Primarul Capitalei Nicusor Dan (foto 1) este inghesuit la Curtea Constitutionala a Romaniei.

---

Juristul Adrian Secu (foto 2) – celebru pentru actiunile impotriva abuzurilor pandemice, in special pentru faptul ca a obtinut la CCR decizia privind eliminarea mastilor de pe strada – a contestat la Curtea Constitutionala luni, 10 martie 2025, candidatura lui Nicusor Dan la presedintie.

CCR trebuie sa fie consecventa

Juristul invoca Hotararea nr. 2/2024, prin care instanta de contencios constitutional a blocat candidatura Dianei Sosoaca. Concret, Secu indeamna CCR sa-si respecte propria jurisprudenta si, consecventa cu ea insasi, sa-i aplice lui Nicusor fix aceleasi criterii pe baza carora Curtea a invalidat-o pe Sosoaca.

Este vorba despre:

- Incalcarea sistematica a obligatiilor administrative;

- Incalcarea regimului conflictului de interese;

- Inaptitudinea de a exercita functia de mediere intre autoritatile statului, precum si neloialitatea sa constitutionala fata de alte autoritati ale statului;

- Posibila legatura cu fosta Securitate;

- Nerespectarea si neexecutarea sistematica si culpabila a hotararilor judecatoresti definitive, fiind subminata puterea judecatoreasca si rolul acesteia in arhitectura statului de drept.

Iata principalul pasaj al actiunii lui Adrian Secu:

„Prin Hotararea nr. 2/2025, Curtea Constitutionala a retinut ca persoanele care candideaza pentru functia de Presedinte al Romaniei trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de Constitutie si Legea nr.370/2004.

Conditiile generale de natura constitutionala se refera la valorile si principiile constitutionale ca parte intrinseca a democratiei constitutionale.

Dreptul de a fi ales este un drept fundamental de natura politica, reprezinta o conditie sine qua non a democratiei si a functionarii democratice a statului si se exercita cu respectarea exigentelor Constitutiei si a legilor. Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putand fi supus unor limitari, a caror configurare rezulta din viziunea democratica a Constitutiei

Art.1 alin.(3) din Constitutie prevede ca Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. Rezulta ca democratia, statul de drept si respectul datorat Constitutiei constituie coordonatele esentiale, imutabile si definitorii ale statului roman

Constitutia, din punct de vedere normativ, ordoneaza puterea publica si reglementeaza drepturile si libertatile fundamentale, beneficiind de autoritate normativa suprema in stat. Valorile, principiile, standardele, exigentele si procedurile de natura constitutionala se impun tuturor cetatenilor cu cetatenie romana sau rezidenti pe teritoriul Romaniei, ceea ce inseamna ca, prin intreaga lor conduita, acestia trebuie sa le valorifice, sa le respecte si sa dovedeasca loialitate fata de Constitutie, valorile ei si alti cetateni, pe tot parcursul vietii, indiferent de calitatile, functiile or demnitatile detinute la un moment dat.

Presedintele Romaniei, potrivit art.80 alin.(2) din Constitutie, vegheaza la respectarea Constitutiei, ceea ce inseamna ca aceasta autoritate publica unipersonala are obligatia constitutionala de a urmari permanent modul de aplicare a prevederilor constitutionale de catre autoritatile statului si de a se asigura ca aceste prevederi sunt implementate in conformitate cu litera si spiritul Constitutiei. Totodata, Presedintele Romaniei exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, fiind, astfel, un liant al tuturor categoriilor sociale.

Legea fundamentala prevede numai in privinta Presedintelui Romaniei formula si continutul juramantului de credinta, legiuitorul constituant originar reglementand expres in continutul sau obligatii in sarcina titularului functiei de o insemnatate exceptionala in raport cu rolul si atributiile constitutionale ale functiei de Presedinte al Romaniei. Acest juramant prevede: „Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”

Astfel, se poate observa ca printre aceste conditii se regasesc cele referitoare la obligatia titularului functiei de a respecta Constitutia si legile tarii, corolar al statului de drept.

Obligatia de a respecta Constitutia si legile tarii nu trebuie judecata in functie de momentul temporal al depunerii juramantului, act cu o incarcatura solemna unica, asadar, de la momentul in care persoana intra in exercitiul mandatului, ci dintr-o dubla perspectiva temporala si valorica atunci cand aceasta vizeaza functia de Presedinte al Romaniei, functia suprema in statul roman

Astfel, intr-o prima perspectiva, respectarea Constitutiei si a legilor tarii este o obligatie generala ce incumba cetatenilor conform art. 1 alin.(5) din Constitutie, iar aceasta obligatie de natura constitutionala pentru candidatii la functia de Presedinte al Romaniei trebuie interpretata prin prisma art.80 alin.(2) („vegheaza la respectarea Constitutiei”), ceea ce inseamna ca nu este doar o simpla atitudine sau un comportament de conformare pura si simpla la exigentele Constitutiei si a legilor sale, ci de o manifestare activa si responsabila in acest sens. Cu alte cuvinte, in privinta candidatului la functia suprema in stat, dreptul de a fi ales implica, in mod necesar, conditia de a respecta, in mod neechivoc, Constitutia si legile tarii si de a avea o conduita de natura constitutionala responsabila, apta sa sustina functia Presedintelui Romaniei de a veghea la respectarea Constitutiei.

Din cea de-a doua perspectiva, in privinta persoanei care a depus juramantul, obligatiile anterior enuntate se concretizeaza si vor trebui exercitate in mod efectiv. Ca atare, diferenta dintre cele doua calitati – candidat sau Presedinte – tine de efectivitatea realizarii atributiilor prezidentiale, si nu de un raport contradictoriu intre acestea cu referire la obligatia de a respecta Constitutia si valorile ei/de a veghea la respectarea acesteia. Cu alte cuvinte, obligatia de a respecta Constitutia si legile tarii – impreuna cu cele doua laturi ale sale: conformare individuala, respectiv mediere in societate – nu este o chestiune care vizeaza exclusiv data intrarii in exercitiul mandatului, ci este o conditie de fond pentru a accede la functia de Presedinte al Romaniei.

Ca atare, chiar daca juramantul de credinta se depune de catre candidatul castigator al alegerilor, elementele cuprinse in juramantul de credinta sunt conditii de eligibilitate si de fond pentru a candida la functia de Presedinte al Romaniei, pe care candidatul trebuie sa le indeplineasca la momentul depunerii candidaturii sale. Ar fi inadmisibil si contrar naturii procesului democratic ca ab initio candidatul sa nu indeplineasca aceste conditii si totusi sa participe la alegeri, iar daca le va castiga sa depuna un juramant de credinta formal.

In consecinta, cele ce preced configureaza cadrul axiologic in care au loc alegerile pentru functia de Presedinte al Romaniei, iar candidatul ales depune un juramant prin care confirma ca isi va indeplini obligatiile constitutionale in cadrul si in limitele Constitutiei, act care garanteaza caracterul democratic al statului. Evident, nu pot exista incongruente valorice fundamentale de natura constitutionala intre statutul de candidat si cel de ales; ca atare, printre conditiile de fond necesar a fi indeplinite pentru a candida sunt si cele care rezulta din formula sacrosancta a juramantului depus de persoana aleasa in functia de Presedinte al Romaniei.

Desigur, considerentele de mai sus pot fi valorificate DOAR in masura in care Curtea Constitutionala isi mentine orientarea jurisprudentiala indicata prin Hotararea nr. 2/2024. In atare situatie, Curtea Constitutionala este obligata sa verifice daca aceste conditii sunt indeplinite in mod obiectiv in privinta tuturor candidatilor, fara a se rezuma la analiza candidaturilor unor persoane care au anumite ideologii si apartanente politice care nu coincid cu cele ale puterii actuale.

Consider ca actiunile si faptele domnului Nicusor Dan, anterioare depunerii candidaturii sale pentru alegerile pentru functia de presedinte al Romaniei, dovedesc ca acesta nu ar putea indeplini conditiile de eligibilitate de sorginte constitutionala ce incumba titularului functiei supreme in stat si care decurg din formula juramantului.

Ante omnia, arat ca domnul Nicusor Dan ocupa, inca din anul 2020, functia de Primar General al Municipiului Bucuresti, moment temporal la care si-a asumat sacrosanct obligatiile de respectare a Constitutiei si a legilor tarii, prin depunerea juramantului in conformitate cu prevederile art. 150 alin.(1) din OUG nr. 57/2019 cu referire la art. 117 din acelasi act normativ.

I. Incalcarea sistematica a legii in calitate de demnitar public, cu nesocotirea art. 1 alin.(5) si art. 82 alin.(2) din Constitutie

Exigentele principiului statului de drept, consacrat prin art. 1 alin. (3) teza intai din Constitutie, privesc scopurile majore ale activitatii statale, prefigurate in ceea ce indeobste este numit ca fiind domnia legii, sintagma ce implica subordonarea statului fata de drept, asigurarea acelor mijloace care sa permita dreptului sa cenzureze optiunile politice si, in acest cadru, sa pondereze eventualele tendinte abuzive, discretionare, ale structurilor etatice.

Prin Decizia nr.156 din 6 mai 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.478 din 5 iunie 2020, parag.33, Curtea Constitutionala a subliniat ca toate subiectele de drept trebuie sa fie animate de respectarea principiului legalitatii, element central al statului de drept.

Principiul legalitatii reprezinta un principiu fundamental al activitatii statale, ce reflecta desfasurarea normala a vietii sociale, care nu este posibila fara respectarea stricta a acestui principiu, intrucat in caz contrar s-ar ajunge la arbitrariu si la dezordine sociala.

Asa cum am aratat mai sus, domnul Nicusor Dan ocupa inca din anul 2020 functia de Primar General al Capitalei. Cu ocazia depunerii juramantului sau, acesta si-a asumat respectarea legilor tarii.

Incalcarea sistematica a obligatiilor administrative

In linia atributiilor administrative ce ii revin in aceasta calitate, Primarul General trebuie sa emita certificate de urbanism si autorizatii de construire.

In domeniul disciplinei in urbanism si al regimului de autorizare a constructiilor functioneaza Inspectoratul de Stat in Constructii – ISC, acesta monitorizand in permanenta respectarea prevederilor legale in materie.

Ca urmare a numeroaselor petitii adresate acestei institutii, cu privire la nerespectarea prevederilor legale la emiterea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire de catre domnul Nicusor Dan in calitate de Primar General al Capitalei, respectiv art. 6 alin. (2) si art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inspectorii in constructii cu atributii de control din cadrul ISC au efectuat controale prin sondaj, verificand aspectele sesizate, acestea concretizandu-se in incheierea de procese verbale de control si procese verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor – PVCSC.

In acest sens au fost aplicate sanctiuni contraventionale d-lui Dan Nicusor Daniel, in calitate de Primar General al Municipiului Bucuresti, prin urmatoarele PVCSC:

- P.V.C.S.C. nr. 27371/03.12.2021 pentru neemitere A.C., cuantum 20.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 28233/302/2021);

- P.V.C.S.C. nr. 27372/03.12.2021 pentru neemitere C.U., cuantum 20.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 28234/302/2021);

- P.V.C.S.C. nr. DO_479707/16.12.2021 pentru neemitere C.U., cuantum 5.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 292/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_19170/20.01.2022 pentru neemitere C.U., cuantum 1.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 2729/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_28122/31.01.2022 pentru neemitere C.U., cuantum 5.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 3526/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_28126/31.01.2022 pentru neemitere A.C., cuantum 6.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 3527/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr.DO_56443/21.02.2022 pentru neemitere A.C., cuantum 6.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 5466/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_56458/21.02.2022 pentru neemitere C.U., cuantum 5.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 5467/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_56452/21.02.2022 pentru neemitere C.U., cuantum 5.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 5468/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_116199/01.04.2022 pentru neemitere C.U., cuantum 6.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 9397/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_116192/01.04.2022 pentru neemitere A.C., cuantum 10.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 9398/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_200852/06.06.2022 pentru neemitere C.U., cuantum 5.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 14958/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_200845/06.06.2022 pentru neemitere A.C., cuantum 1.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 14960/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_393641/24.10.2022 pentru neemitere C.U., cuantum 5.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 27875/302/2022) - nu s-a comunicat hotararea judecatoreasca la I.S.C. in vederea efectuarii unei cai de atac;

- P.V.C.S.C. nr. DO_393621/24.10.2022 pentru neemitere A.C., cuantum 5.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 27876/302/2022);

- P.V.C.S.C. nr. DO_393659/24.10.2022 pentru neemitere C.U., cuantum 5.000 lei, nu a fost contestat in instanta;

-P.V.C.S.C. nr. DO_407792/02.11. 2022 pentru neemitere A.C., cuantum 1.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 28540/302/2022) – nu s-a comunicat hotararea judecatoreasca la I.S.C. in vederea efectuarii unei cai de atac;

- P.V.C.S.C. nr. DO_415604/07.11.2022 pentru neemitere A.C., cuantum 7.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 29055/302/2022) – nu s-a comunicat hotararea judecatoreasca la I.S.C. in vederea efectuarii unei cai de atac;

- P.V.C.S.C. nr. DO_446764/25.11.2022 pentru neemitere C.U., cuantum 7.000 lei, contestat in instanta (Dosar nr. 30595/302/2022).

Instantele de fond investite si competente sa solutioneze contestatiile petentului Dan Nicusor Daniel au respins ca neintemeiate toate plangerile formulate impotriva PVCSC emise de ISC, retinandu-se in acest fel, de catre magistratii judecatori, temeinicia constatarilor si legalitatea masurilor sanctionatorii aplicate.

Incalcarea regimului conflictului de interese

In fapt, in data de 21.12.2023 a fost emisa Dispozitia Primarului General nr. 1925, prin care s-a dispus majorarea indemnizatiei lunare a Primarului General al municipiului Bucuresti, Dan Nicusor Daniel, cu +50%, respectiv de la 24.150 lei la 36.225 lei.

Din cuprinsul Dispozitiei, temeiurile invocate au fost Legea nr. 153/2017 si HG nr. 243/2023, in baza carora Primarul General a gasit de cuviinta sa-si majoreze pentru sine cuantumul indemnizatiei.

Analizand dispozitiile legale invocate, vom retine urmatoarele:

Art. 1 din Legea nr. 153/2017 prevede ca actul normativ are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar si de remunerare a persoanelor care ocupa functii de demnitate publica.

Art. 3 din acelasi act normativ prevede ca gestionarul sistemului de salarizare se asigura de ordonatorul de credite, in cazul Primarului General fiind in persoana acestuia, conform art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 si art. 155 alin. (4) lit. a) din OUG nr. 57/2019.

Potrivit art. 165 coroborat cu art. 129 alin. (12) din OUG nr. 57/2019, „Consiliul local hotaraste acordarea unor sporuri si a altor facilitati, potrivit legii, personalului angajat in cadrul aparatului de specialitate al primarului si serviciilor publice de interes local”.

Iar alin. (3) lit. c) al aceluiasi articol prevede ca „aproba, in conditiile legii, la propunerea primarului, infiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului”.

Asadar, Consiliul General este cel care aproba, in conditiile legii, pe de o parte statul de functii, care cuprinde, printre altele, cuantumul salariilor/indemnizatiilor lunare prevazute de lege, iar pe de alta parte aproba, tot in conditiile legii, unele facilitati/sporuri pentru personalul din aparatul de specialitate al primarului.

Potrivit art. 6 lit. a) din Legea nr. 153/2017, prin raportare la art. 7 lit. m) din acelasi act normativ, la baza stabilirii drepturilor de natura salariala sta principiul legalitatii, prin norme juridice de forta a legii.

De asemenea, art. 28 din Legea nr. 153/2017 prevede ca pentru functiile specifice sa se poata stabili salarii de baza, altele decat cele prevazute in lege, de ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Muncii, Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Asadar, din lecturarea dispozitiilor legale vom retine ca drepturile salariale, din categoria carora fac parte si indemnizatiile lunare ale primarilor, se stabilesc exclusiv prin lege, cu exceptia celor prevazute la art. 28 din Legea nr. 153/2017, iar la nivelul autoritatilor publice locale, cuantumul se stabileste prin stat de functii de Consiliul Local, in conditiile legii.

In acest sens, majorarea indemnizatiei lunare a primarului, in conditiile prevazute de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, se realizeaza ope legis, asa cum prevede chiar principiul care sta la baza drepturilor salariale, prevazut la art. 6 lit. a) din acelasi act normativ, iar aplicarea sa se face prin grija departamentelor de resort din aparatul de specialitate responsabile cu distribuirea drepturilor salariale, in cazul de fata Directia Managementul Resursei Umane, Directia Economica si Directia Financiar Contabilitate din cadrul Primariei Generale.

In conditiile in care ne aflam in sfera reglementata de dreptul public, unde opereaza principiul de drept „autoritatii ii este interzis tot ceea ce nu ii este permis de lege”, si tinand cont ca nu exista nicio exceptie prevazuta de lege prin care majorarea indemnizatiei lunare sa se stabileasca de ordonatorul principal de credite, respectiv primarul, si sa se realizeze prin acte de dispozitie, vom concluziona, fara tagada, ca o asemenea operatiune administrativa nu poate fi initiata si nici dusa la indeplinire de catre primar prin dispozitie, ci, asa cum am precizat mai sus, de structurile cu atributii in materia drepturilor salariale din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

Mai mult decat atat, Agentia Nationala de Integritate, prin Adresa nr. 12629/05.08.2024, o atare dispozitie emisa de un primar, prin care se urmareste majorarea propriei indemnizatii lunare, constituie, fara echivoc, o incalcare flagranta a regimului conflictului de interese.

Din acest motiv, art. 228 alin. (1) din OUG nr. 57/2019 obliga primarul sa se abtina si sa nu participe la elaborarea, aprobarea sau emiterea vreunui act administrativ, cum este dispozitia, prin care sa se aduca un folos material pentru sine, nefacand nicio exceptie in acest sens, indemnizatia lunara fiind prevazuta prin lege si orice modificare a acesteia in plus sau in minus facandu-se prin lege in aceleasi conditii.

Ori, Dispozitia nr. 1925/21.12.2023, emisa de Primarul General Dan Nicusor Daniel, este, pe de o parte, de natura actului expres interzis de art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, respectiv dispozitie, iar pe de alta parte urmareste majorarea propriei indemnizatii lunare, reprezentand un folos material pentru sine.

Astfel, prin Dispozitia nr. 1925/21.12.2023, emisa de Primarul General Dan Nicusor Daniel, sunt indeplinite toate conditiile de forma (dispozitia) si de fond (folos material pentru sine) pentru incalcarea regimului conflictului de interese, neavand niciun temei legal prin care o asemenea operatiune administrativa sa poata fi exceptata si sa nu contravina regimului conflictului de interese.

Aplicarea art. 16 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 se face in aceleasi conditii in care se face si stabilirea si alocarea indemnizatiei lunare a primarului, astfel cum i se cuvine prin lege, pentru ca nu exista nicio norma legala care sa prevada ca indemnizatia lunara a primarului sa se stabileasca si sa se plateasca in baza unei dispozitii emise de acesta.

In concluzie, Primarul General al Municipiului Bucuresti, Dan Nicusor Daniel, a incalcat regimul conflictelor de interese prin emiterea Dispozitiei nr. 1925/21.12.2023 prin care si-a majorat indemnizatia lunara, elaborand si emitand un act administrativ de natura dispozitiei prin care se aduce un folos material pentru sine, incalcand astfel art. 228 alin. (1) din OUG nr. 57/2019 si art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, fara a putea avea la baza o exceptie prevazuta de vreun act normativ prin care sa se poata incheia o asemenea operatiune administrativa fara a incalca regimul conflictului de interese.

Este adevarat ca Agentia Nationala de Integritate nu a intreprins demersuri pentru a constata cele de mai sus expuse, insa, spre deosebire de procedurile judiciare penale, unde este necesara existenta unei hotarari definitive de condamnare pentru constata savarsirea unei infractiuni, inactiunea sau pasivitatea autoritatilor competente nu poate fi opusa Curtii Constitutionale, care are competenta exclusiva sa analizeze criteriile de constitutionalitate pe care candidatii trebuie sa le indeplineasca.

II. Inaptitudinea candidatului Nicusor Dan de a exercita functia de mediere intre autoritatile statului, precum si neloialitatea sa constitutionala fata de alte autoritati ale statului, cu nesocotirea art. 1 alin.(3) si art. 80 alin.(2) din Constitutie

Conform art. 80 alin.(2) din Constitutie, functia de mediere poate fi exercitata de Presedinte intre autoritatile statului sau intre stat si societate.

Cu privire la principiul cooperarii si colaborarii loiale intre autoritatile statului, este relevant a reaminti jurisprudenta constata prin care Curtea a afirmat imperativul colaborarii loiale dintre autoritatile publice drept o conditie necesara si esentiala pentru buna functionare a autoritatilor publice ale statului. Acest principiu nu cunoaste o consacrare expresa in cuprinsul Legii fundamentale, fiind un principiu desprins de Curtea Constitutionala pe calea interpretarii coroborate a normelor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (4), referitoare la valorile supreme ale statului roman si la principiul echilibrului si puterilor in stat, principiu sustinut constant in jurisprudenta sa. Acest principiu deriva din litera si spiritul intregii Legi fundamentale si este o premisa a arhitecturii etatico-juridice a statului roman (a se vedea in acest sens Decizia nr. 460/2013, Decizia nr. 261/2015, paragraful 49, Decizia nr. 68/2017, paragraful 123, sau Decizia nr. 611/2017, paragraful 139).

Principiul cooperarii si colaborarii loiale intre institutiile sau autoritatile publice presupune intentia si totalitatea actiunilor acestora de a crea impreuna premisele necesare executarii propriilor atributii si obligatii constitutionale sau legale intr-un sens si obiectiv final comun, cel al bunei functionari a statului. Cooperarea si colaborarea inter-institutionala trebuie sa fie loiala, adica cu buna-credinta, in spiritul respectarii literei si spiritului legii si in sensul atingerii scopului protejat de lege, si nu in sensul contrar, al impiedicarii reciproce sau al blocarii activitatii unei institutii ale statului. Curtea a subliniat constant obligatia de principiu pe care o au toate autoritatile publice, in exercitarea puterii de stat, de a colabora pentru buna functionare a statului, Constitutia si legile oferind suficiente instrumente prin care institutiile pot coopera si colabora.

Prin discursul sau promovat in spatiul public, domnul Nicusor Dan a defaimat in mai multe randuri institutii precum Inspectoratul de Stat in constructii sau Prefectura capitalei, devoaland un comportament interinstitutional neloial si conflictual. Spre exemplu, acesta a declarat in cadrul unei interventii televizate ca:

Dar ei fac parte dintr-un peisaj, suntem intr-o situatie absurda in care institutiile nu functioneaza. Inspectoratul de Stat in Constructii este o gluma[…] Inspectoratul de Stat in constructii este o gluma si va dati seama, totusi, eu sunt primarul General al Bucurestiului, si imi inchipui cum reactioneaza cand un simplu cetatean le face o sesizare, daca eu, ca primar al Capitalei, le fac o adresa si ei imi raspund batandu-si joc de mine, adica pe PUZ Sector II, unde e o miza de miliarde de euro, 2-3 miliarde, nu-mi dau seama, unde sunt cateva zeci de hectare de spatiu verde, se permite construirea pe ele si eu le spun verificati daca e legal, in conditiile in care celelalte au fost anulate definitiv de instante. Si ei imi raspund pe 10 pagini ocolind raspunsul, facand copy paste din diferite lucruri si la final constatam ca e legal. Daca cu mine fac asa, in conditiile in care am facut un mic show, m-am dus, l-am invitat pe Marcel Ciolacu sa vada o constructie ilegala. Totusi, eu am facut o mica presiune mediatica pe subiectul asta …”

Intr-o alta emisiune, Primarul Capitalei Nicusor Dan a enumerat cateva persoane despre care considera ca „intr-o tara civilizata ar trebui sa fie azi in puscarie”, de la arhitectul-sef al Bucurestiului si „toti oamenii de la Inspectoratul de Stat in Constructii”, pana la „prefectii, incepand cu domnul Grebla si terminand cu domnul Hopinca”. Un astfel de discurs nu doar ca pune sub semnul intrebarii capacitatea domnului Nicusor Dan de a colabora loial cu autoritatile statului, dar denota si cateva accente dictatoriale, lasand de inteles ca acesta nu intelege arhitectura sistemului de drept romanesc, arogandu-si o putere etatica nelimitata, subrogandu-se in atributiile Ministerului Public si a instantelor judecatoresti de a formula si cerceta acuzatia, respectiv de a stabili vinovatia unor persoane care beneficiaza, pana la o condamnare definitiva, de prezumtia de nevinovatie.

Distinct de cele de mai sus, domnul Nicusor Dan a aratat incapacitatea sa de a fi un mediator in activitatile ce implica autoritatea statala inclusiv prin activitatile sale relativ recente. Astfel, este binecunoscut scandalul declansat de acesta cu ocazia lucrarilor de reabilitare al Planseului Unirii, demarate de Primarul Sectorului 4 al Capitalei, domnul Daniel Baluta, in data de 14.10.2025.

Nicusor Dan a emis in aceeasi zi o dispozitie (DISPOZITIA 1336/14.10.2024), prin care a dispus demolarea gardurilor care inconjura organizarea de santier a Primariei Sector 4.

Primarul general a inmanat dispozitia reprezentantilor politiei locale Sector 4, care l-au acuzat de abuz. Intre reprezentantii celor doua politii locale, cea a Municipalitatii si cea a Sectorului 4, a izbucnit o altercatie.

Ulterior, la ordinul lui Nicusor Dan au fost aduse si buldoexcavatoare pentru indepartarea gardurilor care imprejmuiesc organizarea de santier, in urma acestor activitati doi dintre politistii implicati fiind raniti. Urmare a acestor evenimente, Politia Capitalei a anuntat ca s-a deschis un dosar penal in care se fac cercetari pentru savarsirea infractiunilor de distrugere si lovire. De asemenea, Prefectul Capitalei s-a aratat consternat de actiunile edilului, mentionand ca este o situatie nemaintalnita si ca va ataca dispozitia de demolare: “Eu totusi consider ca s-a ajuns deja mult prea departe cu aceste actiuni. Suntem in anul 2024. Nu mai putem sa bagam buldozerele si, mai ales, un conflict intre administratii locale... Sunt si eu in administratie de peste 20 de ani si nu am intalnit asa ceva. (...) In situatia de fata, mai mult ca sigur, instanta se va pronunta. In momentul de fata, dispozitia o voi ataca in seara aceasta - dispozitia primarului general de demolare. Si circul acesta facut cu buldozere, excavatoare, politii locale care se cearta cu politii locale..”.

Domnul Nicusor Dan si-a justificat actiunile si actul administrativ astfel emis de necesitatea opirii lucrarilor de reabilitare, care, in opinia dansului, aveau caracter ilegal, intrucat autorizatia de santier nu avea la baza niste operatiuni administrative prealabile(avize). Justificarile prezentate de candidat nu pot fi acceptate, avand in vedere ca orice act administrativ beneficiaza de prezumtia de legalitate. Rasturnarea acestei prezumtii se poate face numai actionand in cadrul si in limitele oferite de arhitectura constitutionala, respectiv prin accesarea instantei de contencios administrativ competenta, fara manifestari arbitrare.

Desi candidatul pare ca nu intelege rolul fiecarei autoritati in societate, nici nu manifesta vreo intentie de mediere cu acestea. In acest caz, chiar daca Jandarmeria Capitalei si Politia Capitalei au emis un comunicat comun prin care au stabilit calea legala de urmat pentru solutionarea litigiului, mentionand ca dupa studierea documentelor depuse, a reiesit faptul ca exista un litigiu civil, drept pentru care doar instanta de judecata este competenta a solutiona situatia, domnul Nicusor Dan a ales sa raspunda cu afirmatii critice fata de acestia: Politia Nationala, care nu a fost in stare sa ia nicio concluzie. Ne-a multumit, a mai inchis un dosar cu sina si am plecat acasa"

Drept urmare, toate aceste discursuri, actiuni si derapaje ale candidatului converg catre o singura concluzie, si anume ca acesta nu isi poate indeplini rolul de mediator intre autoritatile statului. Or, o conduita contrara acestui rol nu poate fi acceptata, dat fiind faptul ca Presedintele Romaniei interactioneaza cu autoritati publice de rangul cel mai inalt – Guvernul Romaniei si Parlamentul Romaniei-, existand riscul aparitiei unor conflicte juridice de natura constitutionala. Plecand de la exemplul „Planseului Unirii”, este perfect posibil ca prezentul candidat sa refuze promulgarea unei legi pe motiv ca aceasta este neconstitutionala, fara a urma procedura reexaminarii sau fara a apela la jurisdictia instantei de contencios constitutional.

III. Posibila legatura dintre domnul Nicusor Dan Daniel si fosta Securitate, cu incalcarea art. 82 alin.(2) din Constitutie

In sfera conditiilor de forma necesare persoanelor care candideaza pentru functia de Presedinte al Romaniei se incadreaza aspectele referitoare la declaratia pe propria raspundere a candidatului in sensul ca a avut sau nu calitatea de lucrator al Securitatii ori de colaborator al acesteia, in conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 370/2004.

Eligibilitatea unui candidat, insa, nu poate fi redusa doar la verificarea existentei unui document formal. Este evident ca legiuitorul, atunci cand a conceput textul legal, a urmarit ca persoana care aspira la cea mai inalta functie din stat sa nu fii facut parte din structura Securitatii. O persoana care a colaborat cu fosta securitate nu poate ocupa functia suprema in stat, deoarece echivaleaza cu infirmarea ab initio a obligatiilor acestuia de aparare a democratiei si a drepturile si libertatilor fundamentale, ce reprezinta o conditie esentiala de eligibilitate intrinseca si de fond in privinta candidatului pentru functia de Presedinte al Romaniei.

Chiar daca un candidat a declarat pe propria-raspundere faptul ca nu a lucrat sau colaborat cu fost Securitate, Curtea Constitutionala este obligata sa verifice verdicitatea aspectelor inscrise in acest document cand planeaza dubii asupra lor, cu atat mai mult cu cat in anul 2022, s-a dovedit in mod definitiv ca un fost Presedinte al Romaniei, domnul Traian Basescu, a fost turnator la securitate.

In concret, la data de 10.06.2024, a circulat in spatiul public un document prin care s-a aratat ca domnul Nicusor Daniel Dan, la varsta de 17 ani, ar fi facut politie politica. Documentul furnizat presei se numeste „RAPORT Privind incadrarea informativa a cetatenilor care se deplaseaza in Australia cu ocazia Olimpiadei Internationale de Matematica”. El este calificat drept „Strict secret” si ca a fost intocmit intr-un exemplar unic.

Raportul incepe spunand ca „In perioada 9-21 iulie 1988 are loc la Canberra, Australia, cea de-a XXIX-a editie a Olimpiadei Internationale de Matematica, la care participa 250 de concurenti din 49 de tari. Republica Socialista Romania participa cu un numar de sase concurenti care au fost selectionati de Ministerul Educatiei si Invatamintului. In urma acestui proces si a pregatirilor anterioare, deplasarea este facuta de Vasiu Adrian din Cluj Napoca, Dan Nicusor Daniel din Fagaras, Faracasanu Octavian Petre din Craiova, Radulescu Banu Andrei, Moroianu Andrei si Belgun Florin Alexandru din Bucuresti”.

Documentul sustine ca dintre cei 6 participanti, trei „au avut deplasari care au avut aceleasi scopuri, ocazie cu care au facut obiectul verificarilor si avizelor transmise Ministerului Educatiei si Invatamantului”. Printre cei trei se numara si Nicusor Dan, conform acestui document.

Despre Nicusor Dan, raportul precizeaza „ca au inceput demersurile de recrutare inainte de deplasarea in Rep. Cuba”, iar „in procesul de cunoastere personala a persoanei vizate s-a constatat ca acesta manifesta dorinta de colaborare si aptitudini in acest sens”.

In urma aparitiei acestui document, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a demarat verificari, iar in urma verificarilor, s-a eliberat adeverinta Nr. 1698/17.09.2024, prin care s-a aratat ca ”nu exista date ori documente din care sa rezulte calitatea de lucrator sau de colaborator al Securitatii, in sensul legii”.

Prin adeverinta de mai sus nu s-a verificat insa autenticitatea inscrisului care a circulat in spatiul public. In preambulul adeverintei antementionate, se face referire la o presupusa „nota de constatare nr. S/Dl/I/686/18.06.2024, intocmita de Directia Investigatii din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii cu privire la domnul DAN Nicusor-Daniel, verificat din oficiu, in care se mentioneaza: "Figureaza cu A 355825" – conform raspunsului Directiei Generale de Pasapoarte”, insa fara a se explica ce reprezinta indicativul „A 355825” si fara ca aceasta nota de constatare sa fie disponibila la dispozitia publicului larg pentru a verifica daca in cuprinsul ei s-au efectuat demersuri pentru cercetarea autenticitatii raportului informativ prezentat in presa.

Este adevarat ca respectiva adeverinta ar fi putut fi contestata la instanta de contencios administrativ competenta intr-un termen de 30 zile, insa, pentru demararea oricarui demers judiciar, este necesar ca persoana care-l promoveaza sa aiba un interes direct, nascut si actual. Or, domnul Nicusor Dan nu-si anuntase la momentul respectiv candidatura la alegerile prezidentiale, motiv pentru care contestarea acestei adeverinte ar fi fost ab initio superflua.

In fine, nu exista nicio dovada care sa ateste ca raportul informativ este un inscris fabricat, Ministerul Public necomunicand existenta vreunui dosar penal aflat in curs de desfasurare cu privire la aceste aspecte, motiv pentru care Curtea Constitutionala trebuie sa deceleze, prin propriul sau filtru, daca inscrisul respectiv este autentic sau nu.

IV. Nerespectarea si neexecutarea sistematica si culpabila a hotararilor judecatoresti definitive, fiind subminata puterea judecatoreasca si rolul acesteia in arhitectura statului de drept, cu incalcarea art. 1 alin.(3) si (5) coroborat cu art. 82 alin.(2) din Constitutie

Prevederile art. 1 alin.(3) si (4) din Constitutie, stabilesc ca Romania este stat de drept, organizat potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca.

Astfel, vorbim, pe de o parte, de autoritatea judecatoreasca, iar, pe de alta parte, de celelalte puteri ale statului. Legea fundamentala, la capitolul privind autoritatea judecatoreasca, include in sectiuni separate: instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Infaptuirea justitiei, per ansamblu, este raportata direct la functia jurisdictionala

Hotararea judecatoreasca reprezinta actul prin care se aplica legea si se infaptuieste justitia si care trebuie sa se bucure de prestigiu si trebuie respectata intocmai, fiind prezumata legal ca reprezinta adevarul in cauza in care a fost data, conform principiului res iudicata pro veritate habetur

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut in jurisprudenta sa constanta ca prin Conventie se protejeaza punerea in executare a hotararilor judecatoresti definitive si obligatorii, care, intr-un stat de drept, ce respecta preeminenta dreptului, nu pot ramane fara efect in detrimentul unei parti. Executarea unei hotarari judecatoresti nu poate fi impiedicata, amanata sau anulata in mod excesiv, caci dreptul de acces la un tribunal ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat parte ar permite ca o decizie judiciara definitiva si obligatorie sa ramana fara efect (cauzele Pini Bertani si Manera Atripaldi impotriva Romaniei; Ruianu impotriva Romaniei)

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 898 din 17 decembrie 2015, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, punctul 25, s-a retinut ca "administratia constituie un element al statului de drept, interesul sau fiind identic cu cel al unei bune administrari a justitiei. Pe cale de consecinta, daca administratia refuza sau omite sa execute o hotarare judecatoreasca ori intarzie in executarea acesteia, garantiile art. 6 de care a beneficiat justitiabilul in fata instantelor judecatoresti isi pierd orice ratiune de a fi"

Cat priveste conducatorul autoritatii,Curtea a statuat prin decizia anterior referita ca nimic nu il impiedica pe acesta sa faca demersurile necesare pentru ca autoritatea publica sa poata duce la indeplinire dispozitivul hotararii, in respectul principiilor statului de drept, carora li se subsumeaza si conformarea la imperativele cuprinse in hotararile judecatoresti. La punctul 24 din decizie, se arata ca amenzile cominatorii stabilite la art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reprezinta o sanctiune procedurala pecuniara aplicata de instanta in scopul asigurarii executarii hotararii, reprezentand astfel un mijloc de constrangere pentru a conferi eficacitate insesi institutiei contenciosului administrativ, a carei finalitate ar fi iluzorie in absenta unei sanctiuni pentru neexecutarea voluntara a hotararilor judecatoresti pronuntate in aceasta materie.

Plecand de la aceste considerente, aratam ca domnul Nicusor Dan, in calitatea sa de Primar al Municipiului Bucuresti, a refuzat in mod costant punerea in executarea a mai multor hotarari judecatoresti.

CAZUL 1

Prin Sentinta nr. 5936/2022 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 19018/3/2022, definitiva, Primaria Generala a Municipiului Bucuresti a fost obligata la emiterea Autorizatiei de construire pentru imobilul din Bucuresti, Sector 1, str. Sevastopol nr. 3A. Autorizatia era necesara pentru extinderea Centrului Oncologic Sanador, ce urma a mari capacitatea de tratament radioterapeutic pentru accesul mai multor pacienti oncologici.

Prin Sentinta nr. 141 din 29 ianuarie 2024, pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 36123/3/2023, definitiva, Tribunalul a constatat cu privire la culpa domnului Nicusor Dan, ca este dovedita tocmai prin prezentarea Adresei nr. 175044 din 17.11.2023 emisa de Primarul General al Municipiului Bucuresti, prin care debitorul obligatiei de a face ce implica faptul sau personal a refuzat in mod expres executarea de bunavoie a titlului executoriu, invocand motive care contravin dispozitiilor art. 6 alin. 2 coroborat cu art. 4 lit. c pct. 2 din Legea nr. 50/1991 si art. 18 alin. 1 coroborat cu art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Suplimentar, trebuie remarcat ca, in contextul aspiratiei sale la cea mea inalta functie in stat, candidatul care urmeaza sa actioneze in aceasta calitate se erijeaza drept un aparator al drepturilor si libertatilor cetatenilor. Or, un astfel de refuz care nu raspunde nevoilor sociale, reprezinta, in mod indubital, o ingerinta in dreptul la sanatate si viata al cetatenilor romani bolnavi de cancer si ca atare, si o incalcarea a obligatiei consacrate in formula juramantului prevazut de art. 82 alin.(2) prin raportare la art. 34 alin.(1) si art. 22 alin.(1) din Constitutie.

CAZUL 2

Prin sentinta civila nr. 7307/23.11.2021 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 14121/3/2021, ramasa definitiva prin Decizia nr. 2242/22.09.2022 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia contencios administrativ si fiscal, prin care Primarul General al Municipiului Bucuresti a fost obligat sa introduca de indata pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului General al Municipiului Bucuresti proiectul de plan urbanistic zonal intocmit de mai multe persoane fizice.

Prin SENTINTA CIVILA nr. 5934/17.11.2023, pronuntata in dosarul nr. 28097/3/2022*, Tribunalul Bucuresti a admis actiunea formulata de mai multe persoane fizice in contradictoriu cu paratii Primarul General al Municipiului Bucuresti si l-a obligat pe Nicusor Daniel Dan, in calitate de Primar General al Municipiului Bucuresti, la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, calculata de la data comunicarii hotararii, care se face venit la bugetul de stat, pentru neexecutarea sentintei nr. 7307/23.11.2021 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a de Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr. 14121/3/2021.

Tribunalul a retinut ca paratul Dan Nicusor Daniel, in calitate de conducator al autoritatii administrative, avea obligatia de a respecta o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si de a initia demersurile pentru punerea in executare, in conditiile art. 135 alin. 1, art. 136 alin. 1, 8, 10 C.adm.

Tribunalul a mai retinut ca Motivele invocate de catre paratul Dan Nicusor Daniel, in calitate de Primar General al Municipiului Bucuresti, prin care justifica neinitierea demersurilor necesare pentru punerea in executare a Sentintei nr. 7307/23.11.2021, nu sunt de natura a inlatura prezumtia relativa de culpa, intrucat nu releva aspecte intervenite ulterior ramanerii definitive a acestei sentinte.

Pentru dovedirea caracterului sistematic al acestei conduite, invocam si alte sentinte prin care s-a constat neexecutarea culpabila a obligatiilor stabilite de instantele judecatoresti, precum:

1. Sentinta nr. 1866/2024 din 05.04.2024 pronuntata de Tribunalul Bucuresti

2. Sentinta nr. 5218/2023 din 20.10.2023 pronuntata de Tribunalul Bucuresti

3. Sentinta nr. 1969/2023 din 12.04.2023 pronuntata de Tribunalul Bucuresti

4. Sentinta nr. 1517/2022 din 22.03.2022 pronuntata de Tribunalul Bucuresti

5. Sentinta nr. 1242/2025 din 12.02.2025 pronuntata de Tribunalul Bucuresti

6. Sentinta nr. 182/2025 din 15.01.2025 pronuntata de Tribunalul Bucuresti.

Conform AVIZULUI NR. 18(2015) al CCJE, desi sarcina de a solutiona cazurile in conformitate cu legea este incredintata puterii judecatoresti, publicul apeleaza la puterea executiva pentru punerea in aplicare a deciziilor judecatoresti. Deficientele de executare a deciziilor judecatoresti submineaza autoritatea judiciara si pun sub semnul intrebarii separarea puterilor

Ca atare, refuzul sistematic si culpabil al candidatului Nicusor Dan de a pune in executare hotararile judecatoresti antereferite, este de natura a submina puterea judecatoreasca in structura tripartita a statului de drept si, implicit, functionarea optima acestuia. Or, orice candidat care aspira sa devina Presedinte al Romaniei are obligatia de a promova integritatea sistemului democratic si a institutiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului si valorile si principiile pe care acesta se intemeiaza, iar nu un exemplu negativ care sporeste neincrederea publicului in efectivitatea justitiei”.

* Cititi aici intreaga contestatie a lui Adrian-Cristian Secu