Lumea Justitiei prezinta un demers cu caracter de premiera al Avocatului Poporului. Vorbim despre o premiera absoluta, nu despre una specifica mandatului detinut de catre actualul Avocat al Poporului Renate Weber (foto 2).

La 29 august 2024, AVP a dat in judecata Inspectia Judiciara – condusa de judecatoarea Roxana Petcu (foto 1) – pe motiv ca institutia a clasat sesizarea disciplinara formulata de catre Lucian Chisinau – un politist de frontiera din Drobeta Turnu-Severin – impotriva unui judecator al Tribunalului Hunedoara (pe care petentul nu il indica nominal) si despre care lucratorul de politie sustine ca l-a nedreptatit intr-un dosar privind contestarea unei amenzi contraventionale (cauza nr. 520/240/2022).

Inspectia a invocat ca motiv al clasarii faptul ca reclamantul nu si-a semnat sesizarea. Problema este ca Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (in cadrul caruia functioneaza Inspectia Judiciara) nu impune explicit clasarea de pe scaun a sesizarilor nesemnate, cata vreme petentul si-a dat toate datele de identificare. De altfel, acest argument a fost invocat de catre Lucian Chisinau si dus mai departe in instanta de catre Avocatul Poporului.

In drept, este vorba despre 45 alin. 2 din Legea CSM 305/2022:

„In cazul in care sesizarea nu este semnata, nu contine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situatia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se claseaza si se comunica raspuns in acest sens. Se poate face o noua sesizare, cu respectarea conditiilor prevazute de lege”.

IJ se spala pe maini din belsug

In aceeasi sesizare, politistul Chisinau se plange de faptul ca, potrivit datelor oficiale ale Inspectiei Judiciare, institutia arunca sesizari la cos intr-o veselie sub pretextul ca ele nu poarta semnatura reclamantului.

Pe de alta parte, adaugam noi, IJ nu precizeaza, in acele statistici, cate dintre aceste sesizari clasate pe motiv de lipsa a semnaturii contin totusi datele de identificare ale petentilor (domiciliu, CNP etc.).

Inainte de a va lasa sa cititi actiunea Avocatului Poporului depusa la Curtea de Apel Bucuresti, precizam ca Lucian Chisinau le-a explicat celor de la Inspectia Judiciara ca Legea 305/2022 nu obliga petentul sa-si semneze sesizarea, cata vreme el si-a dat toate datele de identificare. Cu toate acestea, la 29 decembrie 2023, sefa IJ Roxana Petcu i-a trimis politistului de frontiera acelasi refuz precum cel oferit initial, in 28 noiembrie. Exact acelasi – difera doar calea pe care sesizarea ajunsese pe masa Inspectiei Judiciare: initial via Tribunalul Hunedoara, apoi prin intermediul Curtii de Apel Bucuresti.

Incheiem, mentionand ca la Curtea de Apel Bucuresti s-a format dosarul nr. 5529/2/2024, caruia inca nu i-a fost fixat primul termen.

Iata cum suna refuzul Inspectiei (vezi facsimile):

„In temeiul art. 45 alin. 2 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, va informam ca sesizarea dumneavoastra, transmisa prin posta electronica (...), a fost clasata prin rezolutia inspectorului-sef (...) intrucat nu indeplineste conditiile de forma, respectiv lipseste semnatura petentului.

Aveti posibilitatea sa formulati o noua sesizare cu respectarea conditiilor legale, si anume cu indicarea datelor dumneavoastra de identificare si a indiciilor privind identificarea situatiei de fapt care a determinat sesizarea; sesizarea va fi semnata olograf sau electronic.

Reguli de sesizare:

Inspectia Judiciara este titulara a actiunii disciplinare si se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizata in scris si motivat de orice persoana interesata, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori (art. 45 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Inspectiei judiciare ii pot fi semnalate aspecte in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare. (art. 266 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata).

Sesizarile adresate Inspectiei Judiciare pot fi transmise prin: Posta (Bucuresti, Bd. Regina Elisabeta nr.40, Sector 5), prin E-mail (registratura@inspectiajudiciara.ro) sau pot fi depuse la Registratura Inspectiei Judiciare.

Pentru a fi valida o sesizare trebuie sa contina obligatoriu datele de identificare ale petitionarului (nume, prenume, adresa completa), descrierea faptelor sesizate si semnatura olografa sau electronica a petitionarului.

In cazul in care petitia este transmisa prin intermediul postei electronice, petitia trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu, pe langa celelalte elemente, semnatura electronica a petitionarului.

Potrivit dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

In acest sens este si Decizia nr. 520/2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia I civila, in cuprinsul careia se precizeaza faptul ca:

'In situatia in care o parte intelege sa transmita instantei cereri in format electronic, existenta semnaturii scanate a semnatarului nu este suficienta, avand in vedere dispozitiile speciale prevazute de Legea nr. 455/2001, act normativ care stabileste regimul juridic al semnaturii electronice si al inscrisurilor in forma electronica, precum si conditiile furnizarii de servicii de certificare a semnaturilor electronice. Semnatura electronica reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare'”.

Prezentam actiunea depusa de AVP la CAB:

„Va solicitam ca, prin hotararea pe care o veti pronunta, sa admiteti actiunea astfel cum a fost formulata si, in consecinta, sa constatati refuzul Inspectiei Judiciare de a-si realiza atributiile legale privind solutionarea sesizarii reclamantului cu nr. P23-5253/28.11.2023 si, in consecinta, sa dispuneti desfiintarea rezolutiei de clasare a sesizarii reclamantului, emise de Inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare, doamna Roxana Ioana Petcu, in data de 28.11.2023, si obligarea paratei la solutionarea acesteia, avand in vedere urmatoarele motive:

I. Scurt istoric al situatiei de fapt

Prin petitia inregistrata sub nr. 73/03.01.2024, domnul [Chisinau Lucian] a sesizat Avocatul Poporului in legatura cu o posibila incalcare a prevederilor art. 21 din Constitutia Romaniei, republicata, privind accesul liber la justitie si art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil.

Astfel, domnul [Chisinau Lucian] a aratat ca prin rezolutia inspectorului-sef al Inspectiei Judiciare din data de 24.11.2023, sesizarea sa, transmisa prin posta electronica in data de 23.11.2023 catre Tribunalul Hunedoara, redirectionata si inregistrata la Inspectia Judiciara sub nr. P23-5253, a fost clasata, motivat de faptul ca nu au fost indeplinite conditiile de forma, respectiv, pentru lipsa semnaturii petentului. Sub acest aspect, domnul Chisinau Lucian a subliniat faptul ca, potrivit datelor publicate pe pagina oficiala a Inspectiei Judiciare, anual, aproximativ 1.000 de sesizari sunt clasate pentru lipsa semnaturii.

II. Demersurile si constatarile Avocatului Poporului ca urmare a controlului realizat in cauza

Petitia nr. 73/03.01.2024 a fost initial repartizata in vederea solutionarii la domeniul Armata, Justitie, Politie, Penitenciare din cadrul institutiei Avocatul Poporului, care, ulterior, a rerepartizat-o la Biroul contencios administrativ, in vederea analizarii posibilitatii sesizarii instantei de contencios administrativ.

Preliminar realizarii acestei analize, petentului i-au fost solicitate clarificari, conform adresei nr. 73/07.02.2024.

Prin petitia nr. 4270/08.02.2024, domnul Chisinau Lucian oferit a precizat ca 'sesizarea P23-5253 catre Tribunalul Hunedoara a fost transmisa prin email, prin intermediul postei electronice si modalitatea de raspuns a Inspectiei judiciare a fost prin intermediul email, postei electronice, a adresei 15357/28.11.2023'. In acest sens, petentul a evidentiat ca atat sesizarea sa, cat si raspunsul primit din partea Inspectiei Judiciare 'au fost semnate si scanate si trimise prin email'.

In vederea solutionarii petitiilor mentionate, in temeiul dispozitiilor art. 59 alin. (2) din Constitutie coroborate cu dispozitiile art. 4 din Legea nr. 35/1997, republicata, Avocatul Poporului a intreprins demersuri la Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara prin care s-a solicitat reexaminarea situatiei petentului.

In urma adresei nr. 73/4270/18.03.2024 inaintate Consiliului Superior al Magistraturii, prin raspunsul inregistrat la institutia Avocatul Poporului sub nr. 9385/28.03.2024, Serviciul de relatii cu publicul, registratura, secretariat si arhiva, Biroul relatii cu publicul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a comunicat ca adresa mai sus mentionata a fost transmisa, in conformitate cu rezolutia doamnei judecator Stanisor Denisa Angelica, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectiei Judiciare. Ulterior, prin adresa nr. 73/4270/02.07.2024, s-a revenit catre Inspectia Judiciara in vederea solutionarii petitiilor nr. 73/07.02.2024 si nr. 4270/08.02.2024. Ca raspuns la acest demers, Inspectia Judiciara a transmis adresa inregistrata la institutia Avocatul Poporului sub nr. 23938/31.07.2024, prin care s-au comunicat urmatoarele:

'1. Prin adresele noastre nr. P24-3/08.01.2024 si nr. P24-684/6.03.2024, comunicate prin intermediul serviciilor postale, la data de 15.01.2024, respectiv, prin posta electronica, la data de 15.03.2024, Inspectia Judiciara a prezentat, la sesizarea Avocatului Poporului, argumentele de ordin legal si procedural, precum si punctul de vedere asumat institutional, sub semnatura, de catre conducatorul institutiei, cu privire la problematica posibilei incalcari ale art. 21 din Constitutia Romaniei privind liberul acces la justitie, raportat la practica clasarii sesizarilor adresate Inspectiei Judiciare pentru neindeplinirea conditiilor de forma, respectiv lipsa unei semnaturi valabile a autorului sesizarii.

2. In acest context, precizam ca argumentele si punctele de vedere comunicate au caracter de universalitate, independent de continutul sesizarilor sau identitatea autorilor acestora, clasarea pentru lipsa unei semnaturi valabile fiind dispusa in toate situatiile in care conditiile aratate prin adresele noastre anterior mentionate nu sunt indeplinite.

3. Precizam ca adresa nr. P23-5253/28.11.2023 a fost comunicata petentului la data de 06.12.2024, prin posta electronica, in copie electronica de tip scan, din contul oficial de expeditie electronica al Inspectiei Judiciare, acesta avand asociata o semnatura electronica extinsa, certificatul ce atesta acest fapt fiind semnat in partea superioara a mesajului electronic primit de destinatar – copie atasata'.

Cu referire la corespondenta indicata in raspunsul Inspectiei Judiciare, mentionam ca, prin adresa nr. P24-3/08.01.2024, inregistrata la institutia Avocatul Poporului sub nr. 1731/17.01.2024, institutia a comunicat, pe scurt, urmatoarele:

'4. Precizam ca, diferit fata de procedura de judecata, care este guvernata de principiul contradictorialitatii (a se vedea disp. ar. 14 CPC), procedura verificarilor prealabile reglementata in competenta Inspectiei Judiciare este o procedura administrativa (scrisa si necontradictorie), in care identitatea unei persoane poate fi asociata cu vointa aceleasi persoane de a formula si adresa o sesizare, exclusiv prin mijloace administrative, unilaterale, aflate la dispozitia institutiei sesizate.

Tot diferit fata de procedura in instanta civila, care este prevazuta cu o etapa prealabila de verificare si regularizare a cererii (a se vedea art. 200 CPC), in procedura administrativa de solutionare a sesizarilor adresate Inspectiei Judiciare, remediul procedural pus la dispozitia autorului sesizarii in cazul in care aceasta este clasata pentru vicii de forma – respectiv lipsa semnatura, lipsa date de identificare sau lipsa indicii concrete cu privire la situatia de fapt care a determinat sesizarea – este formularea unei noi sesizari, cu respectarea conditiilor prevazute de lege (a se vedea disp. art. 45 alin. 2 din Legea nr. 303/2022). (...)

6. (...) documente in format electronic si/sau documente atasate reprezentate de copii scanate a diverse inscrisuri ce ca fiind semnate olograf, veridicitatea semnaturilor, baza minimala ce poate proba autenticitatea documentului si buna-credinta a petitionarului – neputand fi insa verificata prin mijloacele unilaterale aflate la dispozitia Inspectiei Judiciare. (...)

8. De altfel, impotriva rezolutiilor de clasare a sesizarii pentru neindeplinirea conditiilor de forma, inclusiv pentru lipsa semnaturii valabile a autorului sesizarii, remediul procedural pus la dispozitia autorului sesizarii, prin dispozitiile legii speciale (Legea nr. 305/2022), este reprezentat de posibilitatea formularii unei noi sesizari, cu indicarea datelor de identitate / identificare ale acestuia, a indiciilor privind identificarea situatiei de fapt care a determinat sesizarea si semnarea sesizarii conform legii, legiuitorul neatribuind unei astfel de rezolutii de clasare un potential de restrangere a dreptului de petitionare si cu atat mai putin afectarea substantei acestuia, situatie care ar fi reclamat, in mod imperativ, o cale de atac jurisdictionala'.

In completarea celor de mai sus, prin adresa Inspectiei Judiciare nr. P24-684/6.03.2024, s-a precizat ca 'Imprejurarea ca legiuitorul a impus conditii de forma, pentru a disciplina activitatea de petitionare, precum semnarea cererii, cerinte respectate de Inspectia Judiciara, aceasta imprejurare nu poate avea semnificatia incalcarii dreptului de acces la instanta, intrucat, asa cum a aratat si Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia presupun si instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, legiuitorul, in virtutea rolului sau constitutional consacrat de art. 126 alin. (2) si art. 129 din Legea fundamentala, putand stabili prin lege procedura de judecata'.

In raport de situatia de fapt prezentata, ca urmare a controlului realizat in cauza, fata de refuzul Inspectiei Judiciare de a recunoaste efectele juridice ale sesizarii transmise de catre petent, precum si a semnaturii olografe scanate, aplicate pe sesizarea respectiva, apreciem ca sunt incidente prevederile art. 1 alin. (3), raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

In ceea ce priveste legitimarea procesuala activa in contenciosul administrativ, din economia dispozitiilor art. 52 din Constitutia Romaniei, republicata, si a normelor de ansamblu instituite de Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, actiunea in contencios administrativ poate fi promovata de orice persoana interesata ale carei drepturi sau interese legitime au fost vatamate printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul unei autoritati administrative de a-i solutiona o cerere legitima. Prin urmare, reclamant poate fi, ca regula generala, in sensul art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, orice persoana, fizica sau juridica, daca indeplineste conditia de a se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim, printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, adresat ei insesi sau altui subiect de drept.

Conditia vatamarii, in sensul art. 2 lit. a) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se face prin raportare la notiunea de interes legitim, interes care, potrivit art. 1 alin. (1) din aceeasi lege, poate fiatat public, cat si privat'.

Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, defineste, la lit, o) din cuprinsul art. 2 alin. (1), dreptul vatamat ca fiind orice drept prevazut de Constitutie, de lege sau de alt act normativ, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ si la lit. p), interesul legitim privat ca reprezentand posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat, iar la lit. r) din cuprinsul aceluiasi text legal interesul legitim public, ca fiind interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice.

Astfel, raportat la aceste prevederi, actiunea reclamantului se intemeiaza pe incalcarea drepturilor subiective prevazute la art. 21 din Constitutia Romaniei, republicata, privind accesul liber la justitie, la art. 47 referitor la dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, prevazut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la art. 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ce reglementeaza dreptul la un remediu efectiv, prin rezolutia de clasare a sesizarii domnului Chisinau Lucian contestata, ce se incadreaza in notiunea de act administrativ, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv, actul unilateral cu caracter individual emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

III. Argumentele de drept aduse in sustinerea cererii de chemare in judecata, formulate de catre Avocatul Poporului, in numele si pentru petentul [Chisinau Lucian]

In drept, retinem ca, potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 544/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, Avocatul Poporului, in urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului.

Totodata, sunt relevante si dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. i) din acelasi act normativ, ce definesc refuzul nejustificat de a solutiona o cerere ca 'exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane' si prevederile subsecvente ale art. 2 alin. (1) lit. n), potrivit carora 'exces de putere – exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor'.

In contextul astfel configurat, pentru determinarea atributiilor legale ale Inspectiei Judiciare de interes sub aspectul solutionarii sesizarilor, avem in vedere cadrul general de reglementare, in continuare expus.

Procedura instituita prin art. 46 din Legea nr. 305/2022, cu modificarile si completarile ulterioare, atribuie paratei Inspectia Judiciara competenta de a verifica sesizarile formulate de orice persoana interesata, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori, prevazute in Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

In exercitarea acestei atributii, parata efectueaza, prin inspectorii judiciari, verificari prealabile in cadrul carora stabileste daca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare. Astfel, in urma efectuarii verificarilor prealabile se constata ca nu exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare, sesizarea se claseaza, iar rezultatul se comunica direct persoanei care a formulat sesizarea si persoanei vizate de sesizare. Rezolutia de clasare este supusa confirmarii inspectorului-sef. In cazul in care se constata ca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezolutie, inceperea cercetarii disciplinare. Asadar, unicul scop al sesizarii Inspectiei Judiciare trebuie sa fie cercetarea unor posibile abateri disciplinare savarsite de magistrati, din moment ce, conform art. 46 din Legea nr. 305/2022, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa verificarile prealabile efectuate in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori, parata poate dispune fie clasarea sesizarii, fie inceperea cercetarii disciplinare.

Cu privire la sesizarea Inspectiei Judiciare, art. 45 alin. (2) din Legea nr. 305/2022, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca:

'(2) In cazul in care sesizarea nu este semnata, nu contine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situatia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se claseaza si se comunica raspuns in acest sens. Se poate face o noua sesizare, cu respectarea conditiilor prevazute de lege'.

Referitor la procedura de solutionare a sesizarilor disciplinare sub aspectul semnaturii petentului, art. 6 alin. (3) din Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164 din 16 noiembrie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca: (3) Sesizarea se formuleaza pe suport hartie sau prin inscris in forma electronica si se semneaza de autorul acesteia ori de reprezentantii legali sau conventionali ai sai. Dovada calitatii de reprezentant se anexeaza la sesizare. Sesizarea formulata pe suport hartie se depune personal sau prin reprezentant ori se transmite prin posta, curier, fax sau posta electronica in format scanat. Sesizarea prin inscris in forma electronica va fi luata in considerare numai daca este semnata electronic, in conditiile legii.

In consecinta, potrivit art. 9 lit. d) din acelasi act, inspectorul desemnat sa solutioneze o sesizare procedeaza dupa cum urmeaza:

'd) daca sesizarea nu este semnata olograf sau electronic, nu are atasata dovada calitatii de reprezentant, nu contine datele de identificare ale autorului sesizarii ori indicii concrete cu privire la situatia de fapt care a determinat-o sau daca vizeaza situatia prevazuta la art. 6 alin. (2), propune inchiderea lucrarii si clasarea sesizarii in conditiile art. 6 alin. (5)'.

Importante sub acest aspect mai sunt si prevederile art. 266 (Inscrisurile pe suport informatic) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia 'Inscrisul pe suport informatic este admis ca proba in aceleasi conditii ca inscrisul pe suport hartie, daca indeplineste conditiile prevazute de lege, precum si textele din acelasi act normativ referitoare la Inscris', prevederile art. 3-art. 9 din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la date, inscrisuri si semnatura, art. 2 lit. d) si g) din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la comunicare si posta electronica, art. 3 pct. 9, 10, 11, 12 si 35 din Regulamentul nr. 910/2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata interna si de abrogare a Directivei 1999/93/CE, referitoare la semnatar, semnatura electronica, semnatura electronica avansata, semnatura electronica calificata si documentul electronic.

Asadar, pentru examinarea criticilor formulate de catre petent in ceea ce priveste incalcarea art. 21 din Constitutia Romaniei, republicata, privind accesul liber la justitie, si a art. 47 referitor la dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, prevazut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, observam supletea normei de la art. 45 alin. (2) din Legea nr. 305/2022, cu modificarile si completarile ulterioare, care in privinta conditiilor de forma si fond ale sesizarii Inspectiei Judiciare, specifica doar ca se claseaza sesizarea care nu este semnata, fara a distinge in functie de formatul ei (fizic, electronic), suportul sau material (fizic, informatic) sau de tipul de semnatura (cum ar fi semnatura olografa, semnatura electronica simpla, semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata).

In vederea punerii in aplicare a dispozitiilor antereferite, prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164 din 16 noiembrie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, cu modificarile si completarile ulterioare, se reglementeaza intr-un mod mai amanuntit procedura de sesizare a Inspectiei Judiciare.

In acest sens, pentru a se conforma prevederilor art. 6 alin. (3) din Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164 din 16 noiembrie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, cu modificarile si completarile ulterioare, petentul dispunea de diferite modalitati de sesizare a Inspectiei Judiciare: (1) prin depunerea personal sau prin reprezentat la sediul institutiei a unei sesizari semnate olograf, (2) prin expedierea prin posta sau curier a unui exemplar al sesizarii care sa poarte semnatura sa olografa, (3) prin transmiterea prin fax a sesizarii, (4) prin trimiterea, prin intermediul postei electronice, a sesizarii semnate olograf, in format scanat, sau (5) prin transmiterea, prin Din analiza acestor modalitati de sesizare a Inspectiei Judiciare, se poate constata ca documentul, intermediul postei electronice, a inscrisului in forma electronica, cu semnatura electronica, in conditiile legii. inregistrat sub nr. P23-5253 din data de 24 noiembrie 2023, care a fost semnat olograf si transmis, in format scanat, prin intermediul postei electronice, a indeplinit conditiile de forma prevazute de lege. Retinand ca semnatura are rolul de a atesta vointa partii cu privire la continutul inscrisului semnat motiv pentru care aceasta trebuie sa fie scrisa de mana acelei parti, se intelege importanta semnaturii in garantarea ca actul de sesizare a Inspectiei Judiciare provine de la persoana care pretinde ca l-ar fi efectuat si ca exprima manifestarea de vointa a acesteia cu privire la continutul acestuia.

Cu toate acestea, din economia textelor de lege anterior mentionate, reiese intentia legiuitorului de a cu Inspectia Judiciara. In acest sens, plecand de la premisa ca transmiterea sesizarii prin fax si prin posta electronica este permisa de lege in mod expres, iar printr-o atare transmitere nu se poate comunica exemplarul reglementa utilizarea e-mail-ului sau a documentelor semnate electronic ca modalitati normale de interactiune original al sesizarii, rezulta ca exemplarul primit prin fax sau prin posta electronica, indeplineste exigentele dispozitiilor de procedura privind sesizarea Inspectiei Judiciare. Dintr-o alta perspectiva, daca s-ar considera ca sesizarea petentului reprezinta un inscris in forma electronica si ar fi trebuit sa fie semnat electronic, in conditiile legii, atunci, prezinta relevanta distinctia intre semnatura electronica simpla si semnatura electronica extinsa.

Astfel, facem trimitere la dispozitiile art. 4 din Legea nr. 455/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ce prevede ca semnatura electronica reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare' in timp ce semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a)este legata in mod unic de semnatar; b)asigura identificarea semnatarului; c)este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d)este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila'.

In legatura cu aceasta distinctie, instanta suprema a constatat ca refuzul 'recunoasterii acestor raporturi juridice pentru lipsa semnaturii electronice extinse ar goli de continut prevederile legale procedurale privind inscrisurile pe suport electronic, privind posibilitatea comunicarii prin telex, fax sau posta electronica, precum si prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 455/2001, care instituie obligatia instantei de a dispune ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate in cazul in care una dintre parti contesta inscrisul sau semnatura'.

Prin urmare, chiar si daca s-ar ignora prezenta semnaturii olografe de pe inscrisul transmis in format scanat, s-ar putea considera ca sesizarea este semnata electronic, potrivit art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, dat fiind ca in actele normative enuntate nu se precizeaza obligativitatea semnaturii electronice extinse.

In concluzie, atat timp cat, potrivit legii, este posibila si valabila transmiterea sesizarilor prin mijloace rapide de comunicare (fax, posta electronica - cai uzitate inclusiv de catre Inspectia Judiciara), care nu asigura in mod necesar semnarea acestora in original, ulterior, fiind urmata procedura inregistrarii lor de Inspectia Judiciara si darea de data certa, la primirea unor astfel de sesizari, pentru a se da eficienta art. 21 din Constitutie, in sensul de garantare a unei cai de atac efective, adecvate si accesibile in domeniul materiei disciplinarului magistratilor, potrivit art. 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv, ar trebui asigurata posibilitatea titularului sesizarii sa aplice semnatura olografa originala ori transmiterea unui exemplar original al cererii, prin instiintarea acestuia asupra obligatiilor mentionate (totodata, a se vedea, hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 9 iunie 2022 pronuntata in cauza Xavier Lucas impotriva Frantei cu privire la incalcarea art. 6 alin. (1) din Conventie prin impunerea unei sarcini disproportionate, lezand echilibrul adecvat intre preocuparea legitima de a asigura respectarea formalitatilor judiciare de a asigura respectarea formalitatilor de emitere a procedurilor judiciare si dreptul de acces la o instanta). Acest lucru ar presupune neclasarea sesizarii initiale la prima vedere si acordarea posibilitatii petentului suplinirii lipsei semnaturii.

De altfel, chiar daca procedura de sesizare a Inspectiei Judiciare nu impune o etapa de regularizare a cererii / sesizarii specifica procedurilor judiciare, prin interpretarea extinsa a reglementarii comunicarii rezolutiei clasarii catre reclamant, reiese ca parata ar fi trebuit sa informeze reclamantul asupra viciilor constatate cu privire la sesizarea formulata de acesta si de a-i da posibilitatea de a le remedia anterior solutionarii, cu atat mai mult cu cat actul contine, totusi, o semnatura scanata, evitandu-se astfel un formalism rigid dezavuat in mod constant de instanta europeana a drepturilor omului (a se vedea, in acest sens, hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 23 septembrie 2014 pronuntata in cauza Hietsch impotriva Romaniei, hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 14 decembrie 2021 pronuntata in cauza Savvides impotriva Ciprului, prin care Curtea a constatat o piedica disproportionata a accesului reclamantului la o instanta din cauza refuzului excesiv de formalist al Curtii de Apel in materia dreptului familiei de a examina pe fond recursul reclamantului din cauza unei nereguli in titlul sesizarii de recurs care, totusi, nu a impiedicat identificarea contestatiei). In raport de cele expuse mai sus, refuzul Inspectiei Judiciare de a-si realiza atributiile legale consta in nesolutionarea sesizarii reclamantului, in conformitate cu dispozitiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 305/2022, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu prevederile art. 6 alin. (3) din Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164 din 16 noiembrie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, cu modificarile si completarile ulterioare, ce reglementeaza, in mod expres, admisibilitatea inscrisurilor semnate olograf si transmise prin posta electronica in format scanat.

In subsidiar, relevante in cauza de fata sunt si dispozitiile procedurale prevazute de art. 457 si art. 468 din Legea nr. 305/2022, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 6 lit. b) din Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 164 din 16 noiembrie 2023 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (1) lit. c), art. 7 alin. (5), si art. 11 alin. (3)10 din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

In esenta, subliniem ca, in cazul sesizarii de fata, avand in vedere ca aceasta fusese comunicata prin e-mail, in forma semnata si scanata, solutia respingerii acesteia pentru neindeplinirea conditiei semnarii este extrem de formalista si nu are in vedere situatia specifica concreta. Astfel, sesizarii nu ii lipsea total semnatura, ci exista o copie scanata a acesteia, lipsa semnaturii olografe originale putandu-se complini ulterior in cadrul procedurii.

In sprijinul celor argumentate mai sus, invocam jurisprudenta Curtii de Apel Bucuresti in materie, unde s-a retinut ca: 'Apare astfel ca disproportionata aplicarea sanctiunii in cazul in care nu i s-a pus in vedere reclamantului mai intai obligatia de a complini viciul, in conditiile in care exista o semnatura in copie'.

In concluzie, avand in vedere motivele expuse mai sus, va rugam sa admiteti cererea de chemare in judecata astfel cum a fost formulata”.

* Cititi aici intreaga actiune a Avocatului Poporului