Guvernul PSD-PNL condus de premierul Marcel Ciolacu (foto) nu sustine initiativa senatorilor liberali Daniel Fenechiu si Cristian Niculescu-Tagarlas privind asimilarea cu magistratii a celor doi membri ai societatii civile din Consiliul Superior al Magistraturii (click aici pentru a citi).

La 3 aprilie 2024, senatorii Fenechiu si Niculescu-Tagarlas au depus un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliului Superior al Magistraturii. Initiativa de act normativ stabileste ca reprezentantii societatii civile in CSM, la fel ca judecatorii si procurorii, nu vor putea exercita nicio functie publica sau privata in afara celor didactice din invatamantul superior si a calitatii de expert in proiecte cu finantare externa in domeniul justitiei.

Daniel-Catalin Fenechiu si Cristian-Augustin Niculescu-Tagarlas sustin ca o asemenea schimbare in lege este necesara, in conditiile in care situatia personala si profesionala a reprezentantilor societatii civile in CSM este absolut identica prin prisma competentelor si atributiilor de serviciu cu aceea pe care o au si o desfasoara judecatorii si procurorii din CSM.

De asemenea, cei doi parlamentari atrag atentia ca prevederile actuale din Legea 305/2022 creeaza o discriminare intre membrii Consiliului, care, desi au aceeasi calitate, au parte de tratament juridic diferit, in sensul ca reprezentantii societatii civile nu au aceleasi incompatibilitati, interdictii, drepturi si indatoriri ca membrii alesi ai CSM (judecatori si procurori).

Prezentam textul proiectului de lege:

„Articol unic:

Articolul 56 alin. (2) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

'Pe durata exercitarii mandatului, membrii alesi ai Consiliului Superior al Mgistraturii, reprezentanti ai societatii civile, sunt asimilati judecatorilor si procurorilor in ceea ce priveste incompatibilitatile, interdictiile, drepturile si indatoririle. Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societatii civile, este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior si a calitatii de expert in proiecte cu finantare externa in domeniul justitiei'”.

Iata forma actuala a art. 56 alin. (2) din Legea 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

„Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societatii civile, reprezinta vechime in specialitate recunoscuta in profesiile juridice și, pe durata mandatului, este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior și a calitatii de expert in proiecte cu finantare externa in domeniul justitiei”.

CSM e de acord, Guvernul nu

De asemenea, mentionam ca la 6 iunie 2024 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat pozitiv proiectul de lege (click aici pentru a citi).

Pe de alta parte, in punctul de vedere emis zilele trecute, Executivul argumenteaza ca membrii societatii civile nu sunt nici judecatori, nici procurori. Asadar, ei nu au nici drepturile, nici obligatiile magistratilor.

De asemenea, cabinetul Ciolacu invoca lipsa fondurilor, dand de inteles ca in cadrul PNRR Guvernul s-a angajat sa cheltuie banii cu chibzuinta.

Iata punctul de vedere guvernamental privind proiectul de lege (vezi facsimil):

„I. Principalele reglementari

Initiativa legislativa are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 56 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificarile ulterioare, in sensul asimilarii membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanti ai societatii civile, pe durata exercitarii mandatului cu judecatorii si procurorii in ceea ce priveste incompatibilitatile, interdictiile, drepturile si indatoririle.

II. Observatii

1. In arhitectura institutionala a Romaniei, Consiliul Superior al Magistraturii are rolul fundamental, consfintit in art. 133 alin. (1) din Constitutie, de garant al independentei justitiei.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri care compun Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Dintre acestia, 14 membri sunt alesi in cadrul adunarilor generale ale magistratilor de la instante si parchete, respectiv 9 judecatori si 5 procurori.

Societatea civila este reprezentata de 2 membri, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat.

Ministrul Justitiei, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt membri de drept.

Cei 14 magistrati compun si Sectia pentru judecatori, respectiv Sectia pentru procurori.

Consiliul Superior al Magistraturii isi desfasoara activitatea in sedinte ale Plenului, precum si in sedinte ale sectiilor Consiliului.

Potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 133 alin. (2) lit. b), cei 2 reprezentanti ai societatii civile participa numai la lucrarile in plen.

Asadar, Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta sistemul judiciar in general, iar pentru a promova incluziunea si transparenta, legiuitorul constitutional a reglementat o componenta pluralista a acestui organ al autoritatii judecatoresti, cu reprezentarea societatii civile.

Potrivit avizului nr. 24/2021 al Consiliului Superior al Magistraturii:

'Evolutia consiliilor judiciare si rolul acestora in cadrul sistemelor judiciare independente si impartiale al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) recomanda, de altfel, in ceea ce priveste alcatuirea consiliilor judiciare ca acestea „sa fie alcatuite dintr-o majoritate a judecatorilor alesi de colegii lor”. Alti membri pot fi adaugati in functie de competentele consiliilor. CCJE recomanda ca un consiliu sa aiba si membri care nu fac parte din sistemul judiciar, care sa cuprinda eventual si persoane care nu sunt practicieni ai domeniului juridic. Desi judecatorii ar trebui sa fie intotdeauna in majoritate, membrii din afara sistemului judiciar, care ar fi de preferat sa aiba si drept de vot, asigura o reprezentare diversa a societatii, reducand riscul de corporatism.

Participarea membrilor din afara sistemului judiciar poate sa sporeasca legitimitatea si poate sa combata perceptia despre sistemul judiciar ca fiind „un domeniu rezervat profesionistilor dreptului”'.

Norma propusa instituie o dispozitie de principiu care reglementeaza statutul membrilor alesi ai Consiliului, reprezentanti ai societatii civile prin asimilare cu statutul judecatorilor si procurorilor.

O astfel de asimilare este, insa, problematica, intrucat, in considerarea calitatii de magistrat, judecatorilor si procurorilor le sunt recunoscute atat drepturi generale, cat si drepturi specifice, unele din aceste drepturi specifice avand caracter fundamental pentru existenta si exercitarea functiei de magistrat: de exemplu, independenta si inamovibilitatea judecatorilor, respectiv stabilitatea procurorilor; de asemenea, judecatorii si procurorii au indatoriri specifice ce deriva din aceasta calitate, cum ar fi obligatia de a asigura suprematia legii ori de a respecta normele codului deontologic.

Pe cale de consecinta, se ajunge la situatia in care, prin aplicarea tale quale a dispozitiilor Legii nr. 303/2022, ce au in vedere statutul profesional al judecatorilor si procurorilor, membrilor alesi ai Consiliului din partea societatii civile, acestia din urma sa beneficieze, respectiv sa fie tinuti de o serie de drepturi si obligatii profesionale specifice magistratilor, indisolubil legate de calitatea de judecator si procuror, ceea ce nu poate fi admis.

De altfel, si in ceea ce priveste calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a judecatorilor si procurorilor alesi in adunarile generale, aceasta este grefata pe calitatea de magistrat a acestora, prevederile art. 57 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 stabilind faptul ca revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii a judecatorilor si procurorilor se poate dispune oricand in timpul mandatului, in cazul in care persoana in cauza nu mai indeplineste conditiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv prin pierderea calitatii de judecator, respectiv de procuror.

In acest context, amintim si faptul ca Legea nr. 305/2022 a consacrat o separare a competentelor celor doua sectii ale Consiliului Superior al Magistraturii in ceea ce priveste gestionarea carierei judecatorilor si procurorilor, mentinand, sub acest aspect, solutia de principiu adoptata in anul 2018, cand o serie de atributii ale Plenului au fost preluate de catre sectiile Consiliului. Astfel, in prezent, Legea nr. 305/2022 stabileste atributiile sectiilor referitoare la cariera judecatorilor si procurorilor, respectiv la organizarea si functionarea instantelor si parchetelor si mentine dihotomia 'sectie de judecatori – sectie de procurori' in privinta carierei acestora.

2. Cat priveste oportunitatea demersului legislativ, precizam ca adoptarea celor trei legi ale 'Justitiei' a constituit Jalonul 423 – 'Intrarea in vigoare a legilor justitiei' (legi privind statutul magistratilor, organizarea judiciara, Consiliul Superior al Magistraturii) in Planul National de Redresare si Rezilienta (PNNR), jalon realizat prin adoptarea de catre Parlamentul Romaniei a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciara si a Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Sub acest aspect, este de mentionat si faptul ca cele trei legi au abordat preocuparile de lunga durata ridicate in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare si au indeplinit etapele convenite in cadrul PNRR.

3. Apreciem ca aplicarea prevederilor initiativei legislative ar putea conduce la un impact negativ asupra bugetului consolidat.

In acest context, mentionam ca Guvernul are obligatia de a conduce politica fiscal-bugetara in mod prudent pentru a gestiona resursele, obligatiile bugetare si riscurile fiscale, iar adoptarea initiativei legislative ar influenta negativ tinta de deficit bugetar, stabilitatea macroeconomica si ratingul de tara in relatia cu organismele financiare internationale.

III. Punctul de vedere al Guvernului

Avand in vedere considerentele mentionate, Guvernul nu sustine adoptarea acestei initiative legislative”.