Pana nu demult, romanii retinuti sau arestati, apoi absolviti definitiv de vina (prin achitare sau clasare) erau nevoiti sa se miste repede daca doreau sa obtina daune de la statul roman. Altfel spus: sa introduca actiunea in instanta imediat dupa aflarea minutei de achitare definitiva, nu sa astepte motivarea acelei decizii. Altminteri, riscau ca instantele sa le respinga actiunea ca prescrisa. Din fericire, lucrurile s-au rezolvat odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 130/2021, care obliga publicarea motivarilor la momentul pronuntarii hotararilor penale de solutionare a fondului cauzei.

Un astfel de ghinion a avut economista Florina Maior (foto), sotia lui Dorin Lazar Maior, liderul Blocului National al Revolutionarilor. La 5 octombrie 2021, judecatoarea Erika Ordog de la Tribunalul Brasov i-a respins ca prescrisa actiunea prin care solicita despagubiri de 1 milion de euro de la statul roman (500.000 de euro daune materiale + 500.000 de euro daune morale) pentru cele 7 luni de arest preventiv si la domiciliu in care a fost tinuta in dosarul instrumentat de catre procurorii Cornel David-Deca si Monica Munteanu de la DNA Brasov, rechizitoriul cauzei nr. 77/P/2015 fiind confirmat de catre seful Sectiei I DNA de la acea vreme, Gheorghe Popovici (vezi facsimil 1).

Lumea Justitiei v-a prezentat atat minuta de achitare definitiva a Florinei Maior (click aici pentru a citi), cat si actiunea acesteia de daune (click aici pentru a citi). De data aceasta, veti vedea motivele pentru care magistrata Erika Ordog i-a respins actiunea, constatand-o prescrisa. Mai exact, judecatoarea a stabilit ca Flori Maior ar fi trebuit sa introduca actiunea in termen de maximum 6 luni de la aflarea minutei de achitare definitiva. Or, sotia lui Dorin Maior a introdus-o abia dupa primirea motivarii, iesind astfel din termen cu o luna si jumatate.

In acest sens, magistrata de la Tribunalul Brasov a invocat:

- art. 541 alin. 2 Cod procedura penala: „Actiunea poate fi introdusa in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii instantei de judecata, precum si a ordonantei sau incheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciara, respectiv privarea nelegala de libertate”;

- art. 2.528 alin. 1 Cod civil: „Prescriptia dreptului la actiune in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o fapta ilicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, cat si pe cel care raspunde de ea”.

In acelasi timp, Ordog a subliniat ca nu poate fi vorba despre termenul general de 3 ani al prescriptiei extinctive prevazut de art. 2.517 Cod civil: „Termenul prescriptiei este de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen”.

Prezentam minuta sentintei nr. 213/2021 din dosarul nr. 1171/62/2021:

„Respinge ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii cererii, invocata de catre parat prin intampinare.

Admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de parat prin intampinare. Respinge cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta Maior Florina, in contradictoriu cu Statul Roman, prin Ministerul Finantelor, ca fiind prescrisa.

Fara cheltuieli de judecata. Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Brasov. Pronuntata azi, 5.10.2021, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea instantei”.

Inainte de a va lasa sa cititi argumentele judecatoarei Ordog, mentionam ca Flori Maior a declarat apel, al doilea termen fiind stabilit de catre judecatorii Manuela-Cristina Bonciu si Dumitru-Daniel Moldovan de la Curtea de Apel Brasov pentru ziua de vineri, 25 martie 2022.

Redam principalul pasaj din motivarea sentintei (vezi facsimil 2):

„Instanta va analiza exceptia prescriptiei dreptului material la actiune a pretentiei de a obliga statul la acoperirea prejudiciului material si moral cauzat de privarea de libertate suferita de reclamanta.

Art. 541 alin. 2 C.pr.pen. Instituie in cadrul acestei proceduri speciale un termen de prescriptie a dreptului la actiune de 6 luni, care incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii instantei de judecata, precum si a ordonantei sau incheierilor organelor judiciare prin care s-a constatat eroarea judiciara, respectiv privarea nelegala de libertate.

Desi in cauza reclamanta nu a fost privata de libertate in mod nelegal (instanta penala care a achitat-o verificand legalitatea masurilor preventive la care a fost supusa nu a ajuns la o asemenea concluzie), totusi aceasta a fost supusa la o masura preventiva nedreapta, in acord cu cele retinute prin Decizia nr. 136/2021 mai sus citata (n.r. a Curtii Constitutionale a Romaniei).

Avand in vedere ca instanta de contencios constitutional a stabilit ca statul este obligat sa recunoasca si sa garanteze dreptul la despagubiri ca urmare a unei privari de libertate dispuse in cursul procesului penal, indiferent de temeiul generator al raspunderii sale (respectiv caracterul nedrept sau nelegal al masurii privative de libertate), si de asemenea ca orice diferentiere sub acest aspect nu este decat una artificiala, rezulta ca toata procedura reglementata prin art. 539 C.pr.pen, si urm. este aplicabila si in prima ipoteza.

In consecinta, tribunalul se va raporta la termenul special de prescriptie de 6 luni in solutionarea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, si nu la termenul general de prescriptie de 3 ani.

In ceea ce priveste stabilirea momentului de la care incepe sa curga acest termen, tribunalul retine ca in ipoteza privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal solutionat prin clasare, conform art.16 alin.(1) lit.a)-d) din Codul de procedura penala, sau achitare, valorificarea dreptului la repararea pagubei in fata instantei civile va avea ca temei respectiva ordonanta de clasare sau hotarare judecatoreasca de achitare.

Coroborand art. 541 alin. 2 C.pr.pen. cu disp. art. 2.528 alin. 1 C.civ, rezulta ca de la data pronuntarii deciziei de achitare nr. 458 pronuntate de Curtea de Apel Alba in dosarul nr. 4753/62/2015 din 23.7.2020 incepe sa curga termenul special de prescriptie de 6 luni, si nicidecum de la data comunicarii acestei decizii.

De altfel, aceasta concluzie rezulta si din interpretarea simpla gramaticala a disp. art. 541 alin. 2 C.pr.pen, considerentele pentru care instanta penala a ajuns la solutia achitarii nefiind relevante sub aspectul indreptatirii persoanei achitate in folosirea prezentei proceduri speciale de despagubire indreptate impotriva statului, din moment ce nu revine instantei civile niciodata sa constate caracterul nelegal al masurilor privative de libertate, iar caracterul nedrept al acestora rezulta dintr-o analiza simpla, respectiv din existenta unei solutii de achitare.

Tribunalul constata ca termenul special de prescriptie pentru introducerea acestei cereri s-a implinit prin urmare la data de 25.01.2021, or prezenta cerere de chemare in judecata s-a depus la serviciul registratura al Tribunalului Brasov la data de 11.03.2021.

In consecinta, tribunalul va admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocate de parat prin intampinare, si va respinge prezenta cerere de chemare in judecata ca fiind prescrisa.

In baza art. 453 alin. 1 C.pr.civ., pretentiile accesorii ale reclamantei privind obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata sunt neintemeiate, paratul nefiind partea cazuta in pretentii. Prin intampinare nu s-a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata efectuate de Statul Roman”.