta - aici frauda in achizitii publice nu are un corespondent intr-o norma penala de incriminare, sa spuna: "fapta persoanei de a achizitiona printr-o procedura netransparenta la preturi vadit supraevaluate constituie infractiune" ar fi foarte clar, nu exista asa ceva. Nici in Codul penal si nici in legislatia speciala.

Ati propus asa ceva?

Da, am propus si speram sa obtinem asa ceva. Cei de la ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice) se arata extrem de interesati de o asemenea incriminare. De fapt, ei vad necesara interventia legiuitorului pe mai multe paliere si nu numai legat subevaluari, supraevaluari. Ei vor incriminari si pe procedura transparentei, probabil ca nu e lipsita de temei, adica cred ca stiu ce vorbesc. Dar e un neajuns al mandatelor mele in aceasta perioada.

Daca ar fi sa va definiti mandatul...

A fost unul extrem de intens.

Care ar fi portretul viitorului sef al DNA, in viziunea dumneavoastra?

Sa fie un procuror sau un judecator, de ce nu ? Sa fie un magistrat care are expertiza, care are experienta in domeniul anticoruptie. Domeniul nostru este unul destul de specializat si e nevoie sa cunosti domeniul cand vii intr-o asemenea functie. Nu poti sa ajungi procuror sef al DNA ca sa inveti lucruri, vorbim in general, trebuie sa stii deja, inveti unele lucruri cu siguranta, dar nu poti sa vii complet nepregatit si sa le inveti aici. In al doilea rand ar trebui sa fie un om care si pana acum a facut fata presiunilor, cel putin presiunilor exercitate prin media legate de activitatea sa. Adica oameni care s-au trezit comentati, analizati, amenintati la televizor si care au facut fata cu brio acestor, hai sa spunem, provocari. Deci, unu - trebuie sa stii carte, sa fii familiarizat cu ce faci si in al doilea rand trebuie sa ai nervii tari, sa rezisti oricaror provocari. Sa nu fii fragil.