Procurorul Radu Mihaita Cazacu si-a incetat activitatea la Directia Nationala Anticoruptie si s-a intors la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti. Cel putin asa reiese din documentul CSM din data de 21 octombrie 2015, in care se precizeaza ca "Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat incetarea activitatii la Directia Nationala Anticoruptie, nivel central, a domnului procuror Radu Mihaita Cazacu, incepand cu data de 26.10.2015 si revenirea sa la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti (parchet unde a functionat anterior numirii sale la structura specializata sus-mentionata), incepand cu aceeasi data". Conform aceluiasi document, plecarea lui Cazacu de la DNA si intoarcerea la PCAB vine ca urmare a cererii de incetare a activitatii la parchetul anticoruptie pe care procurorul a facut-o. Interesant este ca plecarea lui Cazacu vine in contextul in care in ultima perioada din ce in ce mai multi procurori cu state vechi parasesc Directia Nationala Anticoruptie pentru a se intoarce la unitatile de parchet de la care provin. Un exemplu ar fi chiar procurorul Lucian Papici care recent a parasit DNA, la cerere, pentru a se intoarce la Parchetul de pe langa Tribunalul Timisoara. In aceste conditii, suntem curiosi ce l-a determinat pe Mihaita Cazacu sa se intoarca la PCAB?

Cert este un lucru: plecarea lui Radu Mihaita Cazacu din DNA ingroasa randurile procurorilor care lasa Directia Nationala Anticoruptie pentru a reveni la unitatea de parchet din care a facut parte si se alatura unor nume precum Viorel Cerbu, Lucian Papici, Mariana Alexandru, Iulian Nica, Iuliana Bendeac si alti.

Trebuie precizat ca Radu Cazacu este procurorul care l-a trimis in judecata pe fostul ministru si europarlamentar Adrian Severin, acuzandu-l pe acesta de luare de mita si trafic de influenta, dar si ulerior, intr-un alt dosar, de o presupusa lezare a intererselor financiare ale UE, care ar fi fost comisa in urma cu opt ani, fara ca o institutie europeana sa reclame vreun prejudiciu.

In primul dosar, aflat in prezent la ICCJ, exista probe care ar demonstra ca jurnalistii britanici implicati in dosar ar fi fost instigati la marturie mincinoasa, aspect care reiese din documentele pe care Lumeajustitiei.ro le-a facut publice, fara ca CSM sa se fi sesizat pana acum. Sub semnatura sa, procurorul Radu Cazacu a solicitat, potrivit apararii lui Adrian Severin, sa li se atraga atentia martorilor asupra a ceea ce trebuie sa spuna ca sa il compromita pe Severin. Acest fapt constituie dupa toate standardele infractiunea de abuz in serviciu, precum si cea de obstructionare a justitiei.

In acelasi dosar a fost prezentata ca proba capitala a acuzarii o inregistrare audio-video facuta ilegal cu camera ascunsa, a carei autenticitate procurorul Cazacu a refuzat sa o verifice. Ulterior un expert neutru a constatat ca inregistrarea fusese in intregime prelucrata. Expertul a fost insa supus unei scandaloase actiuni de intimidare, fiind amenintat cu punerea sub urmarire penala, chipurile pentru franarea mersului justitiei.

De altfel, avocatii lui Adrian Severin au sustinut in timpul procesului ca procurorul Mihaita Radu Cazacu, desi nu mai raspundea de caz, i-ar fi avertizat pe jurnalistii britanici in momentul in care au fost citati de catre ICCJ ca martori asupra concluziilor expertizei, punandu-i astfel in garda asupra a ceea ce urma sa fie intrebati.

Apararea lui Adrian Severin a mai invocat in fata instantei ca documentul pe care Radu Cazacu l-a trimis la ICCJ, prin procurorul de sedinta, care venea sa ateste ca o instanta britanica ar fi confirmat legalitatea procedeelor facute de jurnalistii britanici in cazul fostului europarlamentar releva de fapt o alta realitate. Anume ca acea instanta il condamnase chiar pe unul dintre jurnalistii implicati in cazul Severin, la plata unei despagubiri de 50 000 lire sterline pentru fapte identice comise intr-un caz similar, apreciind ca acesta „falsificase cu rea credinta realitatea” („maliciouse falsehood”).

In cel de al doilea dosar, aflat inca in faza de urmarire penala, procurorul Radu Cazacu a pretins ca Parlamentul European ar fi facut plati mai mari decat s-ar fi cuvenit unor firme romanesti, pe baza unor documente care nu ar fi fost corect intocmite. Avocatii lui Severin sustin insa ca acuzatiile au fost lansate fara ca procurorul Cazacu sa stie ca acele documente nu au fost si nu puteau fi intocmite de Adrian Severin, nu au fost si nu trebuiau controlate de el si nu au fost executate la plata de acesta. Mai mult, sustin aparatorii fostului europarlamentar banii au fost incasati din bugetul pus la dispozitia lui de catre Parlamentul European. Acesta, dupa trei ani de cand a fost informat de DNA in legatura cu pretinsa paguba, nu s-a constiuit parte civila, considerand desigur ca nu are nici un prejudiciu de recuperat. Daca ar face-o, 754 de europarlamentari, care au aplicat aceleasi proceduri, ar trebui imediat trimisi in judecata.

*Cititi aici Hotararea Sectiei pentru procurori din data de 21 octombrie 2015