Moda bilanturilor trimfaliste facute anual de marile parchete, in frunte cu DNA, i-a determinat pe procurorii Parchetului General sa ceara Parlamentului sa elimine din Codul penal posibilitatea impacarii partilor, motivand ca "masura nu a condus la reducerea infractionalitatii", ci doar a "redus fermitatea reactiei sistemului judiciar fata de acest fenomen". Solicitarea Parchetului General nu este neaparat noua, fiind facuta de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in octombrie 2019, pe cand institutia era condusa sub interimat de procurorul Bogdan Licu (foto dreapta).

De altfel, solicitarea Parchetului General a fost anuntata printr-un comunicat de presa din 7 octombrie 2019, pe care il si atasam in articol, in care se arata ca in primul semestru al anului 2019 au fost adoptate peste 3.900 de solutii de clasare ca urmare a impacarii partilor, fiind cu mult depasit numarul inculpatilor trimisi in judecata pentru infractiunea de furt calificat in acelasi interval de timp.

Practic, Parchetul General acrediteaza ideea ca se strica balanta, ajungandu-se in situatia ca numarul dosarelor clasate sa fie mai mare decat al dosarelor cu trimiteri in judecata pe aceasta infractiune, lucru care, evident, da rau la bilantul anual.

Fata de aceasta situatie, Consiliul de Mediere a decis sa reactioneze, semnaland dorinta Parchetului General de a merge in Parlament cu un proiect de lege prin care sa interzica mediere in cazul acestui tip de infractiuni.

Intr-o declaratie acordata Lumea Justitiei, presedintele Consiliului de Mediere, Mihai Munteanu (foto stanga),  a evidentiat ca din solicitarea Parchetului General se poate concluziona ca "medierea nu e buna", lucru care, in mod evident, afecteaza profesia de mediator.

"Domnul Licu a solicitat sa fie scoasa medierea de la furt. Avem comunicatul Parchetului Inaltei Curti din 7 octombrie 2019 care spune ca din 4.000 si ceva de cazuri de furt, circa jumatate s-au solutionat prin mediere. Deci, medierea nu e buna (sic!).

Acum se vrea sa se mearga in Parlament si sa se intample acest lucru", a precizat Mihai Munteanu.

Iata ce prevede art. 229: Furtul calificat

"(1) Furtul savarsit in urmatoarele imprejurari:

a) intr-un mijloc de transport in comun;

b) in timpul noptii;

c) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

d) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase;

e) prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma ori de supraveghere, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Daca furtul a fost savarsit in urmatoarele imprejurari:

b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;

c) de o persoana avand asupra sa o arma, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani".

Iata comunicatul de presa in care Ministerul Public expune motivele pentru care impacarea nu este buna in cazul infractiunii de furt calificat:

"In cursul zilei de azi, 7 octombrie 2019, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (P.I.C.C.J.), domnul Bogdan Dimitrie Licu, a solicitat ministrului justitiei, doamnei Ana Birchall, sprijin in initierea adoptarii unei modificari legislative care sa permita o combatere mai eficienta a criminalitatii in materia furtului calificat.

Solicitarea procurorului general al P.I.C.C.J. este intemeiata pe analiza si verificarile pe care le-a dispus anterior si care au dus la concluzia ca este necesara eliminarea posibilitatii impacarii pentru infractiunea prevazuta de art. 229 alin. (1) si alin. (2) lit. b) si c) Cod penal, avand in vedere ca masura nu a condus la reducerea infractionalitatii in perioada de referinta 2013-2019 in care a fost in vigoare textul alin. (2) al art. 231.

Potrivit datelor statistice privind infractiunea de furt calificat, numai in perioada sem. I 2019, la nivelul Ministerului Public s-au adoptat solutii de clasare intr-un numar de 3932 cauze prin impacarea partilor, iar in alte 604 cauze prin retragerea plangerii prealabile, acestea depasind cu mult numarul inculpatilor trimisi in judecata pentru aceasta infractiune in semestrul I al anului 2019, respectiv 2871.

Astfel, se observa ca se inregistreaza o tendinta de scadere continua a numarului inculpatilor trimisi in judecata, mai mica insa decat a procentului de crestere a numarului solutiilor de clasare prin impacarea partilor si retragerea plangerii prealabile.

Prin urmare, criminalitatea in materie nu a scazut, insa s-a redus fermitatea reactiei sistemului judiciar fata de acest fenomen.

Pe de alta parte, modalitatile de furt calificat pentru care legiuitorul a prevazut ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala sunt foarte grave si releva un grad ridicat de pericol social al infractorului (intr-un mijloc de transport in comun; in timpul noptii; de o persoana mascata, deghizata sau travestita; prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase; prin scoaterea din functie a sistemului de alarma ori de supraveghere, prin violare de domiciliu sau sediu profesional; de o persoana avand asupra sa o arma), nejustificand o asemenea posibilitate.

Cunoscand ca actiunea de urmarire penala a statului va fi impiedicata de impacare, persoana in cauza este efectiv incurajata sa comita fapta intrucat riscul de a suporta o sanctiune este mult redus. Printr-o astfel de masura se incurajeaza comiterea faptelor de furt prin modalitatile descrise anterior cu consecinte negative in ceea ce priveste siguranta persoanelor. Trebuie avut in vedere ca in momentul in care autorul este surprins de partea vatamata in timpul comiterii faptei, pentru asigurarea scaparii acesta poate folosi violenta, fapt de natura a conduce in final la ranirea victimei infractiunii de furt sau chiar a uciderii acesteia, putand, constitui, astfel, germenii marii infractionalitati (talharie, omor).

Nu in ultimul rand, mentionam ca, in multe situatii, retragerea plangerii sau impacarea partilor nu reprezinta acordul de vointa neconditionat al acestora, ci este urmarea presiunilor autorului faptei, familiei acestuia sau persoanelor din anturajul lui pentru a se sustrage rigorilor legii penale. In astfel de situatie, organele statului sunt in imposibilitatea de a combate astfel de manifestari, in special in cazul in care acestea nu imbraca forma unor amenintari sau violente directe, fiind doar intimidari, de natura a convinge persoana vatamata.

Initiativa procurorului general al P.I.C.C.J. exprima preocuparea Ministerului Public de a identifica cele mai eficiente masuri pentru combaterea criminalitatii, precum si in sensul indeplinirii rolului constitutional de a reprezenta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii, de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor".