A fost distractie maxima pe Facebook dupa “gravul” comunicat al DNA in care infiera amendamentele depuse de parlamentari pentru modificarea Codului penal si Codului de procedura penala. Motivul a fost cauzat chiar de parchetul condus de doctorita in Drept Laura Kovesi (foto), care a provocat hohote de ras dupa ce a inventat genocidul comis fara violenta si a incurcat Codul penal cu Codul de procedura penala. Totul s-a intamplat in comunicatul de presa dat publicitatii de DNA, joi 14 decembrie 2017, iar comunicatele de presa, conform regulamentului de ordine interioara al parchetului anticoruptie, sunt aprobate de conducatorul structurii. Adica, in cazul nostru Laura Kovesi.

DNA a emis un punct de vedere in care a acuzat asa-zisul pericol pe care l-ar reprezenta modificarile la Codul penal si Codul de procedura penala. Una dintre nemultumirile exprimate de parchetul lui Kovesi s-a referit la faptul ca autorii anumitor categorii de infractiuni nu vor mai putea fi arestati preventiv. Printre respectivele infractiuni enumerate de DNA s-au regasit si cele de genocid, infractiuni contra umanitatii si infractiuni de razboi.

Deputatul Liviu Plesoianu: “Mareata Kovesi si unitatea de elita DNA fac dovada #suprema a propriilor capacitati”

Precizarea din comunicatul DNA care a dat startul distractiei pe Facebook a fost insa aceea ca cei care comit genocid, infractiuni contra umanitatii si infractiuni de razboi nu vor mai putea fi arestati, cu conditia sa le faca fara violenta: “Mai mult, nu vor mai putea fi arestati preventiv autorii infractiunilor contra capacitatii de aparare a Romaniei, infractiuni de genocid, contra umanitatii si de razboi, daca comit aceste infractiuni fara violenta“.

Asadar, parchetul condus de doctorita in Drept Laura Kovesi a inventat genocidul comis fara violenta, precum si infractiunile contra umanitatii si de razboi comise fara violenta. Or, lumea s-a intrebat, pe buna dreptate, cum se pot comite asemenea infractiuni fara violenta. Caci este evident ca orice actiune de genocid nu poate fi comisa decat cu violenta, iar violenta nu trebuie sa fie neaparat fizica.

Una dintre cele mai amuzante reactii din spatiul public, dupa comunicatul DNA i-a apartinut deputatului PSD Liviu Plesoianu. Acesta a dezvaluit ca, pur si simplu, parchetul lui Kovesi i-a scurtcircuitat sinapsele:

“Asta este o zi PERFECTA! Tocmai am citit comunicatul DNA despre cum distrugem justitia si lupta anticoruptie. Spre final, mareata Kovesiu si unitatea de elita DNA fac dovada #SUPREMA a propriilor capacitati:

'Mai mult, nu vor mai putea fi arestati preventiv autorii infractiunilor contra capacitatii de aparare a Romaniei, infractiuni de genocid, contra umanitatii si de razboi, daca comit aceste infractiuni fara violenta'.

...Deci KOVESI si procurorii DNA se plang de faptul ca nu vor mai putea fi arestati preventiv cei care savarsesc infractiunea de genocid 'fara violenta'????? Cam cum ar putea cineva sa savarseasca infractiunea de genocid 'fara violenta'!??

...Gata. Mi s-au scurtcircuitat sinapsele! Vreau sa ies din propriul cap. #PreaMultaInteligentaLaDNA #Doamne_Fereste #CeSeConsumaLaDNA

P.S. Nu ma mai pot opri din ras!”

DNA s-a pierdut in Coduri

Si nu e doar atat. In acelasi comunicat in care ne-a informat despre comiterea genocidului fara violenta, acelasi parchet condus de doctorita in Drept Laura Kovesi o mai comite o data. Una dintre acuzatiile DNA a fost cea potrivit careia parlamentarii ar pregati dezincriminarea infractiunii de marturie mincinoasa. “Modificarea art. 273 Cod procedura penala dezincrimineaza practic infractiunea de marturie mincinoasa, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol avand ca obiect aceasta infractiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificila, chiar imposibila aflarea adevarului, in conditiile in care martorii vor sti ca pot minti fara sa aiba nicio consecinta, avand impunitate”.

Cine se uita insa la art. 273 din Codul de procedura penala nu mai intelege insa nimic. Iar asta pentru ca art. 273 din Codul de procedura penala nu are nicio legatura cu marturia mincinoasa. Mai exact, art. 273 Cod procedura penala mentionat in comunicatul DNA se refera la cu totul si cu totul altceva, la “Sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului”.

Intr-adevar marturia mincinoasa este prevazuta la art. 273, insa la cel din Codul penal. Dar s-au incurcat ei, profesionistii DNA, in instante, ducand inculpati pentru arestare la alta instanta decat cea care era competenta, asa ca balba cu Codurile penale poate fi considerata o banalitate.

Analiza care arunca in aer minciunile DNA

Pe de alta parte, comunicatul DNA in care se infiereaza modificarile la Codurile penale contin mai multe dezinformari si minciuni. Nu o spunem noi, ci o analiza facuta juristii PSD pe baza punctului de vedere al DNA, publicata de revista Qmagazine.

Prezentam in continuare analiza comparativa facuta dupa comunicatul emis de DNA:

“Se desfiinteaza infractiunea de 'marturie mincinoasa'

Este o minciuna grosolana in comunicatul DNA. SE MENTIN TOATE PREVEDERILE ACTUALE PRIVIND MARTURIA MINCINOASA.

Se rezerva insa dreptul persoanelor audiate de a refuza sa depuna marturii care le-ar putea incrimina. De asemenea, se garanteaza dreptul unei persoane care facut denunt fals sub presiunea procurorilor de a-si modifica aceasta declaratie in fata judecatorului, fara a fi tras la raspundere pentru marturie mincinoase. (Astazi, procurorul poate ameninta o persoana cu dosare penale ca sa faca un denunt fals, cu sublinierea ca daca isi va modifica declaratia in fata judecatorului, va fi pus sub acuzare pentru marturie mincinoasa).

Se face distinctie intre 'marturia minicinoasa' si marturiile divergente ale mai multor martori. O persoana nu poate fi trasa la raspundere pentru ca declaratiile altora nu coincid cu declaratia sa.

Procurorii sunt obligati sa ii instiinteze imediat pe infractori cand ii cerceteaza, iar acestia pot distruge probele care ii incrimineaza

Este de asemenea o minciuna grosolana in comunicatul DNA, unde se afirma ca procurorul este obligat ca imediat dupa inregistrarea unei sesizari care priveste o persoana determinata sa o anunte pe aceasta. Obligatia apare doar cand procurorul are date suficiente pentru a aprecia sa persoana respectiva a savarsit fapta, astfel incat aceasta sa poata beneficia de dreptul de a pastra tacerea sau de a nu face declaratii care o auto-incrimineaza.

In realitate, conform proiectului de lege, obligatia de a anunta o persoana ca are calitatea de suspect apare doar atunci cand procurorul a obtinut suficiente date care constitui o banuiala rezonabila ca acea persoana a savarsit fapta. Intre momentul sesizarii si aceasta faza a procesului, poate trece foarte mult timp. Deci cel cercetat nu poate distruge probele care l-ar putea incrimina, asa cum sugereaza DNA.

Obligatia procurorului de a informa persoana ca are calitatea de suspect in momentul in care s-a conturat banuiala rezonabila ca acesta a savarsit fapta cercetata este necesara pentru a-i da acestuia posibilitatea de a pastra tacerea si de a nu face declaratii care l-ar putea auto-incrimina, drepturi prevazute in Directiva UE 2016/343.

Altfel, daca persoana vizata nu capata aceasta calitate de suspect, care ii garanteaza drepturile de mai sus, ea poate fi chemata la audieri ca martor, iar in aceste conditii nu poate refuza sa depuna declaratiile, iar daca nu recunoaste anumite aspecte care ar putea sa o incrimineze, atunci ar putea fi acuzata de marturie mincinoasa, ceea ce pune persoana suspecta intr-o relatie vulnerabila prin care i se incalca prezumtia de nevinovatie.

Procurorii nu vor mai avea acces rapid la informatii din bazele de date ale unor autoritati publice

O alta afirmatie falsa. Modificarea nu limiteaza rapiditatea accesului procurorurilor, ci doar instituie obligatia ca si celelalte parti sa poata avea acces la datele solicitate de procurori din bazele de date al unor autoritati publice.

Alfel spus, amendamentul prevede ca si persoanele acuzate sa poata solicita, de pilda, inregistrarile unor interceptari pentru a verifica daca acestea sunt autentice sau daca nu cumva contin elemente care le dezincrimineaza si pe care procurorii, cu rea credinta sau din neglijenta le-au omis.

Martorii vor fi intimidati de inculpati in timpul audierilor

O alta minciuna grosolana. Prezenta inculpatilor la audierilor celorlalti martori este garantata doar in fata instantelor de judecata. Adica in faza cercetarii, cand judecatorul de drepturi si libertati audiaza martori pentrua decide daca aplica masuri preventive si in fata judecatii.

Dreptul persoanei acuzate de a fi prezenta la proces este garantat atat de Directiva UE 2016/343, cat si de Conventia Europeana pentru drepturile omului.

Este fals ca inculpatul va fi prezent la audierile martorilor desfasurate de procurori, in faza de cercetare.

Procurorii vor putea fi trasi la raspundere discretionar, fara a mai fi nevoie de demonstrarea relei-credinte sau a gravei neglijente

FALS din nou. Modificarea la care se refera DNA nu se refera la achitari obisnuite, in general, ci are in vedere strict doua situatii extrem de grave:

1) In care o condamnare definitiva este desfiintata de o alta instanta, ceea ce demonstreaza grava neglijenta a condamnarii initiale

2) Privarea de libertate prin mijloace nelegale, ceea ce demonstreaza reaua-credinta a celui care a dispus aceasta masura.

In ambele situatii, in virtutea drepturilor fudamentale ale omului, statul este obligat sa acorde despagubiri persoanei care a avut de suferit, iar apoi, conform amendamentului propus, TREBUIE (nu doar 'poate', cum e in prezent) sa se intoarca impotriva celui care a produs acel neajuns.

Asadar nu e vorba tragerea la raspundere a procurorului in cazul unei achitari, in cadrul unui proces normal, ceea ce ar inseamna o timorare a procurorilor, cum sugereaza DNA. E vorba strict de cele doua situatii in care se produc erori sau abuzuri grave impotriva libertatii unei persoane.

Nu mai pot fi arestati cei cercetati pentru fapte grave produse cu violenta sau pentru coruptie, spalare de bani etc

FALS. Conform proiectului, arestul se poate dispune pentru orice infractiune cercetata pentru care pedeapsa e mai mare de 5 ani, insa trebuie sa primeze criteriile care impun o astfel de masura: incercarea de a se sustrage anchetei, tentativa de distrugere de probe sau influentare a anchetei, intimidarea martorilor.

DNA nu mai poate respecta dreptul la informare al opiniei publice, pentru ca i se interzice sa mai publice comunicate despre anchetele penale

Este o abordare incalificabila prin care se invoca un drept, pentru a justifica incalcarea altui drept. Dreptul fundamental al omului de a beneficia de prezumtia de nevinovatie, nu poate fi incalcat pe considerentul dreptului la informare. DNA isi tradeaza astfel preocuparile de imagine si atitudinea prin care desconsidera drepturile fundamentale ale omului, ceea ce o transforma dintr-o institutie de aparare a dreptatii, intr-o institutie cu reflexe represive.

Opinia publica va fi suficient de bine informata in momentul pronuntarii hotararii finale prin care se stabileste vinovatia sau nevinovatia unei persoane.

Presa nu mai trebuie sa fie un mijloc de influentare si de presiune asupra judecatorilor care trebuie sa se pronunte intr-un caz.

Prin aceasta acuzatie, DNA isi tradeaza preocuparile deosebite pe care le are fata de impactul public pe care il genereaza anchetele sale. In loc sa se ocupe de instrumentarea cazurilor, pe baza legii si a probelor juridice, DNA pare mai preocupata de actiuni de PR prin care sa induca vinovatii asupra celor anchetati, astfel incat acestia cand ajung in instanta sa fie deja considerati vinovati.

Este un dezechilibru major intre capacitatea de comunicare a DNA si reactia celui acuzat in incercare de a proba public ca nu este vinovat de ceea ce spune in comunicatele DNA. Exact din acest dezechilibru, in fata opiniei publice, sarcina probei s-a inversat: DNA doar acuza, iar cel acuzat este nevoit 'sa isi demonstreze nevinovatia'”.