Cei 240 de procurori din cele 16 parchete de pe langa curtile de apel din Romania il vor vota in noiembrie 2016 pe singurul procuror ramas in cursa pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv Cristian Mihai Ban de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Asta daca nu va fi admisa contestatia depusa de procuroarea Elena Hach impotriva deciziei CSM prin care a fost eliminata din concurs. Contestatia urmeaza sa se judece pe 7 septembrie 2016, data pana la care candidatii la CSM raman incerti. Principiul reprezentativitatii in CSM a fost calcat in picioare practic de actualul CSM care a decis, in 23 august 2016, sa admita contestatia formulata de procurorul Cristian Mihai Ban impotriva candidaturii singurului sau contracandidat pentru demnitatea de membru CSM de la parchetele de pe langa curtile de apel, procuroarea Elena Hach (foto). Contestatia a fost admisa de CSM fara ca Plenul CSM sa mai analizeze si apararile formulate de procuroarea Elena Hach, iar acest aspect reiese chiar din Hotararea nr. 902 din 23 august 2016 a Plenului CSM. De altfel, din informatiile pe care le avem, CSM ar fi frunzarit doar actiunea procurorului Cristian Ban si ar fi admis-o pe loc, fara a a mai tine cont de alte hotarari care au avut acelasi temei si au fost respinse. Spre exemplu, la alegerile CSM din 2010 a existat o speta similara in care s-a decis distinct fata de Hotararea CSM din 2016 retinandu-se ca “nicio dispozitie a Legii nr. 317/2004 sau cuprinsa intr-un alt act normativ nu suprima dreptul judecatorului sau procurorilor de a candida pentru alegerea in Consiliul Superior al Magistraturii cata vreme sunt numiti in functie de presedintele Romaniei.“

Elena Hach a avut ghinionul de a fi “judecata” de un CSM obosit

In concret, in sedinta Plenului CSM din data de 23 august 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a scos-o pe tusa pe procuroarea Elena Hach de la Parchetul Curtii de Apel Brasov, admitand contestatia contracandidatului sau, Cristian Ban, care a invederand CSM ca este indreptatit sa formuleze contestatie intrucat i-a fost admisa candidatura pentru alegerea ca membru al CSM.

Din acest punct de vedere, interpretarea lui Ban naste discutii, in conditiile in care are dreptul de a contesta o decizie a comitetului electoral local doar magistratul caruia i-a fost respinsa candidatura. Or, in cazul Elenei Hach, comitetul electoral local a avizat favorabil candidatura, iar singura care o putea contesta era insasi procuroarea Hach. Alfel, odata ramasa definitiva, o candidatura nu mai poate fi contestata, cu atat mai putin de terti.

Mai ales daca tertii au un interes in respingerea candidaturii si cu atat mai mult cu cat in prezent nu este prevazuta o cale de atac a deciziei de anularea a candidaturii.

Contestatia lui Ban s-a axat pe doua temeiuri:

Primul temei se referea la faptul ca Elena Hach a detinut calitatea de membru interimar al CSM, in perioada februarie 2013-iunie 2013, ceea ce o impiedica sa candideze pentru un mandat complet intrucat, sustine Ban, ar incalca art. 54 alin. (1) din Legea 317/2004 privind CSM, care prevede ca durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului este de 6 ani.

Al doilea motiv de contestare a candidaturii lui Hach se referea la faptul ca aceasta este detasata in prezent la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor pentru o perioada de 2 ani, ca reprezentant al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acest din urma aspect ar contravine, in opinia lui Ban art. 9 alin. 2 din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM care prevede ca "in procedura de desemnare a candidatilor, judecatorii si procurorii pot candida numai in adunarea generala in care au drept de vot". Atentie, procurorul Cristian Ban invoca prevederile dintr-un Regulament, care nu are caracter de lege.

Dincolo de acest aspect, din Hotararea nr. 902 din 23 august 2016 a Consiliului se desprinde clar ideea ca CSM nu mai putea interveni asupra candidaturii Elenei Hach, de la momentul la care au fost publicate listele cu candidatii desemnati. Acest lucru reiese chiar din Hotararea nr. 902: "Plenul poate fi sesizat sau se poate pronunta din oficiu pe tot parcursul perioadei cuprinse intre momentul primirii candidaturilor de la comitetele electorale locale si momentul publicarii listelor cu candidatii desemnati". Adica, potrivit calendarului CSM, intre 15 iulie 2016 si 11 august 2016.

Cu toate acestea, in admiterea contestatiei lui Ban, CSM invoca art. 14 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 care stabileste ca la alegerile membrilor CSM "nu pot participa judecatorii si procurorii detasati la alte autoritati decat la instante sau parchete".

Omite insa CSM sa retina prevederile art. 7 alin. (1) din aceeasi Lege, 317/2004, care stabileste ca membrii CSM se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei. Or, un magistrati, detasat sau nu, are dreptul de a candida pentru demnitatea de membru CSM, fiind numit de Presedintele Romaniei si neexistand nicio interdictie in acest sens. Singura interdictie impusa judecatorilor si procurorilor detasatati este cea retinuta in Regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM, care la art. 7 alin. (6) interzice judecatorilor si procurorilor detasati sa voteze in cadrul alegerilor, nu sa nu candideze.

Cu toate acestea, CSM a concluzionat in Hotararea nr. 902/ 23 august 2016:

"Din dispozitiile de mai sus rezulta ca judecatorii si procurorii detasati la alte autoritati decat la instante si parchete nu au drept de vot in nicio adunare generala, nici cea de desemnare a candidatilor si nici cea de alegere a membrilor si nu vor fi inscrisi in listele electorale.

Doamna procuror Elena Hach este detasata la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Anterior detasarii, aceasta exercita efectiv functia de procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov.

Intrucat in prezent este detasata la o alta autoritate, aceasta nu poate fi inscrisa in lista electorala de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov si nu are drept de vot in adunarea generala pentru desemnarea candidatului din partea acestei unitati de parchet. (...) Potrivit dispozitiei regulamentare, un magistrat, procuror sau judecator, isi poate depune candidatura numai in cazul in care are si dreptul de vot, in respectiva adunare generala, in procedura de desemnare a candidatilor.

Intrucat doamna procuror nu are drept de vot in adunarea generala de desemnare a candidatilor la aceasta unitate de parchet, nu poate candida in aceasta adunare generala.

Sustinerile doamnei procuror, cuprinse in punctul de vedere formulat cu privire la contestatie, sunt nefondate.

Calitatea de procuror numit in functie de Presedintele Romaniei, desi este o conditie necesara, nu este suficienta in vederea depunerii candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind necesara indeplinirea cumulativa a tuturor conditiilor legale si regulamentare in materie.

Legiuitorul nu a realizat, in cuprinsul legii, o enumerare a categoriilor de magistrati care nu pot candida pentru alegerea ca membru in Consiliu, asa cum sustine doamna procuror, ci a prevazut o serie de conditii pozitive si negative ce trebuie intrunite in acest scop de catre magistrati. Neindeplinirea oricareia dintre aceste conditii se concretizeaza intr-o interdictie de a candida.(...)

In ceea ce priveste magistratii detasati la alte autoritati decat la instante si parchete, legiuitorul a prevazut expressis verbis interdictia participarii acestora la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 14 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Aceasta interdictie a fost, de asemenea, stipulata in mod expres in Regulament, asa cum s-a aratat mai sus.

Distinctia facuta de doamna procuror intre conditiile legale ce se verifica la depunerea candidaturii si conditiile legale ce se verifica la momentul validarii in calitate de membru nu prezinta relevanta in speta, intrucat conditia referitoare la dreptul de vot, precum si posibilitatea depunerii candidaturii doar la instanta sau parchetul unde candidatul are drept de vot, priveste etapa depunerii candidaturii, iar nu ce a validarii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Avand in vedere ca, pentru motivele de mai sus, urmeaza sa admita contestatia, Plenul apreciaza ca nu ai este necesar sa analizeze celelalte motive de contestatie invocate de domnul Cristian Mihai Ban si nici apararile formulate de doamna Elena Hach cu privire la acestea".

CSM nu isi cunoaste practica

Argumentele pentru care CSM a admis contestatia procurorului Cristian Ban depusa impotriva candidaturii procuroarei Elena Hach sunt atat intepretabile, cat si in contradictie cu alte Hotarari ale CSM.

Spre exemplu, nu mai tarziu de 28 iunie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a pronuntat Hotararea nr. 817 privitoare la modul de organizare a alegerilor din CSM, in care a stabilit ca incepand cu data ramanerii definive a candidaturii, asa cum era si cazul candidaturii Elenei Hach, candidatii isi pot sustine catre colectivele de judecatori sau procurori proiectele.

Mai arata CSM in aceeasi Hotarare ca candidaturile raman definitive in conditiile prevazute de art. 10 din Regulament, fie la data la care comitetul electoral local informeaza candidatul despre faptul ca i-a fost acceptata candidatura – or, acest lucru s-a intamplat la PCA Brasov, care i-a admis candidatura procuroarei Elena Hach – fie la data la care Comitetul Electoral Permanent, admitand contestatia impotriva deciziei de respingere a candidaturii, da dispozitie comitetului electoral local sa inscrie candidatul in lista candidatilor pentru respectiva adunare generala. "In lipsa oricarei restrictii legale sau regulamentare cu privire la aceasta perioada, Plenul apreciaza ca aceste candidaturi pot fi sustinute pana in data de 26.10.2016, ziua anterioara adunarilor generale pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii".

Nu se specifica nicaieri ce se intampla in cazul in care, dupa ramanerea definitiva a candidaturii, un contracandidat decide sa conteste decizia Comitetului Electoral Local, asa cum este cazul de fata!

Lacramioara Axinte nu a putut sa il scoata din cursa pentru CSM pe Ovidiu Putura

A existat insa, in 2010, o speta similara in care judecatoarei care a contestat candidatura contracandidatului sau i s-a respins cererea.

Este vorba despre actiunea judecatoarei Lacramioara Axinte de la Tribunalul Botosani care, in 2010, a solicitat revocarea Hotararii Comitetului Electoral constituit la nivelul Curtii de Apel Cluj, prin care a fost admisa candidatura judecatorului Ovidiu Putura de la Tribunalul Bistrita-Nasaud, desi acesta era detasat in Ministerul Justitiei.

Judecatoarea Axinte sustine ca in cazul lui Ovidiu Putura trebuia respinsa candidatura intrucat acesta, fiind detasat, nu avea dreptul de a participa la alegerile din CSM, neavand drept de vot si nici dreptul de a-si depune candidatura.

Dupa analizarea cererii judecatoarei Lacramioara Axinte, Comitetul electoral local al CA Cluj a retinut urmatoarele:

"(...) Nicio dispozitie a Legii nr. 317/2004 sau cuprinsa intr-un alt act normativ nu suprima dreptul judecatorului sau procurorilor de a candida pentru alegerea in Consiliul Superior al Magistraturii cata vreme sunt numiti in functie de presedintele Romaniei.

Prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, sus evocate, nu lasa nicio indoiala asupra acestei interpretari, fiind de considerat ca daca legiuitorul ar fi dorit sa inlature dreptul judecatorilor sau procurorilor delegati sau detasati la alte autoritati decat la instante sau parchete de a candida, ar fi mentionat-o, in considerarea insemnatatii problemei, in mod expres sau, in orice caz, ar fi transat-o in mod limpede.

Or, legea nedistingand, sub aspectul dreptului de a candida, intre situatia magistratului care isi desfasoara activitatea intr-o instanta sau parchet si aceea a magistratului detasat la o alta institutie de o alta natura, nu este ingaduit ca, pe o cale de interpretare, sa traga o concluzie pe care legea nu a inteles sa o impuna si cu atat mai mult sa o afirme, fiind de principiu ca unde legea nu distinge, nici interpretul ei nu o poate face.

Prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 sunt, de altfel, reiterate in cuprinsul art. 9 alin. 1 din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, in intreaga Sectiune I (Procedura depunerii candidaturilor) din Capitolul III (Depunerea candidaturilor) al Regulamentului neexistand, de asemenea, vreo dispozitie care, neechivoc, sa nege dreptul de a candida al judecatorilor sau procurorilor detasati la alte autoritati decat la instante si parchete. (...)

In ce priveste dreptul de a candida si, implicit, acela de a fi ales in Consiliul Superior al Magistraturii, acesta este distinct de dreptul de a vota, iar interdictia legiuitoare il vizeaza direct si explicit, asa cum s-a aratat mai sus, doar pe acesta din urma.

Desi nu se poate tagadui un anume echivoc rezultat din interpretarea izolata, desprinsa din context, a prevederii cuprinse in art. 9 alin. 2 din Regulament, intepretarea sistematica a Legii nr. 317/2004, precum si a Regulamentului in ansamblu, impun concluzia ca ceea ce s-a suprimat a fost dreptul de a vota al magistratilor detasati la alte autoritati decat la instante si parchete, insa nu si dreptul lor de candida si de a fi alesi in Consiliul Superior al Magistraturii. Fata de cele ce preced, plangerea formulata de doamna Lacramioara Axinte, judecator la Tribunalul Botosani, trebuie considerata nefondata si se impune a fi respinsa, fiind fata insemnatate ca domnul judecator Ovidiu Putura este detasat la Ministerul Justitiei."

Dubla masura de la CSM

Intr-un caz si mai recent, care viza tot o candidatura definitiva, CSM a hotarat pe dos. In ziua in care Plenul CSM a admis contestatia procurorului Cristian Ban impotriva candidaturii procuroarei Elena Hach, Plenul a mai pus in dezbatere si candidatura judecatoarei Lavina Cotofana de la Judecatoria Arad, care a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa ia act de renuntarea sa la candidatura pentru demnitatea de membru CSM:

"1.Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca fiind admisibila contestatia formulata de Cristian Mihai Ban, procuror general delegat al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat admiterea contestatiei formulate de domnul Cristian Mihai Ban, procuror general delegat al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. 2.Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat respingerea solicitarii doamnei Lavinia Nicoleta Cotofana, judecator in cadrul Judecatoriei Arad, privind renuntarea la candidatura pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii”.

In Hotararea nr. 903 din 23 august 2016, privind candidatura judecatoarei Lavinia Cotofana, CSM a retinut ca perioada in care pot fi depuse si retrase candidaturile este cuprinsa intre 27 iunie si 14 iulie 2016, dupa acest interval orice retragere a candidaturii fiind considerata tardiva: "Pentru aceste motive, Plenul va respinge solicitarea doamnei Lavina Nicoleta Cotofana, judecator in cadrul Judecatoriei Arad, privind renuntarea la candidatura pentru demnitatea de membrul al Consiliului Superior al Magistraturii."

Fata de aceste mentiune, ne intrebam daca nu cumva CSM a aplicat o dubla masura, interpretand legea dupa bunul plac, in conditiile in care in cazul a doua candidaturi pentru CSM, declarate definitive, a dispus distinct.

Mai mult, se pune in discutie un alt aspect: de ce ar fi admisibila o contestatie facuta de terti impotriva unei candidaturi definitive la demnitatea de CSM si de ce nu ar fi acceptat un act unilateral realizat de un magistrat care si-a exprimat vointa de a nu mai participa la alegerile din CSM?

*Cititi aici Hotararea CSM privind-o pe procuroarea Elena Hach

*Cititi aici Hotararea CSM privind-o pe judecatoarea Lavinia Cotofana

*Cititi aici Hotararea Comitetului Electoral local al CA Cluj privind actiunea judecatoarei Lacramioara Axinte

*Cititi aici Hotararea CSM nr. 817/28 iunie 2016