Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia sa-si retracteze hotararile prin care a infierat jurnalistii si avocatii care au acuzat abuzul comis de “Completul negru” al ICCJ format din judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie impotriva avocatului Robert Rosu, condamnat la 5 ani inchisoare doar pentru ca si-a exercitat profesia si si-a aparat clientul. Abuz care tocmai ce a fost recunoscut chiar de Inalta Curte de Casatie si Justie, prin decizia de marti, 23 noiembrie 2021, de achitare definitiva a lui Rosu in calea extraordinara de atac a recursului in casatie si eliberare a acestuia din penitenciarul unde a fost tinut nevinovat aproape un an (click aici pentru a citi).

Astfel, incepand cu 17 decembrie 2019, data la care Robert Rosu a fost condamnat abuziv de judecatorii ICCJ Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie (primii doi iesiti intre timp la pensie), CSM a avut fie institutional, fie prin intermediul presedintelui sau Bogdan Mateescu o serie de pozitii in care a pus la zid pe oricine indraznea sa acuze abuzul comis fata de Robert Rosu, indiferent ca era vorba despre jurnalisti sau avocati. Si nu doar atat, dar tot CSM a facut scut in jurul “Completului Negru de la ICCJ”, dand in acelasi timp satisfactie Inaltei Curti care se arata deranjata de reactia presei si a opiniei publice din cazul Rosu. Inalta Curte, care la randul ei s-a napustit asupra celor care au denuntat abuzul judecatorilor Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie.

ICCJ s-a plans ca a fost lezata de Luju

Astfel, una dintre hotararile pe care CSM trebuie sa si le anuleze este cea din 29 iunie 2021, prin care a admis cererea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, stabilind ca, vezi Doamne, ar fi fost incalcata independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Concret, in respectiva cerere, ICCJ s-a aratat lezata, printre altele, de dezvaluirile facute de Lumea Justitiei in legatura cu abuzul comis fata de avocatul Robert Rosu, asta desi ulterior, prin decizia din 23 noiembrie 2021, chiar Inalta Curte de Casatie si Justitie avea sa confirme fix existenta abuzului despre care Luju a scris.

Decizia privind admiterea cererii ICCJ si asa-zisa incalcare a autoritatii judecatoresti a fost luata in majoritate, existand membri ai CSM care fie au votat impotriva, fie au si-au anulat voturile (vezi facsimil 1). Conform informatiilor noastre, printre membrii CSM care, bravo lor, au refuzat sa faca pe plac ICCJ, constienti probabil de abuzul comis fata de Robert Rosu, au fost Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Lia Savonea, Margareta Nicoleta Tint, Victor Alistar si Romeo Chelariu.

Iata minuta CSM din 29 iunie 2021 privind admiterea cererii ICCJ si constatarea asa-zisei incalcari a independentei autoritatii judecatoresti:

“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat ca a fost incalcata independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, in raport de cererea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie. (majoritate: 11 voturi pentru 'a fost incalcata independenta autoritatii judecatoresti'; 5 voturi pentru 'nu a fost incalcata independenta autoritatii judecatoresti'; 3 voturi NULE)”.

Scut pentru “Completul Negru”

Culmea, cu doar o luna inainte ca Inalta Curte sa demaste abuzul comis fata de Robert Rosu, acelasi Plen CSM a facut scut in jurul autorilor abuzului, si anume judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie din “Completul Negru” al ICCJ. Mai exact, in 21 octombrie 2021, Plenul CSM a admis o cerere formulata de cei trei judecatori in ianuarie 2021, a carei discutare a fost amanata pana in octombrie, prin care acestia solicitau apararea independentei autoritatii judecatoresti, deranjati fiind de pozitiile publice ale organizatiilor avocatilor care denuntau abuzul comis fata de Robert Rosu (click aici pentru a citi).

Si de aceasta data decizia nu a fost luata de toti membrii CSM, existand judecatori care, din nou bravo lor, au refuzat sa faca scut impotriva “Completului negru” de la ICCJ (vezi facsimil 2). Mai exact, potrivt datelor pe care le detinem, printre cei care nu au participat la operatiunea de spalare a “Completului negru” au fost: Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Lia Savonea, Victor Alistar si Romeu Chelariu, in timp ce Margareta Nicoleta Tint s-a abtinut.

Iata minuta Plenului CSM din 21 octombrie 2021 privind admiterea cererii formulate de judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie:

“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat respingerea solicitarii de amanare a analizarii cererii de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau formulate de domnii judecatori DRAGOMIR FLORENTINA, ILIE IOANA ALINA si MATEI IONUT MIHAI. (majoritate: 5 voturi pentru 'amanare'; 12 voturi 'respingerea amanarii'; 1 abtinere exprimata de doamna judecator TINT NICOLETA-MARGARETA, membru al Consiliului Superior al Magistraturii).

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat ca a fost incalcata independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. (majoritate: 10 voturi pentru 'a fost incalcata independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau'; 7 voturi 'nu a fost incalcata independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau'; 1 abtinere exprimata de doamna judecator TINT NICOLETA-MARGARETA, membru al Consiliului Superior al Magistraturii)”.

Mateescu s-a falit ca a spalat calaii

Interesant este ca unii membri CSM nu s-au multumit doar sa puna la zid prin vot jurnalistii si avocatii care acuzau abuzul comis fata de Robert Rosu, dar au tinut sa isi exprime pozitiile public. Si uneori chiar sa se laude ca au aparat niste judecatori abuzivi.

Asa au stat lucrurile in cazul presedintelui CSM Bogdan Mateescu (foto dreapta). Astfel, in 19 decembrie 2020, la doar doua zile dupa condamnarea lui Robert Rosu, Mateescu s-a infoiat pe pagina sa de Facebook (unde altundeva?) certandu-i pe cei care criticau hotararea “Completului negru” (vezi facsimil 3): “Hotararea judecatoreasca este un pilon fundamental al statului de drept. Consider inacceptabile orice atacuri publice sau particulare fata de dispozitiile definitive ale instantelor judecatoresti”.

Ulterior, in 29 iunie 2021, acelasi personaj a iesit tot pe Facebook (unde altundeva?) sa anunte ca a votat ”cu toata convingerea” pentru admiterea cererii de aparare a independentei autoritatii judecatoresti formulate de ICCJ, dar si pentru cererea formulata de judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie (cererea care la acel moment nu a intrunit majoritate si a fost amanata pentru octombrie cand a fost admisa). In plus, printre banalitatile scrise cu voce afectata, Bogdan Mateescu a tinut sa transmita ca s-a depasit masura (vezi facsimil 4):

“Am votat cu toata convingerea pentru admiterea cererilor de aparare a independentei autoritatii judecatoresti, formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, de 3 judecatori de la ICCJ dintre care doar unul mai este in activitate, si de doi procurori.

Asa cum am afirmat si in Plenul CSM, cred ca s-a depasit masura si mai cred ca abordari din cele mentionate in cuprinsul rapoartelor IJ sunt regretabile.

Justitia se infaptuieste de judecatori. Aici nu se admite derogare. Dar acest lucru nu inseamna nesocotirea, ci dimpotriva, a rolului esential al procurorului sau avocatului in acest proces.

Totul este ca fiecare sa ramanem cantonati in cadrul constitutional si legal care ne reglementeaza activitatea.

Antagonizarea profesiilor din domeniul justitiei nu ii face bine justitiei insasi. Toate abordarile, chiar critice, trebuie sa fie constructive si in niciun caz nu trebuie sa aiba potential de intimidare a unora sau altora, cu atat mai putin a judecatorilor.

Relatia dintre profesii trebuie asezata pe fundamente de respect si cooperare loiala, exclusiv in limitele Constitutiei si legii, si ma bucur ca atat Consiliul cat si UNBR si-au manifestat intreaga disponibilitate in acest sens”.

Corina nu a lasat la greu “Completul Negru”

Un alt membru CSM care a ales sa se exprime public impotriva celor care acuzau abuzul comis fata de avocatul Robert Rosu, pozitie prin care practic apara “Completul Negru”, a fost sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie Corina Corbu (foto stanga). La trei zile de la condamnarea lui Rosu, in 20 decembrie 2020, presedinta ICCJ a dat publicitatii un comunicat de presa in care acuza avocatii ca protesteaza fara sa citeasca decizia de condamnare si dadea asigurari ca judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie au fost echilibrati si au dat solutia doar in baza probelor (click aici pentru a citi). Atat de echilibrati au fost cei trei judecatori din “Completul Negru” incat decizia lor fata de Robert Rosu a fost anulata fix de ICCJ.

Iata comunicatul sefei ICCJ Corina Corubu din 20 decembrie 2020:

“Referitor la pozitiile exprimate in mediul public de catre mai multe organizatii profesionale ale avocatilor, in ceea ce priveste solutia de condamnare a unei persoane care are calitatea de avocat, de catre un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pozitii adoptate inainte de a se cunoaste considerentele deciziei in discutie, in pofida caracterului definitiv al acesteia si intemeiate exclusiv pe argumentele favorabile persoanei in cauza, tinand seama si de obligatia de rezerva care revine judecatorilor sub aspectul comunicarii publice, instanta suprema intelege sa reaminteasca in mod ferm urmatoarele:

'Justitia se infaptuieste de catre judecatori in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti.' (art.2 alin.(1) din Legea nr.304/2004).

'Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii' (art.124 alin.(3) din Constitutia Romaniei) si '(…) sunt obligati (…) sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora' (art.4 alin.(1) din Legea nr.303/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare).

'Organele judiciare au obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului (...)' (art.5 alin.(1) din Codul de procedura penala), 'astfel incat (...) nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, intr-un termen rezonabil.' (art.8 din Codul de procedura penala).

'Orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva'. (art.4 alin.(1) din Codul de procedura penala)

'Nimeni nu este mai presus de lege.' (art.16 alin.(2) din Constitutia Romaniei)

'Orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor.' (art.2 alin.(4) din Legea nr.303/2004).

Inalta Curte de Casatie si Justitie recunoaste si sustine dreptul fundamental la libera exprimare al oricarei persoane sau organizatii, inclusiv sub aspectul exprimarii unor aprecieri critice cu privire la hotararile judecatoresti, insa invita publicul sa faca o simpla trecere in revista a jurisprudentei sale din ultimii ani, care demonstreaza cu prisosinta lipsa de partinire si echilibrul judecatorilor acesteia atat in ceea ce priveste natura solutiilor pronuntate, justificate exclusiv prin prisma probelor existente la dosar, cat si calitatea persoanelor implicate in respectivele proceduri judiciare.

Dupa redactare, hotararea in cauza va fi disponibila, in forma anonimizata, prin intermediul paginii de internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel incat orice cetatean interesat de modul de functionare a justitiei isi va putea forma propria apreciere. Discursul public la adresa serviciului public al justitiei ar trebui insa sa se caracterizeze, dincolo de contextul emotional, prin rigoare, echilibru si o minima echidistanta din partea tuturor persoanelor implicate”.

Pe langa acesta pozitie a Corinei Corbu, un comunicat de presa a venit si din partea Inaltei Curti, dupa Adunarea Generala a judecatorilor din 16 aprilie 2021 (click aici pentru a citi). Comunicat in care, evident, erau pusi la zid jurnalistii si avocatii care au denuntat abuzul comis fata de Robert Rosu, abuz care a fost recunoscut de ICCJ prin decizia din 23 noiembrie 2021:

“Avand in vedere continuarea manifestarilor in spatiul public ale organizatiilor profesionale ale avocatilor, cu privire la hotararea pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-o cauza penala, manifestari reflectate mediatic si continand discursuri publice de natura sa afecteze independenta judecatorilor instantei supreme si a autoritatii judecatoresti, in ansamblul sau,

Adunarea Generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie intrunita in sedinta din 15.04.2021, a hotarat formularea urmatoarelor precizari, in scopul asigurarii dreptului la libera informare al opiniei publice:

Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta suprema in ierarhia instantelor judecatoresti din Romania, avand, potrivit dispozitiilor art. 126 din Constitutia Romaniei si art. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, rolul principal in exercitarea puterii judecatoresti in cadrul democratiei constitutionale, reafirma, cu titlu de premisa, misiunea esentiala ce revine avocatilor in administrarea procedurilor judiciare si ca respectul datorat activitatii acestora, atat de catre organele judiciare, cat si de societate, reprezinta o conditie pentru existenta statului de drept si a unei societati democratice.

Totodata, asa cum s-a aratat in comunicatul de presa al Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 19.12.2020, principiile constitutionale care guverneaza infaptuirea justitiei impun ca discursul public referitor la solutiile pronuntate de instantele judecatoresti si considerentele pe care aceste solutii se bazeaza sa se caracterizeze, dincolo de contextul emotional, prin rigoare, echilibru si o minima echidistanta din partea tuturor persoanelor implicate. Asadar, fara a putea fi negat dreptul fundamental la libera exprimare al oricarei persoane precum si dreptul organizatiilor profesionale de aparare a propriilor interese, modul de manifestare publica nu trebuie sa contravina garantiilor atasate statutului de independenta a judecatorilor, prin generarea unui climat de incertitudine juridica si de neincredere a publicului in actul de justitie.

Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie isi asuma misiunea constitutionala si sunt constienti justitia nu este si nu trebuie sa fie populara, hotararile judecatoresti putand induce nemultumiri, fie in randul partilor implicate in mod direct, fie in randul societatii. In acelasi timp inteleg sa respinga cu fermitate conduita publica de transpunere a dezbaterilor judiciare din sala de judecata in spatiul public si, cel mai grav, agresiunile mediatice la adresa judecatorilor care au solutionat o cauza anume.

In acest context, reamintim ca, in acord cu paragraful 25, teza a II-a din Avizul nr. (2013) 16 al Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei, adoptat cu ocazia celei de a 14-a reuniuni plenare a acestui organism: 'Libertatea de exprimare a avocatilor are, de asemenea, limitele sale pentru a mentine, in conformitate cu articolul 10, paragraful 2 din Conventie (Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, n.n.), autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. Respectul fata de colegii de breasla si respectul pentru statul de drept precum si contributia pentru o buna administrare a justitiei - principiile (h) si (i) din Carta principiilor esentiale ale avocatului european a CCBE (Consiliul Barourilor Europene n.n.) – impun abtinerea de la critici abuzive fata de colegi, a judecatorilor individuali si a procedurilor si hotararilor judecatoresti'.

De asemenea, in Recomandarea R (94) 12 privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a afirmat ca 'in procesul decizional judecatorii trebuie sa fie independenti si sa poata actiona fara niciun fel de restrictie, influenta subiectiva, presiuni, amenintari sau interferente, directe sau indirecte. Legea trebuie sa prevada sanctiuni clare impotriva persoanelor care incearca sa influenteze deciziile judecatorilor in orice fel. (...) Judecatorii nu trebuie sa fie obligati sa raporteze despre felul in care au solutionat un caz, niciunei persoane din afara sistemului judiciar'.

In considerarea acestor principii, se impune ca manifestarile publice ale tuturor membrilor societatii, participanti la procedurile judiciare sau nu, la adresa actului de justitie, sa asigure respectul datorat independentei justitiei si autoritatii hotararilor judecatoresti definitive intrucat numai respectand aceste valori se pot asigura ordinea de drept si echilibrul social, statul de drept si suprematia legii.

Adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intrunita la data de 15 aprilie 2021, conform prevederilor art. 28 lit.f) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Lectia judecatoarelor Baltag si Oprina. Indemnul lui Victor Alistar

Precizam mai sus ca au existat membri ai CSM care au refuzat sa faca scut in jurul “Completului Negru” ori sa se ralieze ICCJ pentru a infiera jurnalistii care au denuntat abuzul impotriva avocatului Robert Rosu. I-am mentionat in acest sens pe Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Lia Savonea, Victor Alistar si Romeu Chelariu. Pe langa votul din CSM, unii dintre au iesit inclusiv public pentru a atrage atentia asupra cazului Rosu. Este vorba despre Gabriela Baltag, Evelina Oprina si Victor Alistar.

Astfel, intr-o scrisoare publica din 21 decembrie 2020 (click aici pentru a citi), judecatoarele Baltag si Oprina au atras atentia ca decizia de condamnare a lui Robert Rosu trebuie sa reprezinte un moment de cotitura, care ar trebui sa declanseze o dezbatere reala si sa identifice solutii concrete. Totodata, cele doua judecatoare subliniau ca hotararile judecatoresti trebuie sa fie discutate, iar consecintele pe care acestea le genereaza trebuie sa fie comentate, astfel incat sa fie adoptate cele mai bune decizii:

“Judecatorul trebuie sa aiba ochii larg deschisi lumii exterioare

Atunci cand o solutie judecatoreasca genereaza tulburare in societate ori socheaza constiinta publica se ridica cateva intrebari, la care, noi, ca judecatori - in special - trebuie sa reflectam: ce rol are judecatorul in societate si care este dimensiunea dreptului ce trebuie sa prevaleze in savarsirea actului de justitie? De ce o asemenea hotarare a provocat atata indignare?

1. Se spune in doctrina de specialitate juridica ca judecatorul are un rol hotarator in statul de drept, deoarece acesta nu poate functiona cu adevarat decat sub controlul unui judecator, ca el - Judecatorul - reprezinta puterea si contraputerea, intruchipand dualitatea drept/forta.

Rezulta, astfel, cat de important este ca profesia de Judecator sa fie indeplinita corect, impartial si independent in acord cu principiile si valorile care sa constituie premisele unui proces drept si ale unei hotarari demne de incredere. Caci, o solutie neacceptata, care contrariaza sau frapeaza nu poate fi considerata ca a raspuns nevoii sociale.

De la judecatori, societatea cere dovezi clare ale intelegerii misiunii lor, adica hotarari care sa exprime atat cunoasterea legii, cat si apoi aplicarea ei corecta, in litera si mai ales in ratiunea ei si in dimensiunea sociala si umana a dreptului.

2. Existenta dreptului este intim legata de viata sociala, astfel incat dreptul este totdeauna fondat pe recunoasterea colectiva. Si cum regulile de drept au importante consecinte implicate in destinul social si individual al omului, judecatorul nu se poate izola, la adapostul tehnicii juridice, ci el trebuie, asadar, sa se plaseze in centrul vietii sociale, asigurand echilibrul atat de necesar intr-o societate.

O intrebare legitima se ridica: de ce aceasta solutie a socat? Raspunsul este simplu si se gaseste in intelegerea deplina a dimensiunii sociale a dreptului, care, in opinia publica, pare ca, (si) de aceasta data a fost abandonata, acum, insa, si mai pregnant. De ce? Pentru ca a fost condamnat dreptul la aparare. Asa este perceputa solutia pronuntata.

Nu comentam temeincia hotararii si indiferent de considerentele deciziei date in apel, constatam ca legea se cere a fi interpretata si aplicata astfel incat sa nu genereze revolta, sa nu creeze sentimentul ca s-a produs o nedreptate.

Oricum, reactia publica nu poate fi ignorata, iar, in esenta, aceasta are un continut atat de grav incat faptul ca este rezultatul unei hotarari judecatoresti trebuie neintarziat sa aduca dupa sine masuri institutionale ferme.

Judecatorul trebuie sa aplice legea cu dreapta masura si cu intelepciune, iar nu sa provoace tulburare sociala, teama si ingrijorare.

3. Hotararea judecatoreasca ce a surprins, contrariat, izbit chiar pe unii nu este o simpla solutie jurisprudentiala. Este mai mult decat atat. Este un moment de cotitura, care ar trebui sa declanseze o dezbatere reala si sa identifice solutii concrete.

E momentul ca revolta sa ne dea de gandit, sa analizam cum este posibil ca hotarari judecatoresti intrate in autoritatea lucrului judecat sa fie 'discutate' de procurori, cum a fost posibil ca judecatorii sa repuna in discutie hotarari definitive, cum e posibil - si nu e prima data - ca doua instante sa dea interpretari juridice diametral opuse aceleiasi situatii faptice si cum sa abandonam abordarile exaltate, militante si cele de genul 'stim noi ca e vinovat' dincolo de lege, principii si probe.

E momentul ca sistemul judiciar sa raspunda odata pentru totdeauna unor vesnice intrebari: repartizarea aleatorie a cauzelor la instanta suprema - si nu numai - este chiar 'aleatorie'; cum de este posibila plecarea dosarului la parchet pentru motivarea cailor de atac si de ce nu si la parte sau avocatul ei; cum este posibila motivarea hotararilor judecatoresti dupa ce pedeapsa a si fost executata; cum este posibil ca la instanta suprema - si nu numai - multi judecatori sa fie fosti procurori; cum de problema protocoalelor oculte incheiate cu serviciile de informatii, chiar si de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie sta si astazi nerezolvata pe masa CSM si intrebarile pot continua.

Ne recunoastem, ca parti ale unei institutii cu atributii pentru gasirea raspunsurilor la intrebarile de mai sus, partea noastra de vina in faptul ca nu am reusit identificarea solutiilor de urmat. Dar, am ales sa nu acceptam compromisul si jumatatile de masura si sa mergem pe calea adevarului si transparentei.

Astfel ca, in fata unei asemenea indignari publice, ne delimitam de aparitiile pline de emfaza care spun ca nu se poate discuta o hotarare judecatoreasca. Ba, dimpotriva, consecintele pe care aceasta le genereaza trebuie analizate, comentate si adoptate cele mai bune decizii. Justitia este un serviciu public, iar o solutie care socheaza constiinta publica releva faptul ca undeva s-a produs o fractura: in lege, in interpretarea sau aplicarea ei.

Ca s-a produs emotie nu poate fi, de asemenea, de condamnat, caci constiinta juridica a cetatenilor se structureaza pe o componenta rationala, dar si pe una psihica, emotionala, astfel ca o buna 'politica juridica' a statului, generic vorbind, trebuie sa integreze toti factorii care configureaza dreptul. E bine ca e emotie, pentru ca dreptul e intim legat de viata sociala, iar legea si, pe baza ei, solutia judecatoreasca au o incontestabila incarcatura social-umana. Si, apropos de emotie, sa ne amintim ca, in urma solutiei de achitare a colegilor judecatori de la ICCJ, a existat in societate o puternica manifestare a emotiei generata de hotararea instantei de atunci si nu a reprimat-o nimeni. Nu intelegem de ce acum emotia sociala ar fi mai daunatoare si ar trebui cenzurata. Poate doar pentru ca uitam prea usor sau doar pentru ca promisiunile de a nu (mai) produce niciodata cuiva rau sa fi fost vorbe pe aripile unui vant pustiu, precum sufletul celor ce s-au simtit candva si ei nedreptatiti.

4. Sa nu uitam nici dimensiunea umana a dreptului care presupune inainte de toate drepturi esentiale ale individului, drepturi care garanteaza egalitatea deplina a tuturor si posibilitatea lor de manifestare nestingherita in temeiul demnitatii si libertatii. Si, sub acest aspect, garantul drepturilor fundamentale ale omului este Judecatorul.

Hotararile lui trebuie sa fie drepte, umane, sa convinga, iar nu sa socheze sau sa provoace manie. Rolul Judecatorului este de a aduce pace in societate, de a face bine si de a restabili echilibrul incalcat.

Judecatorul trebuie sa fie un om bun, cumpatat si sa dea valoare in solutiile pe care le pronunta umanitatii sale. Atunci cand, insa, se crede un 'mic Dumnezeu', inseamna ca si-a ratat misiunea ce i-a fost incredintata.

5. Ne asumam public sa generam ori continuam demersurile institutionale ce pot contribui la inlaturarea vulnerabilitatilor mentionate si la indeplinirea constitutionala si adevarata a rolului CSM. Independenta justitiei trebuie garantata pentru cetateni in cele mai profunde sensuri ale ei, neputand fi sustinuta in cheia absurdului, a negarii si a neasumarii”.

La randul sau, intr-un mesaj din 19 decembrie 2020 (click aici pentru a citi), reprezentantul societatii civile in CSM Victor Alistar le-a recomandat judecatorilor ca in loc sa se victimizeze din cauza valului de proteste cauzat de condamnarea abuziva a lui Robert Rosu, sa analizeze problemele semnalate ce pot dinamita din temelii organizarea juridica din Romania:

„Achitarea domnului avocat Robert Rosu si condamnarea domnului avocat Robert Rosu pentru aceleasi activitati in baza legii 51/1995

Ce drept la aparare mai au oamenii, daca doua Instante au dat continut juridic diametral opus: de la recunoasterea caracterului legal al activitatii de reprezentare si asistenta realizata de avocat - la represiunea penala pentru aceasta activitate.

Justitia din Romania nu are o masura fara echivoc in privinta continutului juridic al garantiei fundamentale privind dreptul la aparare. Asta in sine este de o gravitate fara egal!

Fara drept la aparare conturat neechivoc nu exista proces echitabil si ca atare nici stat de drept!

Respectarea garantiilor judecatorilor fara respectarea garantiilor avocatilor este magistocratie, nu democratie constitutionala.

In loc sa se simta sifonati unii magistrati pentru reactia avocatilor, mai bine s-ar apleca cu o onestitate pe aceasta problema care este de o gravitate cataclismica pentru organizarea juridica din Romania.

In orice sistem de drept civilizat (in care rigoarea si onestitatea profesionala primeaza in fata autosuficientei date de legitimatiile la purtator) erorile se recunosc, se dezbat, se corecteaza si sunt prezentate in formarea profesionala continua ca mijloc de imbogatire a practicii profesionale responsabile.

Domnul avocat Rosu este victima a justitiei care umbla cu duble masuri/interpretari ale aceleiasi situatii de fapt pe aceleasi texte de drept.

Avocatura este victima justitiei fiind afectata in esenta ei: caracterul licit al activitatii este dubitativ (si tine de hazardul privind cine este cel chemat sa o aprecieze).

Sa vedem si motivarile si apoi sa vedem ce mai ramane din profesia de avocat (exercitata in siguranta inviolabilitatii prin represiunea penala) apoi sa evaluam ramasitele raportat la dreptul pozitiv (legea) si la standardele internationale in materie.

Si iata ca nu am comentat hotarari judecatoresti ci o realitate de necontestat (creata de acele hotarari)!

PS: aceasta pozitie preliminara nu priveste independenta justitiei ci responsabilitatea ei”.