Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii condusa de vicepresedintele Bogdan Gabor a constatat ca fosta sefa a DIICOT Alina Bica, in prezent arestata preventiv, a incalcat normelor de conduita reglementate de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor. Membrii CSM din Sectia pentru procurori au stabilit in sedinta de miercuri, 18 martie 2015, ca Alina Bica trebuia sa se abtina in a se afisa alaturi de persoane care ar fi putut sa ii altereze increderea in impartialitatea sa, facand trimitere la relatia de prietenie pe care ex-sefa DIICOT o are cu o persoana cunoscuta publicului larg, la randul ei inchisa ca urmare a dosarelor instrumentate de DNA. Este vorba despre Elena Udrea, alaturi de care Alina Bica a fost suprinsa la Paris in luna februarie 2014. Procurorii din CSM considera ca Alina Bica trebuia sa fie constienta de faptul ca afisarea publica a relatiei de prietenie pe care o are cu Elena Udrea ii poate afecta aparenta de impartialitate in solutionarea unor dosare aflate in lucru de DIICOT. Cu atat mai mult cu cat, sustine CSM, dosarele vizau persoane din anturajul Elenei Udrea. Sectia pentru procurori precizeaza totusi ca, in principiu, relatia de rudenie, casatorie, afinitate si prietenie dintre un magistrat si orice alta persoana, inclusiv oameni politici, nu constituie o incalcare a normelor de conduita reglementate de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor insa, in acest caz, lucrurile stau diferit.

Istoria fotografiilor de la Paris

Asa cum bine ne amintim, fotografiile de la Paris au aparut pe un site care a fost inchis la cateva ore dupa ce imaginile faceau deja inconjurul publicatiilor de presa. Inca de la acel moment s-a pus in discutie cine sta in spatele acestor imagini, dat fiind ca erau facute intr-o maniera profesionista. S-a vehiculat chiar ca in spate ar fi mana serviciilor de informatii.

Cert este ca, la acea data, nici Alina Bica si nici Elena Udrea nu au negat veridicitatea fotografiilor, ci au precizat ca intr-adevar le leaga o prietenie mai veche, de pe vremea in care Alina Bica activa in cadrul Ministerului Justitiei.

Este adevarat ca, imediat dupa aparitia fotografiilor, s-a pus in discutie incalcarea Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor de catre Alina Bica, atragand in acest fel, cel mult, o sanctiune disciplinara a fostei sefe DIICOT. Nimeni nu si-a inchipuit insa ca aceasta avea sa fie inchisa intr-un dosar marca DNA pentru fapte posibil a fi fost comise pe vremea cand era la MJ si avea calitatea de reprezentat al acestei institutii in Comisia de Stabilire a Despagubirilor din cadrul ANRP. Aceeasi Comisie care i-ar fi acordat lui Gheorghe Stelian, cunoscut ca fiind sageata lui Dorin Cocos, fostul sot al Elenei Udrea, despagubiri uriase de ordinul milioanelor de euro.

Prezentam in continuare comunicatul CSM din data de 18 martie 2015 al Sectiei pentru procurori:

"In sedinta din data de 18 martie 2015, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat ca doamna Alina Mihaela Bica, fost procuror sef al DIICOT, a incalcat normele de conduita reglementate de art. 9 alin. 2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, conform carora „Judecatorii si procurorii trebuie sa se abtina de la orice comportament, act sau manifestare de natura sa altereze increderea in impartialitate lor ”.

Sectia pentru procurori a apreciat ca, in principiu, relatia de rudenie, casatorie, afinitate si prietenie dintre un magistrat si orice alta persoana, inclusiv oameni politici, nu constituie o incalcare a normelor de conduita reglementate de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

In cazul de fata insa, din probatoriul administrat, au rezultat elemente care o puteau determina pe doamna Alina Mihaela Bica sa aiba reprezentarea faptului ca afisarea publica a relatiei de prietenie cu omul politic Elena Gabriela Udrea este de natura sa afecteze aparenta de impartialitate in solutionarea unor dosare aflate in instrumentarea DIICOT, dosare vizand persoane din anturajul doamnei Elena Gabriela Udrea si cunoscute de catre magistratul in cauza.

Potrivit dispozitiilor art. 362 din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotararea CSM nr. 326/2005, hotararea va fi redactata in termen de 20 de zile de la pronuntare, urmand a fi publicata pe pagina de internet a Consiliului.

Hotararea Sectiei pentru procurori poate atacata cu contestatie la Plenul Consiliului in termen de 5 zile de la comunicare, iar hotararea Plenului poate fi atacata cu recurs la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in termen de 15 zile.

Conform dispozitiilor art. 362 alin. 9 din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, hotararea Sectiei pentru procurori prin care se constata incalcarea normelor de conduita reglementate de Codul deontologic, ramasa irevocabila, se depune la dosarul profesional al doamnei procuror".