Nu vom vedea prea curand solutionarea definitiva a dosarului in care judecatorul Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti a constatat inexistenta Hotararii CNSU nr. 36/2020 prin care a fost certificata pandemia pe teritoriul Romaniei, din cauza ca nimeni nu s-a obosit sa publice respectiva HCNSU in Monitorul Oficial. Miercuri, 8 decembrie 2021, judecatorii Mariana Constantinescu, Horatiu Patrascu (foto stanga) si Beatrice Maris de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au dinamitat dosarul, dispunand rejudecarea fondului pe motiv ca speta ar fi trebuit solutionata in prima instanta de catre un complet alcatuit din trei judecatori, nu dintr-unul singur. Altfel spus: au admis exceptia nelegalei compuneri a completului de fond.

Iata minuta hotararii nr. 6220/2021 din cauza nr. 2516/2/2021:

„Admite exceptia nelegalei compuneri a completului de judecata. Admite recursul declarat de recurentul-parat Comitetul National pentru Situatii de Urgenta impotriva sentintei nr.1075 din 1 iulie 2021, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal. Caseaza sentinta recurata si trimite cauza la aceeasi instanta spre o noua judecata in complet legal constituit.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 08 decembrie 2021”.

Ciudata coincidenta

Chiar daca minuta nu mentioneaza, este important sa subliniem ca exceptia a fost ridicata din oficiu de catre complet la termenul din 23 noiembrie 2021. Extrem de dubioasa coincidenta face ca dinamitarea dosarului sa vina la numai o zi dupa ce presedintele Klaus Iohannis (foto centru) le-a trasat judecatorilor sarcina de a avea grija cum solutioneaza dosarele impotriva restrictiilor pandemice (click aici pentru a citi).

Presedinta CAB a avut cuvantul decisiv

Amintim ca dosarul a fost deschis ca urmare a actiunii depuse de catre studentul la Drept Adrian-Cristian Secu (foto dreapta). Initial, magistratul CAB Amer Jabre a vrut sa solutioneze actiunea in complet de trei judecatori (conform Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic), dar presedinta Curtii de Apel Bucuresti, jduecatoarea Luminita Cristiu-Ninu, a dispus pe cale administrativa ca dosarul sa fie judecat in complet uninominal (click aici pentru a citi).

Contraargumentele lui Secu

Incheiem, lasandu-va sa cititi notele scrise depuse de catre Adrian Secu la termenul din 23 noiembrie, prin care studentul cerea respingerea ca inadmisibila a exceptiei privind nelegala compunere a completului primei instante. In esenta, Secu explica faptul ca el insusi a ridicat aceasta exceptie a nelegalei compuneri in faza de fond a procesului, insa i-a fost respinsa, motiv pentru care aceasta exceptie nu mai putea fi readusa in discutie decat daca incheierea de sedinta privind respingerea exceptiei ar fi fost atacata cu recurs, odata cu fondul cauzei.

Iata notele scrise ale lui Adrian Secu:

„Exceptia nelegalei compuneri este in principal inadmisibila, iar in subsidiar trebuie respinsa pentru autoritate de lucru judecat, pentru urmatoarele considerente:

I. Inadmisibilitatea reformarii in recurs a unei Rezolutii date de Presedintele Instantei

Rezolutia din data de 15.04.2021 a presedintelui instantei prin care s-a stabilit ca dosarul se va solutiona de completul C2 Fond face parte din categoria operatiunilor specifice desfasurarii activitatii instantelor de judecata, in privinta carora exista deschise mecanisme procedurale sau disciplinare specifice, menite a asigura tocmai desfasurarea activitatii de judecata in conditii de legalitate, ca principiu constitutional consacrat de art. 124 din Constitutie, de art.1 si 2 din Legea 303/2004 si de art. 7 C.proc.civ.

Astfel, cu privire la problema dedusa judecatii, legiuitorul a stabilit o cale de solutionare administrativa, prevazuta de art.111 alin.2 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor: 'Daca anterior luarii oricaror masuri procedurale de catre completul caruia i-a fost repartizata cauza se constata o eroare la repartizarea acesteia, presedintele de sectie sau presedintele instantei, dupa caz, stabileste existenta erorii si necesitatea unei noi repartizari aleatorii. In celelalte cazuri se aplica regulile prevazute la alin. (2)'.

Modul in care sunt exercitate atributiile manageriale de catre presedintele de sectie sau presedintele instantei sub aspectul repartizarii cauzelor poate face obiect de evaluare al comisiilor de evaluare a activitatii profesionale, al rapoartelor de control ale Inspectiei Judiciare sau al discutiilor in colegiile de conducere ale instantelor, fara ca aceste solutii sa fie supuse cenzurii in fata instantelor de recurs in conditiile art. 488 pct. 1 C.pr.civ.

Pentru aceste motive, solicit respingerea exceptiei nelegalei compuneri, ca inadmisibila.

II. Autoritatea de lucru judecat a Incheierii din data de 26.05.2021

Exceptia nelegalei compuneri a fost dedusa judecatii sub forma exceptiei de necompetenta materiala a completului de 1 judecator, solicitandu-se la acel moment, fie declinarea competentei catre un complet format din 3 judecatori, fie disjungerea cererii, in sensul ca completul de 1 judecator sa ramana competent pentru art. 1, iar completul de 3 judecatori sa fie competent pentru articolele 2- 7 din hotarare.

Completul 2 Fond a respins exceptia, precum si cererea de disjungere a dosarului, ca inadmisibile, motivat de faptul ca chestiunea competentei a fost transata in conditiile art. 111 ROI.

Impotriva acestei incheieri nu s-a declarat recurs.

In cadrul competentei jurisdictionale, se distringe intre competenta materiala (de atributie) si competenta teritoriala.

In cadrul competentei materiale se distinge intre competenta materiala functionala, stabilita dupa felul atributiilor jurisdictionale ce revin fiecarei categorii de instante (de exemplu, judecata in prima instanta, judecata in apel, judecata in recurs) si competenta materiala procesuala, care se stabileste in raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecatii.

Competentei materiale procesuale i se subsumeaza si competenta specializata, care este reglementata in cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, precum si in cuprinsul unor legi speciale. Ca urmare, din perspectiva normelor de organizare judiciara, nelegala compunere/constituire poate fi invocata pe calea unei exceptii de procedura, dilatorii si absolute, in orice stare a procesului, inclusiv de instanta din oficiu, conform art. 247 alin. (1) C. proc. civ.

Pe de alta parte, daca aceasta exceptie dilatorie si absoluta a fost invocata pentru prima oara in fond, iar ea a fost solutionata printr-o Incheiere premergatoare, singura solutie pentru repunerea in discutie a acesteia este atacarea respectivei Incheieri odata cu fondul, in acord cu urmatoarele dispozitii din Codul de procedura civila:

„Articolul 132

Solutionarea exceptiei

(1) Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, din oficiu sau la cererea partilor, ea este obligata sa stabileasca instanta judecatoreasca competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.

(2) Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii. Incheierea poate fi atacata numai odata cu hotararea pronuntata in cauza. (...)

Articolul 248

Procedura de solutionare

(1) Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei. (...)

(5) Incheierea prin care s-a respins exceptia, precum si cea prin care, dupa admiterea exceptiei, instanta a ramas in continuare investita pot fi atacate numai odata cu fondul, daca legea nu dispune altfel. (...)

Articolul 430

Autoritatea de lucru judecat

(1) Hotararea judecatoreasca ce solutioneaza, in tot sau in parte, fondul procesului sau statueaza asupra unei exceptii procesuale ori asupra oricarui alt incident are, de la pronuntare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea transata.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveste dispozitivul, precum si considerentele pe care acesta se sprijina, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa”.

Intrucat incheierea de sedinta din data de 26.05.2011 nu a fost recurata, autoritatea de lucru judecat a acestei incheieri s-a consolidat cu efect retroactiv, nemaiputand fi pusa in discutie exceptia nelegalei compuneri (exceptie necompetentei materiale procesuale de specializare), cum in mod gresit a procedat instanta de recurs.

Coordonatele juridice ale autoritatii de lucru judecat, indiferent de consacrarea normativa, trebuie sa se circumscrie importantei pe care aceasta institutie o are in asigurarea autoritatii actului de justitie si a stabilitatii raporturilor juridice.

Daca s-ar putea reitera perpetuu cele statuate jurisdictional anterior cu riscul solutionarii diferite, autoritatea si calitatea actului de justitie ar fi puse sub semnul intrebarii, iar respectul cuvenit justitiei ar fi diminuat prin chiar recursul repetat la interventia sa.

Pana la determinarea efectelor sale concrete, autoritatea de lucru judecat apare in rolul sau principal, acela de principiu al activitatii de infaptuire a justitiei, conform caruia cele statuate intr-un act jurisdictional se impun in ordinea juridica si nu mai pot fi repuse ulterior in discutie. Aceasta functie a autoritatii de lucru judecat se fundamenteaza pe prezumtia ca un act jurisdictional reflecta adevarul judiciar – res judicata pro veritate habetur (n.r. „lucrul judecat este considerat ca exprima adevarul”) –, adica realitatea raporturilor deduse judecatii.

Corelatia autoritatii de lucru judecat cu principiul securitatii raporturilor juridice este subliniata in literatura juridica si recunoscuta de practica judiciara, cu referire la jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Reluarea judecatii si nesocotirea autoritatii de lucru judecat echivaleaza cu incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice care reprezinta un principiu fundamental al statului de drept.

In plus, daca s-ar ajunge la admiterea exceptiei nelegalei compuneri, ne-am afla in situatia in care instanta de fond a solutionat in compunerea legala cererea de interventie a DSU (care, de altfel, nici nu a fost citat in faza procesuala a recursului), dar aceeasi instanta a solutionat in compunere nelegala fondul, ceea ce evident, reprezinta o fractura logica.

Pentru aceste motive, solicit sa respingeti exceptia nelegalei compuneri pentru autoritatea de lucru judecat a Incheierii din data de 26.05.2021”.