Asociatiile magistratilor someaza Guvernul Romaniei sa renunte la orice prevedere care duce la incalcarea hotararilor judecatoresti privind salariile personalului din Justitie. Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania – condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto stanga), Asociatia Magistratilor din Romania – condusa de judecatoarea Andreea Ciuca (foto a doua din dreapta), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului – condusa de judecatoarea Florica Roman (foto a doua din stanga) si Asociatia Procurorilor din Romania – condusa de procuroarea pensionara Elena Iordache (foto dreapta) cer Executivului sa elimine din Ordonanta de Urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice prevederile care stabilesc ca magistratii si grefierii vor primi titluri de plata pentru drepturile salariale stabilite prin hotarari judecatoresti sau acte administrative (click aici pentru a citi).

UNJR, AMR, AJADO si APR atrag atentia printr-un comunicat de presa de joi, 14 decembrie 2023, ca respectiva Ordonanta de Urgenta consacra practic refuzul statului de a-si onora obligatiile restante fata de o categorie profesionala, astfel cum aceste obligatii au fost dispuse prin hotarari judecatoresti. Acelasi proiect de OUG, arata asociatiile, reflecta cu claritate determinarea Statului Roman de a ignora sau trata in bataie de joc hotararile judecatoresti definitive prin care este obligat la plata unor drepturi salariale restante, Guvernul considerand ca este normal sa aleaga daca, cat si ce parte din hotararile judecatoresti definitive sa respecte. Cu alte cuvinte, Ordonanta de Urgenta lipseste de continut forta hotararilor judecatoresti, iar Guvernul ajunge sa decida dupa bunul plac, atunci cand Statul este debitor, daca si cand isi executa obligatiile fata de cetatenii sai.

Prezentam comunicatul UNJ, AMR, AJADO si APR:

“Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), cu sediul in cu sediul in Oradea, Parcul Traian nr.10, judetul Bihor, e-mail office@unjr.ro, membra a Asociatiei Magistratilor Europeni pentru Democratie si Libertate – MEDEL, reprezentata prin judecator Dana Girbovan, presedinte,

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, declarata „de utilitate publica” prin Hotararea Guvernului nr. 530/2008, membra a Asociatiei Internationale a Judecatorilor (IAJ-UIM) si a Asociatiei Europene a Judecatorilor (AEM-EAJ) din anul 1994 - cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, reprezentata prin judecator dr. Andreea Ciuca, presedinte

Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), organizatie neguvernamentala, apolitica si profesionala a judecatorilor, cu sediul in municipiul Oradea, str. Bradului, nr.1, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentata prin judecator Florica Roman, presedinte,

Asociatia Procurorilor din Romania (APR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a procurorilor, cu sediul in municipiul Bucuresti, Bd. Libertatii nr. 12-14, e-mail apr@mpublic.ro, reprezentata prin procuror (pens.) Elena Iordache, presedinte,

solicita Guvernului Romaniei sa nu adopte niciun act normativ prin care se consacra refuzul statului de a-si onora obligatiile restante fata de o categorie profesionala, astfel cum aceste obligatii au fost dispuse prin hotarari judecatoresti.

Un astfel de precedent ar lipsi de continut forta hotararilor judecatoresti, Guvernul putand decide dupa bunul plac, atunci cand Statul este debitor, daca si cand isi executa obligatiile fata de cetatenii sai.

Un asemenea comportament a condus deja la condamnarea Romaniei la CEDO, in cauza State si altii contra Romaniei, prin hotararea din data de 30.03.2023, statul fiind obligat, in consecinta, la plata sumei de 6.000 de Euro pentru fiecare dintre reclamanti. Toti reclamantii, facand parte din diverse categorii sociale, intre care si magistrati, erau creditori ai statului in temeiul unor hotarari judecatoresti pe care Statul Roman fie a refuzat sa le execute, fie le-a executat cu intarziere.

Ca atare, asociatiile profesionale semnatare solicita factorilor decidenti sa trateze cu responsabilitate si asumare problema platii drepturilor salariale recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive care au constatat inechitati salariale, precum si problema importanta a consecintelor pe care aceste hotarari judecatoresti le-au produs si continua sa le produca asupra personalului din sistemul judiciar.

Prin proiectul actului normativ publicat in data de 13 decembrie 2023 pe site-ul Ministerului Finantelor, plata sumelor reprezentand drepturi de natura salariala pentru personalul din sistemul judiciar, stabilite prin hotarari judecatoresti definitive si prin acte administrative emise anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 99/2023, neplatite pana la data de 31.12.2023, se realizeaza prin emiterea unor titluri de plata, conform prevederilor din proiectul ordonantei, titluri de plata care se vor rascumpara de catre Ministerul Finantelor esalonat pe o perioada de 7 ani, in transe anuale egale. Aceste titluri nu sunt purtatoare de dobanzi si pe durata esalonarii este interzisa executarea silita.

Reamintim ca aceste drepturi salariale au facut deja obiectul esalonarii platilor pe o durata de 5 ani, prin acte normative succesiv adoptate din anul 2018 pana in prezent. Prin urmare, perspectiva unei noi esalonari a transelor ramase neachitate, pe o durata indelungata de timp, transforma dreptul recunoscut prin hotarari judecatoresti definitive intr-un drept iluzoriu, care depinde exclusiv de vointa debitorului obligatiei de plata si de disponibilitatea lui de a identifica fonduri pentru onorarea obligatiilor.

Situatia extraordinara si urgenta au fost deja avute in vedere prin adoptarea actelor normative de esalonare a obligatiilor de plata pe o durata de 5 ani, insa acest fapt pare sa se permanentizeze, din moment ce, din anul 2018 si pana in prezent, anual, au fost adoptate astfel de acte normative de esalonare. In acest context, proiectul de fata reflecta cu claritate determinarea Statului Roman de a ignora sau trata in bataie de joc hotararile judecatoresti definitive prin care este obligat la plata unor drepturi salariale restante, Guvernul considerand ca este normal sa aleaga daca, cat si ce parte din hotararile judecatoresti definitive sa respecte.

De subliniat faptul ca propria inactiune a Guvernului a impiedicat efectuarea platii acestor transe in cuantumul recunoscut de legiuitor, prin omisiunea de a aloca in bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie sumele necesare, tot asa cum propria inactiune a Parlamentului si Guvernului a dus la neadoptarea unor masuri legislative coerente pentru a elimina inechitatile salariale din sistemul judiciar, care se perpetueaza si se accentueaza de mai bine de 15 ani.

Asa cum se arata in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei si, mai recent, in Decizia nr. 297/2023, situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun si au un caracter obiectiv, in sensul ca existenta lor nu depinde de vointa Guvernului. Cu toate acestea, neexecutarea unor obligatii de plata cunoscute, anticipabile si asumate de debitor, care fac oricum obiectul unor esalonari, reflecta intentia de a nu respecta propriul mecanism de plata consacrat legal tocmai pentru a asigura un echilibru intre drepturile creditorului obligatiei si imperativele de interes general. Nu mai poate fi vorba despre just echilibru atunci cand statul anual esaloneaza pe o durata de cinci ani executarea obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti, iar fata de categoria profesionala a personalului din sistemul judiciar, in timpul perioadei de esalonare propune o noua esalonare a transelor neachitate, pe o durata de timp si mai mare, de 7 ani, facand ca executarea unor obligatii stabilite prin hotarari judecatoresti sa se realizeze pe o durata de 12 ani. Mai mult decat atat, in mod inadmisibil, se propune transformarea obligatiilor de plata a unor sume de bani in titluri de plata, debitorul obligatiei stabilind din propria initiativa si in contra hotararilor judecatoresti definitive modalitatea in care urmeaza sa fie executata obligatia.

Principiile fundamentale ale procesului civil si garantiile consacrate de art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului interzic categoric un demers de genul celui prevazut in proiectul de act normativ citat, consecintele viitoare asupra statutului Romaniei ca stat de drept fiind devastatoare.

Reamintim ca prin hotararea pronuntata in cauza Dumitru Daniel Dumitru impotriva Romaniei, in 4.09.2012, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a acceptat ca instituirea prin lege a unui mecanism de esalonare a obligatiilor de plata a unor drepturi recunoscute prin hotarari judecatoresti si respectarea de catre stat a acestui mecanism este rezonabila in anumite limite.

In mod evident, aceste limite nu mai sunt respectate, in conditiile in care autoritatile statale isi manifesta intentia de a nu respecta propriul mecanism de esalonare. Statul are obligatia pozitiva de a organiza un sistem de executare a hotararilor judecatoresti care sa fie efectiv atat in teorie, cat si in practica, precum si obligatia si de a se asigura ca procedurile prevazute de legislatie pentru executarea hotararilor judecatoresti definitive sunt respectate fara intarzieri nejustificate.

In consecinta, solicitam Guvernului sa manifeste responsabilitate fata de problema executarii hotararilor judecatoresti ce consacra drepturi salariale restante pentru personalul din sistemul judiciar si, in acest context punctual, sa nu continue demersul de adoptare a proiectului de act normativ publicat, adica sa respecte propriul mecanism instituit pentru executarea acestor hotarari judecatoresti, in scopul de a nu goli de continut dreptul la un proces echitabil”.