In pofida manipularilor aruncate pe piata de cei care intretin atacul continuu la adresa suveranitatii nationale si forteaza anularea de facto a Constitutiei Romaniei, doar pentru ca inculpatii sa fie trimisi la inchisoare sau condamnati cu orice pret, chiar si cu incalcarea legii si a deciziilor CCR, in Romania continua sa existe judecatori care refuza sa se prostitueze profesional si sa isi bata joc de justitiabili, judecatori care refuza sa isi incalce juramantul depus la investirea in functie: “Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Si, slava Domnului, asa sunt cei mai multi dintre judecatorii romani, existand desigur cateva exceptii, mai ales din partea celor cu gandire #rezist, care urmaresc subordonarea instantelor in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), ignorarea deciziilor obligatorii ale CCR si implicit nerespectarea legii.

O sentinta despre care opinia publica merita sa afle a fost pronuntata in urma cu doar o zi de judecatoarea Daria Braduta Taran de la Tribunalul Salaj. Este vorba despre sentinta nr. 58 din 30 august 2023, dispusa in dosarul 471/84/2022, prin care judecatoarea Taran a hotarat incetarea procesului penal pe motiv de interventie a prescriptiei. La prima vedere nu pare a fi nimic iesit din comun, in conditiile in care nu este prima hotarare de acest gen data dupa Decizia CJUE din 24 iulie 2023, care sugera ca judecatorii ar putea lasa neraplicate hotararile CCR si ICCJ pe prescriptie, in cazul dosarelor cu infractiuni la fondurile UE, atunci cand exista un risc de impunitate si de inchidere a unui numar mare de procese. Asemenea hotarari de incetare a procesului penal pe prescriptie au fost dispuse in mod repetat dupa Decizia CJUE, inclusiv de cea mai importanta instanta din tara, si anume Inalta Curte de Casatie si Justitie, care refuza sa isi incalce propria practica sanatoasa pentru un stat de drept, si legala, precum sa isi incalce si propria hotarare pralabila 67/2022 privind aplicarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 pe prescriptie.

Prescriptia se aplica si la evaziune fiscala

Totusi, sentinta judecatoarei Daria Braduta Taran de la Tribunalul Salaj trebuie remarcata avand in vedere ca ea priveste o cauza de evaziune fiscala, or, imediat dupa Decizia CJUE din 24 iulie 2023, s-a incercat din partea zonelor amintite la inceputul articolului acreditarea ideii ca orice infractiune de evaziune fiscala reprezinta automat o atingere adusa intereselor financiare ale UE, astfel ca hotararile CCR si ICCJ pe prescriptie ar trebui sa nu fie respectate (ba chiar unii au fortat o interpretare deplasata si nelegala, in sensul ca deciziile CCR si ICCJ ar trebui sa nu fie respectate si pentru orice fapta de coruptie).

Realitatea este insa alta. Prescriptia trebuie aplicata chiar si in dosarele cu evaziune fiscala, asa cum a procedat judecatoarea Daria Braduta Taran de la Tribunalul Salaj, care a dispus incetarea procesului penal pe motiv de prescriptie pentru infractiunea de complicitate la evaziune fiscala. Si nu doar ca a pronuntat aceasta solutie, ci judecatoarea Taran a explicat ca Deciza CJUE din 24 iulie 2023 pe prescriptie nu se poate aplica intrucat cauza, desi vizeaza infractiuni de evaziune fiscala, nu priveste o frauda care sa aduca atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Pe de alta parte, trebuie spus ca in acelasi dosar au fost pronuntate nu doar solutii de incetare a procesului penal, ci si de condamnare, acolo unde fapta nu era prescrisa, hotarand in acelasi timp si recuperarea prejudiciului.

Iata un fragment din motivarea judecatoarei Daria Braduta Taran de la Tribunalul Salaj (sentinta este atasata integral la finalul articolului):

“Se constata ca pe parcursul procesului penal au intervenit modificari ale legii penale ce reglementeaza institutia prescriptiei raspunderii penale, institutie de drept penal substantial (prin considerentele Deciziei nr. ####/2012, Curtea Constitutionala a subliniat ca prescriptia raspunderii penale este „norma de drept penal material”), urmand a analiza in continuare in ce masura acestea au condus la o lege mai favorabila inculpatului, avand in vedere ca, raportat la data comiterii ultimului act material, infractiunea de complicitate la evaziune fiscala in forma continuata retinuta in sarcina inculpatei a fost savarsita la data de 02.12.2014– data epuizarii, iar de la aceasta data incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale.

Prin Decizia ######## publicata in MO din 25.06.2018, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa care prevede intreruperea termenului prescriptiei raspunderii penale prin implinirea „oricarui act de procedura”, din cuprinsul dispozitiilor art. 155 alin.1 C.p. este neconstitutionala.

De asemenea din considerentele Deciziei CCR nr. 358/2022 publicata in MO la data de 08.06.2022 rezulta ca legea penala in vigoare in perioada 25.06.2018 - 30.05.2022 in reglementarea institutiei prescriptiei raspunderii penale nu prevede intreruperea cursului prescriptiei, iar in aceste conditii prescriptia raspunderii penale poate fi stabilita doar in raport de implinirea termenelor generale de prescriptie prevazute de art. 154 alin.1 N.C.p., termene care curg potrivit art. 154 alin. 12 N.C.p de la data savarsirii infractiunii.

Ulterior Decizia ####### a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, stabileste ca normele referitoare la intreruperea termenului de prescriptie sunt norme de drept material (substantial) supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prev. de art. 3 C.p. , cu exceptia dispozitiilor legii penale mai favorabile prev. de art. 15 alin.2 din Constitutie si art. 5 C.p.

Instanta mai retine ca pe durata solutionarii prezentei cauze in prima instanta, Presedintele Romaniei a emis doua decrete care au avut ca efect suspendarea termenului de prescriptie a raspunderii penale, respectiv, Decretul nr. 195/16.03.2020 privind instituirea starii de urgenta si Decretul nr. 240/14.04.2020 privind prelungirea starii de urgenta. Potrivit art. 43 alin. (2) si (8) din Decretul nr. 195/2020, respectiv art. 64 alin. (5), (13) din Decretul nr. 240/2020, pe durata starii de urgenta instituite pe teritoriul Romaniei in perioada 16.03.2020 - 14.05.2020, procesele penale aflate pe rolul instantelor de judecata au fost suspendate de drept, pe aceeasi durata fiind suspendata si prescriptia raspunderii penale, suspendare care a operat in baza decretului, fara a fi necesara intocmirea unei incheieri.

Prin considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 152 din 6 mai 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, Curtea Constitutionala a statuat asupra naturii juridice a decretelor in discutie, in sensul ca, din perspectiva continutului, acestea au rang constitutional si constituie acte administrative cu caracter normativ, subsecvente legii, dar emise “potrivit legii” care reglementeaza regimul juridic al starii de urgenta, respectiv al OUG nr. 1/1999. in jurispudenta instantei supreme (Decizia nr. ##/2023 din 01-mar-2023 a ICCJ) s-a retinut ca avand in vedere ca cele doua decrete prezidentiale nr. 195/2020 si nr. 240/2020 au fost incuviintate de Parlamentul Romaniei prin Hotararea nr. 3 din 19 martie 2020, respectiv, Hotararea nr. 4 din 16 aprilie 2020, dispozitiile instituite de acestea se impun atat pentru autoritatile statului, insarcinate cu ducerea la indeplinire a masurilor adoptate, cat si pentru persoanele fizice si juridice carora le revine obligatia de a respecta regulile statuate in cuprinsul lor. Atat timp cat decretele prezindetiale de instituire a starii de urgenta, acte administrative normative, au beneficiat de prezumtia de legalitate, acestea si-au produs efectul suspensiv asupra proceselor penale in curs, declararea ulterioara ca neconstitutionale a dispozitiilor privind regimul contraventional cuprinse in actele normative in baza carora au fost emise decretele respective, neavand aptitudinea de a afecta obligatia organelor judiciare de a respecta masurile instituite prin acestea. Prin caracterul lor normativ, executoriu si general obligatoriu, dispozitiile din decretele mentionate se circumscriu notiunii de “dispozitii legale”, atat timp cat sintagma folosita de art. 156 alin. (1) din C. pen. nu restrange sfera actelor normative la “Legea penala” a carei definitie este explicitata de art. 173 din C. pen. si care are in vedere strict actele normative primare. Pe de alta parte, se retine ca starea de urgenta instituita prin decret prezidential in martie 2020 poate fi incadrata in notiunea de imprejurare de neprevazut sau de neinlaturat ce a determinat suspendarea judecatii cauzelor penale si constituie o cauza de suspendare a prescriptiei raspunderii penale. Pe cale de consecinta, in conformitate cu dispozitiile art. 156 alin. (1), (2) C. pen., in intervalul 16.03.2020 - 14.05.2020, termenul de prescriptie a raspunderii penale a fost suspendat, el reluandu-si cursul incepand cu data de 15.05.2020.

Avand in vedere toate considerentele de mai sus, aplicand infractiunii de evaziune fiscala retinute in sarcina inculpatei in prezenta cauza, prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 rep., legea penala in vigoare in perioada 25.06.2018 - 30.05.2022, respectiv art. 155 alin.1 Cod penal, termenul de prescriptie a raspunderii penale este termenul general de 8 ani stabilit potrivit art. 154 alin.1 lit. c NCP, termen care, tinand cont si de perioada intreruperii cursului prescriptiei raspunderii penale pe durata starii de urgenta, in intervalul 16.03-14.05.2020, este lege penala mai favorabila inculpatei ######## #########, avand in vedere efectul prescriptiei care inlatura angajarea raspunderii penale. In consecinta in baza art. 5 Cod penal raportat la criteriul aprecierii globale statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 265 din data de 6 mai 2014, instanta va stabili lege penala mai favorabila inculpatei Noul Cod penal (in raport de prevederile art. 155 alin.1 C.p. forma in vigoare in perioada 25.06.2018 - 30.05.2022) si Legea ######## (in varianta de reglementare ulterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 50/2013), iar in consecinta va dispune schimbarea calificarii faptelor retinute in sarcina inculpatei Stanescu ######### din art. 48 C.p. rap. la art. 9 alin.1 lit.c si alin.2 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p. si art.5 C.p. in art. 48 C.p. rap. la art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p. si art.5 C.p. prin raportare la valoarea TVA a celor 5 facturi fiscale, care nu depaseste 100.000 euro.

Numerele, datele emiterii si valorile celor trei facturi fiscale aparent emise de inculpata ######## ######### in numele SC ####### ######### SRL si inregistrate in contabilitate SC ##### ### SRL sunt: nr.313/06.01.2013 in valoare de 12.580,15 lei (din care baza impozabila de 10.145,28 lei si TVA de 2434,87 lei, nr.516/06.09.2013, in valoare de 51.245,06 lei (din care baza impozabila de 41326,67 lei si TVA de 9918,39 lei) si nr.701/04.03.2014, in valoare de 60004,22 (din care baza impozabila de 48390,50 lei si TVA de 11.613,72 lei) (vol.II,f.375-380). Numerele, datele emiterii si valorile celor doua facturi fiscale aparent emise de inculpata ######## ######### in numele SC #### ######### ### SRL si inregistrate in contabilitate SC ##### ### SRL sunt: nr.5/30.09.2014, in valoare de 61.811,81 lei (din care baza impozabila de 49.848,23 lei si TVA de 11.963,50 lei) si nr.3/02.12.2014, in valoare de 173.918,42 (din care baza impozabila de 140.256,80 lei si TVA de 33.661,62 lei) (dos. u.p., vol.II,f.413-416). Cum ultima dintre cele cinci facturi fiscale a fost emisa la data de 02.12.2014, se constata ca implinit la data de 01.01.2023 termenul general de prescriptie a raspunderii penale de 8 ani stabilit potrivit art. 154 alin.1 lit. c NCP, in temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit. f C.p.p coroborat cu art. 154 alin.1 lit. c si art. 153 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p., astfel ca instanta va dispune incetarea procesului penal fata de inculpata ######## ######### cu privire la infractiunea de complicitate la evaziune fiscala comisa in coniventa cu Grigolo #####, administratorul SC ##### ### SRL.

In ceea ce priveste faptele comise de inculpata in coniventa cu administratorul SC ###### ###### SRL, ###### ######, se constata urmatoarele:

1. Emiterea, in calitate de administrator la SC #### ##### ##### SRL, catre SC ###### ###### SRL a celor 7 facturi fiscale ce nu au la baza operatiuni reale desfasurate intre cele doua societati a avut loc in perioada august 2011 – martie 2012. Prejudiciul creat bugetului de stat in cuantum de 151.872 lei (echivalentul a 34.681 euro, ultimul act material fiind reprezentat de inregistrarea in evidentele contabile a facturii nr. 420/30.03.2012, zi pentru care cursul BNR pentru 1 euro era de 4,3791 lei), constand in taxa pe valoare adaugata si impozit pe profit deduse ilegal a fost recuperat in intregime de ###### ######. Infractiunea comisa este prevazuta de art. 48 C.p. rap. la art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. si art.5 C.p., pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisorii de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi. Termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul acestei infractiuni este de 8 ani si s-a implinit, conform celor mai sus expuse, in luna mai 2020. Prin urmare, fata de inculpata ######## ######### se impune a se dispune si cu privire la aceste acuze incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.

2. Emiterea, in calitate de administrator la SC ####### ######### SRL catre SC ###### ###### SRL a celor 34 facturi fiscale ce nu au la baza operatiuni reale desfasurate intre cele doua societati a avut loc in perioada august 2012 – august 2014. Prejudiciul creat bugetului de stat in cuantum de 322.492 lei (echivalentul a 73.382 euro, ultimul act material fiind reprezentat de inregistrarea in evidentele contabile a facturii nr. 551/25.08.2014, zi pentru care cursul BNR pentru 1 euro era de 4,3947 lei) a fost recuperat in intregime de ###### ######. Infractiunea comisa este prevazuta de art. 48 C.p. rap. la art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. si art.5 C.p., pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisorii de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi. Termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul acestei infractiuni este de 8 ani si s-a implinit, conform celor mai sus expuse, in luna octombrie 2022. Prin urmare, fata de inculpata ######## ######### se impune a se dispune si cu privire la aceste acuze incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.

De precizat mai este ca potrivit Deciziei CJUE C-107/23 din 24.07.2023 (PPU), instantele nationale, prin derogare de la obligatia lor de a asigura efectul deplin al dreptului Uniunii, nu sunt tinute sa lase neaplicata jurisprudenta intemeiata pe principiul legalitatii infractiunilor si pedepselor, sub aspectul cerintelor acestuia referitoare la previzibilitatea si la precizia legii penale. Doar in privinta combaterii fraudei care aduce atingere grava intereselor financiare ale Uniunii Europene normele nationale privind prescriptia in materie penala trebuie sa permita o prevenire si o reprimare efective. Cum prezenta cauza nu vizeaza o frauda care sa aduca atingere grava intereselor financiare ale Uniunii Europene, sunt valide argumentele de mai sus privind intervenirea prescriptiei raspunderii penale”.

* Cititi aici integral sentinta judecatoarei Daria Braduta Taran de la Tribunalul Salaj, privind inceterea procesului penal pe prescriptie pentru fapte de evaziune fiscala (hotararea a fost publicata de rejust.ro)