Toti cei executati de DNA prin facaturi de dosare ar trebui sa ia exemplu de la fosta vicepresedinta ANRP Ingrid Mocanu (foto stanga). Aceasta a depus, marti 20 iunie 2017, la PICCJ, o plangere penala impotriva Laurei Kovesi (foto dreapta), dupa ce postul de televiziune Romania Tv a difuzat inregistrarile devastatoare cu sefa DNA. Mocanu cere PICCJ punerea in miscare a actiunii penale impotriva sefei DNA si trimiterea Laurei in judecata pentru abuz in serviciu si instigare la represiune nedreapta.

In plangerea pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta in exclusivitate, Ingrid Mocanu precizeaza ca inregistrarile cu Laura Kovesi arata ca lupta anticoruptie a devenit o propanda in beneficiul DNA si a sefei acestui parchet. Mocanu explica faptul ca DNA nu urmareste decat sa obtina sustinerea si increderea cetatenilor, iar asta se face prin intermediul dosarelor deschise imptriva demnitarilor si persoanelor publice.

Extrem de important, Ingrid Mocanu arata ca ea insasi a fost victima indemnurilor pe care Laura Kovesi le adresa procurorilor din subordine, asa cum s-a auzit pe inregistrarile audio difuzate. Mai exact, Mocanu subliniaza ca dupa sedintele in care Kovesi le cerea procurorilor DNA sa sa deschida dosare si sa puna sub invinuire cat mai multe persoane, ea insasi a fost chemata la DNA intr-un dosar ANRP, dispunandu-se efectuarea urmaririi penale.

Prezentam fragmente din plangerea lui Ingrid Mocanu impotriva sefei DNA Laura Kovesi:

„La data de 18.06.2017 au aparut in spatiul public (initial la televiziunile Romania TV si Antena 3) si ulterior s-a propagat in toata mass-media, o serie de inregistrari din care rezulta ca procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, in cadrul unor sedinte de lucru cu o 'sectie operativa' a indemnat procurorii din subordine sa faca suspecti, sa inculpe persoane, sa dreseze rechizitorii cat mai multe.

Toate aceste indemnuri ale procurorului sef DNA adresate subalternilor s-au focalizat nu pe descoperirea unor fapte de coruptie care erau de competenta acestei directii, ci pe tintirea unor persoane, in functie de pozitia publica pe care o ocupau.

Astfel, din aceste inregistrari, rezulta ca Procurorul sef al DNA ii indeamna pe procurorii din subordine sa 'decapeze' un anumit dosar, in care sa fie inculpat chiar primul-ministru, sa inculpe si sa trimita in judecata persoane, sa 'iasa' cu dosare importante, 'dosare cu potential'.

(...)

Din cele de mai sus rezulta, practic, ca Procurorul Sef al Directiei Nationale Anticoruptie dadea dispozitii procurorilor din subordine sa faca trimiteri in judecata pe banda rulanta fara 'sa se mai incurce in lege', avand in vedere ca cei care ii sustin vor sa vada ca astfel de dosare 'cu potential' sunt scoase, pentru ca DNA sa 'supravietuiasca' in aceasta 'perioada grea'.

Gravitatea maxima a acestor indemnuri are de fapt doua coordonate: in primul rand procurorul sef DNA nu indeamna procurorii la cercetarea faptelor de natura penala, ci indeamna la cercetarea persoanelor in functie de pozitia publica pe care o au, lucru extrem de grav, care arata caracterul subiectiv si lipsit de impartialitate al anchetelor DNA.

Apoi, in al doilea rand, din cele spuse transpare dorinta procurorului sef DNA de a face dosare penale cat mai multe pentru a fi pe placul publicului, ca si cum lupta anticoruptie ar fi o chestiune de PR.

Cele doua aspecte de mai sus arata clar ca, de fapt, lupta anticoruptie nu mai este despre aflarea adevarului cu privire la fapte si condamnarea persoanelor vinovate de incalcarea legii penale, ci despre acuzarea unor demnitari/persoane publice de presupuse fapte de coruptie cu scopul de a obtine sustinerea si increderea cetatenilor.

Altfel spus, lupta anticoruptie a devenit propaganda in beneficiul DNA si al procurorului sef care conduce aceasta directie.

Aceste inregistrari, date fiind elementele de identificare temporala din continutul celor mentionate, par a fi facute in contextul organizarii a doua sedinte de analiza, in luna martie 2017.

In urma acestor 'indemnuri', in opinia mea, la 30 martie 2017, pe fondul scandalului public iscat de decizia Curtii Constitutionale prin care s-a stabilit ca DNA a depasit cadrul constitutional in anchetarea ministrilor si a modalitatii de adoptare a Ordonantei de urgenta nr. 13/2017, am fost citatat telefonica la sediul DNA si s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de mine.

Aceasta masura a fost dispusa intr-un dosar similar cu multe altele aflate 'in lucru' in cadrul DNA, un dosar denumit de presa 'dosar cu retrocedari ANRP', un 'dosar cu potential', deoarce se retin prejudicii de milioane de euro cu care as fi 'imbogatit' persoane pe care nu le cunosc, care nu mi-au oferit nimic si care nu au nicio calitate in aceste dosare (unii nu sunt nici macar martori).

Imprejurarea ca va urma un dosar 'important' fusese deja anuntata presei, care, inca de la prima ora a zilei de 30 martie 2017, se afla in numar mare in fata sediului DNA, cunoscand ca urma sa fie 'detonat' un dosar de 'mare coruptie'.

(...)

Asadar, acest ultim dosar a fost 'detonat' la solicitarea procurorului sef al DNA avand in vedere ca in cauza nu s-au efectuat acte de urmarire penala din anul 2015 (singura proba avuta in vedere pentru a mi se acorda calitatea de suspect fiind un raport de constatare efectuat de un specialist DNA in anul 2015).

Brusc, dupa doi ani, dosarul este reactivat, fiind astfel, evidenta legatura de cauzalitate dintre 'indemnurile' procurorului sef al DNA, doamna Laura Codruta Kovesi, si actul efectuat de procuror.

(...)

Or, este evident ca, potrivit atributiilor legale, procurorul sef nu poate sugera solutii in dosare, cate persoane sa fie inculpate pe luna, cine sa fie cercetat intr-un anumit dosar sau ce dosare sa fie 'detonate'.

Apoi, folosul pentru sine consta in beneficiul de imagine pe care procurorul sef al DNA l-a obtinut, prin publicitatea pe care aceasta a facut-o dosarului in care am fost facuta suspect si a diminuarii aspectelor negative pe care sefa DNA le atribuia lipsei de inculpate a unor persoane.

(...)

Prejudiciul, respectiv vatamarea cauzate prin savarsirea faptei este producerea unor vatamari grave de imagine (am fost prezentata presei ca o persoana 'corupta', care savarseste astfel de fapte de obicei) dar si cel cauzat de prelungirea perioadei in care nu imi pot exercita profesia (din acelasi motiv mi s-a refuzat si inscrierea in tabloul avocatilor definitivi, desi am fost declarata admisa la examenul de admitere in aceasta profesie). In plus, si onorariul avocatial este un prejudiciu pecuniar.

(...)

Asadar, chiar daca fapta la care a instigat nu este consumata (dat fiind ca nu a fost inca pusa in miscare actiunea penala), avand in vedere ca aceasta infractiune este una de pericol, scopul urmarit de procurorul sef este evident: sa fie 'scoase' cat mai multe dosare, adica sa se trimita in judecata cat mai multe persoane, de impact, denumite de procurorul sef al DNA dosare cu potential. Astfel, instigarea la aceasta infractiune a fost consumata la data la care procurorul a fost determinat, a luat decizia de a actiona in acest mod, realizand acte materiale ale infractiunii la care a fost instigat (represiunea neadreapta), prin Ordonanta emisa.

Imprejurarea ca actiunea penala nu a fost inca pusa in miscare a fost determinata de prudenta si diligenta procurorului de caz, care nu a dat curs decat partial solicitarii procurorului sef al DNA, limitandu-se (probabil pentru a nu savarsi represiune nedreapta) la acordarea calitatii de suspect, desi stia ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii pentru care s-a dispus efectuarea urmaririi penale fata de mine, mai ales prin prisma deciziei Curtii Constitutionale nr. 405/2016, care nu a fost avuta in vedere la formularea acuzatiilor.

In acest fel, numai teama procurorului de caz de a suporta rigorile legii au limitat efectele legale ale indemnurilor derulate in afara legii de procurorul sef al DNA, cu ocazia sedintelor de lucru si nu au produs consecinte atat de dramatice ca intensitate in ceea ce ma priveste, astfel cum s-a intamplat in primul dosar.

In aceste conditii, chiar daca fapta la care a instigat procurorul sef al DNA nu a avut ca rezultat infractiunea consumata de represiune nedreapta, activitatea acesteia, de instigare la represiune nedreapta subzista autonom, scopul urmarit de aceasta fiind evident acela de a trimite in judecata cat mai multe persoane, printre care si a mea, chiar daca stia ca fapta nu intruneste elementele constitutive ale vreunei fapte penale (cu putin timp in urma Inalta Curte tocmai pronuntase o astfel de solutie). Aceasta instigare s-a realizat in scopul imbunatatirii imaginii acesteia si pentru a fi in continuare sustinuta de cei la care facea referire in declaratii ca ar fi indrumat-o sa faca multe dosare, cu oameni politici importanti sau dosare 'cu potential'.

Scopul urmarit era mentinerea sa in functie si depasirea unui moment considerat de aceasta a fi dificil, critic (opinie corecta, dar determinata de activitatea 'iesita din matca legala' la care a facut referire Curtea Constitutionala si pe care am afirmat-o inca din ziua iesirii mele din sediul DNA).

Fata de aceste aspecte, va rog sa dispuneti punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a doamnei Laura Codruta Kovesi, pentru faptele sus-mentionate”.

Iata plangerea lui Ingrid Mocanu impotriva sefei DNA Laura Kovesi:

*Cititi aici integral plangerea lui Ingrid Mocanu impotriva Laurei Kovesi