Judecatoarea Diana Maria Sima (foto) de la Sectia penala a Tribunalului Alba candideaza pentru demnitatea de membru in viitorul Consiliu Superior al Magistraturii, cu un proiect centrat pe nevoile si aspteptarile colegilor din instante. Sima este nimeni alta decat judecatoarea care a achitat-o in revizuire pe Viorica Visan - femeia tinuta ani de zile in puscarie pentru o crima pe care n-a comis-o, in urma unei condamnari strambe dispuse de un complet suprem din care a facut parte insusi presedintele actual al CSM, judecatorul Mircea Aron.

In situatia in care va fi aleasa in functia de membru al CSM din partea tribunalelor, principalele obiective pe care judecatoarea Diana Maria Sima si le propune spre indeplinire in timpul mandatului sunt: Promovarea principiilor independentei si integritatii in interiorul si exteriorul sistemului judiciar cu consecinta refacerii increderii cetatenilor in justitie si in judecatori; Consolidarea rolului constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, acela de garant al independentei sistemului judiciar; Masuri pentru o mai buna organizare a activitatii instantelor: marirea schemelor de personal prin propuneri temeinic fundamentate pentru finantarea sistemului judiciar, ceea ce va conduce la reducerea numarului de dosare alocat unui judecator si la cresterea calitatii hotararilor judecatoresti; Masuri sporite de paza si protectie in instante; Dezvoltarea carierei magistratilor si a grefierilor; Cresterea calitatii hotararilor judecatoresti; Respectarea drepturilor omului in procedurile judiciare; Centrarea si pe componenta umana a sistemului judiciar si nu doar pe indicatorii de performanta sau alte date statistice.

Doctor in intelligence si securitate nationala

Diana Maria Sima are o experienta de 19 ani in magistratura. In ultimii 14 ani a activat ca judecator la tribunal, iar in perioada 2003-2011, a condus Sectia penala a Tribunalului Alba. In paralel cu activitatea de magistrat, judecatoarea s-a specializat in stiinte militare si intelligence, fiind autoarea mai multor articole in aceste domenii. Intre 2012 si 2015, Diana Maria Sima a urmat cursuri doctorale de informatii si securitate nationala in cadrul Universitarii Nationale de Aparare „Carol I” din Bucuresti. Anul acesta, a obtinut doctoratul cu teza „Protectia juridica a mediului natural – Dimensiune a securitatii nationale si internationale”, sub indrumarea colonelului prof. univ. dr. Constantin Iordache.

Prezentam in continuare proiectul de candidatura al judecatoarei Diana Maria Sima (documentul este atasat integral la final):

„Demersul de a candida ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea tribunalelor este motivat de dorinta de schimbare pe care o resimte fiecare judecator in actualul context al framantarilor interne din sistemul judiciar, al problemelor organizatorice aparute odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri penale si civile, a volumului excesiv de dosare datorat subfinantarii si subdimensionarii schemelor de personal.

Toate acestea se adauga unei imagini a justitiei tot mai erodate de unele derapaje de la independenta si integritatea magistratilor, astfel ca nevoia de schimbare, de reasezare a sistemului judiciar in rolul sau de putere independenta, credibila, este tot mai evidenta.

Ca multi dintre judecatori, imi doresc un Consiliu Superior al Magistraturii cu activitate centrata pe nevoile reale ale magistratilor, pe rezolvarea urgenta a problemelor de personal si infrastructura si pe promovarea imaginii reale a judecatorului roman. Cazurile mediatizate privind magistrati care au incalcat deontologia profesionala si legea nu sunt reprezentative pentru intreg corpul magistratilor, acesta fiind format din judecatori integri, onesti, dedicati muncii, insa cu un volum supradimensionat de dosare, cu sedinte de judecata peste orele de program, deliberari pana la ore tarzii, motivari ale hotararilor judecatoresti in timpul liber si la sfarsit de saptamana, judecatori care isi sacrifica timpul liber si familia pentru a-si desfasura in termenele legale activitatea de judecata si care studiaza permenent pentru a fi la curent cu legislatia nationala fluctuanta si interpretarea noilor coduri, cat si cu cea europeana.

Ma astept ca noul Consiliu Superior al Magistraturii sa fie format din asemenea judecatori, din oameni integri, independenti, responsabili, care sa rezolve problemele sistemului judiciar, nu sa le complice, care sa formeze un organism reprezentativ pentru magistrati si nu impotriva lor, care sa promoveze si sa asigure independenta si integritatea acestora.

Imi fundamentez prezentul proiect pe o experienta de 19 ani ca judecator, fara intreruperi in activitate, specializat in materie penala, calitate in care am parcurs aproape toate reformele legislative ale sistemului judiciar romanesc de dupa 1989, ale caror avantaje si dezavantaje le cunosc foarte bine.

Cunosc in detaliu problemele interne de organizare a instantelor intrucat am detinut functia de presedinte al Sectiei penale a Tribunalului Alba in perioada 2004-2011, astfel ca am asistat la evolutia reglementarilor privind functionarea interna a instantelor si a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, pe care nu doar ca le-am aplicat, dar la care am formulat propuneri de adaptare pentru buna organizare a activitatii judecatorilor.

In activitatea de judecata am functionat cu un volum mare de activitate, ca majoritatea judecatorilor. Specific, in cazul meu, printre dosarele penale primite spre judecare, au fost si dosare complexe, in special de criminalitate organizata, cu un numar mare de volume, parti si loturi de inculpati, care au necesitat adeseori audieri in sala de judecata si dezbateri pe fond timp indelungat, uneori si pana la 10 ore. In unele din aceste dosare am pronuntat sentinte de aproximativ 300 de pagini, fiecare.

Ca multi alti judecatori cu specialitate in materie penala din tara am solutionat noaptea propuneri de arestare preventiva, intrand in sedinta seara si iesind dimineata, in cauze cu peste 25 de inculpati propusi pentru arestare.

De asemenea, am avut si experienta solutionarii unor dosare intens mediatizate in perioada 2005 – 2006, cand relatia dintre instante si mass-media se afla la inceputul reglementarii, simtind astfel o dificultate in plus a acestor cauze. Este vorba de doua dosare stramutate de la alte instante care au fost judecate de mine si care sunt cunoscute opiniei publice, un exemplu fiind cel sub denumirea Crima de la Vila Cristina-Eforie, finalizat prin condamnarea inculpatului, (cazul fiind seara de seara dezbatut la o televiziune de larga audienta la acel moment). Un alt exemplu este dosarul cunoscut opiniei publice ca fiind o grava eroare judiciara, care a vizat-o pe inculpata Visan Viorica, in privinta careia am pronuntat solutia de achitare in revizuire, in conditiile in care anterior a fost condamnata pentru o crima pe care nu a comis-o si a executat o parte consistenta de pedeapsa.

Am fost poate, ca si alti judecatori, in situatia in care, de la intrarea in vigoare a noilor coduri, am formulat diverse cereri si solicitari catre forurile competente din sistemul judiciar, care vizau dezechilibrele in activitate sau propuneri pentru o mai buna organizare a activitatii instantei.

Imi propun ca acesta experienta in activitatea de judecata si administrativ-judiciara sa o valorific in scopul acelei schimbari creatoare din sistemul judiciar, schimbare asteptata de magistrati de la viitorul Consiliu Superior al Magistraturii.

In situatia in care voi fi aleasa membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea tribunalelor, voi avea ca obiective principale urmatoarele:

-Promovarea principiilor independentei si integritatii in interiorul si exteriorul sistemului judiciar cu consecinta refacerii increderii cetatenilor in justitie si in judecatori;

-Consolidarea rolului constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, acela de garant al independentei sistemului judiciar;

-Masuri pentru o mai buna organizare a activitatii instantelor: marirea schemelor de personal prin propuneri temeinic fundamentate pentru finantarea sistemului judiciar, ceea ce va conduce la reducerea numarului de dosare alocat unui judecator si la cresterea calitatii hotararilor judecatoresti;

-Masuri sporite de paza si protectie in instante;

-Dezvoltarea carierei magistratilor si a grefierilor;

-Cresterea calitatii hotararilor judecatoresti;

-Respectarea drepturilor omului in procedurile judiciare;

-Centrarea si pe componenta umana a sistemului judiciar si nu doar pe indicatorii de performanta sau alte date statistice.

-Independenta si integritatea magistratilor. Refacerea increderii in sistemul judiciar.

Principiile idependentei si integritatii magistratilor sunt principii directoare ce stau la baza realizarii unei justitii independente si credibile, iar unificarea practicii judiciare asigura predictibilitatea acesteia si realizarea unei justitii egale pentru toti cetatenii.

Aceste principii sunt premisele consolidarii incredererii cetatenilor in sistemul judiciar, astfel ca prin activitatea membrilor sai si deciziile luate, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa-si consolideze la rolul sau constitutional, acela de for care garanteaza independenta sistemului judiciar.

In acest scop voi promova in limitele atributiilor pe care le au membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmatoarele obiective si masuri:

-Masuri pentru asigurarea independentei magistratilor, depistarea si sanctionarea ferma a cazurilor de presiuni, influente, intimidari, in deciziile pe care le iau judecatorii, indiferent ca acestea provin din exteriorul sistemului judiciar sau din interiorul sau;

-Asigurarea conditiilor, in fiecare instanta, pentru pastrarea secretului deliberarii in completele colegiale, prin infiintarea unor camere de deliberare in tribunalele unde acestea nu exista, iar judecatorii sunt nevoiti sa delibereze in prezenta colegilor de birou care fac parte din alte complete sau sectii;

-Asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare pentru ca volumul excesiv de activitate, subdimensionarea schemelor si subfinantarea infrastructurii instantelor sa nu devina o vulnerabilitate, o bresa, prin care independenta si integritatea judecatorilor sa fie afectata;

-Independenta judecatorilor este afectata din punctul meu de vedere si de cresterea numarului de sanctiuni disciplinare aplicate judecatorilor pentru intarzaieri in redactarea hotararilor, ori in solutionarea dosarelor, intrucat culpa pentru aceste intarzaieri este in mare parte a sistemului, nedimensionat sa asigure un volum de munca rezonabil fiecarui judecator, sanctiuni care contureaza in fata opiniei publice imaginea unui judecator lent si incompetent. Realitatea din instante este insa cu totul alta, judecatorii facand eforturi deosebite pentru a face fata volumului mare de dosare si de legislatie (continuu modificata), lucrand peste orele de program, de regula. Este evident ca un judecator monitorizat permenent, pasibil oricand de sanctiuni disciplinare din cauze care nu tin de calitatile si pregatirea sa, ci de managementul sistemului, devine vulnerabil si influentabil in fata forurilor superioare.

-Sistemul indicatorilor de performanta adoptat de actualul Consiliu Superior al Magistraturii este un alt factor care umileste si demotiveaza magistratii din instantele care primesc indicatori de tip 'ineficient'. De asemenea, este afectata imaginea justitiei in ansamblu, devenind necredibila o instanta catalogata chiar de inaltul sau for ca fiind ineficienta. Se impune deci renuntarea la acest tip de sistem de masurare a performantelor instantelor, mai ales ca el se bazeaza pe date statistice, care nu reflecta adevarata incarcatura si complexitate a dosarelor unei instante;

-Pentru echilibrarea volumului de munca trebuie gasite solutii inovatoare care sa aiba la baza atat criteriul numarului de dosare, dar si al complexitatii acestora, intrucat activitatea de judecata nu poate fi normata ca o activitate de productie, fiecare dosar avand particularitatile sale, care ii confera un grad de dificultate diferit, in functie de numarul de parti, volume, avocati, inculpati, infractiuni, capete de cerere, materia juridica aplicabila, complexitatea probelor, etc.

-Se impune garantarea principiului autoritatii de lucru judecat a hotararilor judecatoresti prin inlaturarea oricaror interpretari a cazurilor prin care o hotarare judecatoreasca poate fi anulata pe calea contestatiei in anulare, acest deziderat putand fi reglementat prin mecanismele de unificare a practicii judiciare.

-Imaginea justitiei este in mare parte oferita de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, motiv pentru care abilitatea acestuia de a comunica activ cu mass-media, de a renunta la unele mesaje care exced sistemul judiciar, de a comunica problemele reale ale judecatorilor din instante, devine o componenta importanta a refacerii increderii publicului in sistemul judiciar si la conturarea unei imagini reale a magistratului. Aparitiile in mass-media a activitatilor judiciare trebuie sa respecte un echilibru intre dreptul cetateanului la informare si dreptul la imagine al persoanelor implicate si respectarea prezumtiei de nevinovatie, fiind obligatoriu sa se respecte recenta Directiva UE 2016/343, prin care s-a statuat ca prezentarea inculpatilor la televiziune incatusati afecteaza prezumtia de nevinovatie.

-Organizarea si administrarea instantelor. Reducerea volumului de activitate si marirea schemelor de personal.

Principalele probleme care afecteaza buna organizare si administrare a instantelor si implicit a activitatii de judecata sunt: subfinantarea sistemului judiciar, subdimensionarea schemelor de judecatori si personal auxiliar, numarul mare de dosare si cresterea complexitatii dosarelor.

Acestea au condus in ultima perioada la tensiuni in unele instante, datorita dezechilibrelor de incarcatura intre complete sau intre sectii, situatii care au generat atacarea de catre magistrati in instanta a unor hotarari adoptate de Colegiile de Conducere a instantelor de judecata, precum si la sesizari catre inspectia judiciara. Aceasta atmosfera din unele instante se datoreaza imposibilitatii aplicarii unui management care sa echilibreze munca. In acelasi timp, este afectata si activitatea de judecata, suprapunandu-se peste o perioada grea de asimilare si aplicare a noilor coduri si peste un volum de munca in afara standardelor legale, cu sedinte de judecata, deliberari si motivari peste orele de program si in zilele libere.

Noile coduri civile si penale au fost puse in aplicare fara a se asigura in prealabil conditiile de infrastructura si perosnal necesare pentru buna functionare a activitatii de judecata.

Consider ca se impun urmatoarele masuri:

-Solicitari temeinic fundamentate catre Parlament si Guvern pentru suplimentarea finantarii sistemului judiciar in vederea:

maririi schemelor de personal in instante si parchete (judecatori, procurori, grefieri) pentru a se ajunge la un volum de activitate rezonabil, care sa asigure celeritate, dar si calitate pentru actul de justitie;

construirii, extinderii ori modernizarii unor instante, pentru a se asigura spatiile adecvate pentru solutionarea in camera de consiliu a dosarelor in fazele prealabile introduse prin noile coduri (procedura prealabila si camera preliminara), dar si pentru solutionarea dosarelor confidentiale de competenta judecatorului de drepturi si libertati, ori cele privind adoptiile si minorii. Sunt necesare pentru anumite instante fonduri pentru construirea de noi sali de judecata in vederea fluidizarii activitatii ce se desfasoara pe timpi, din lipsa de sali;

inlocuirii actualului sistem ECRIS de repartizare aleatorie, care este un sistem depasit tehnic si nu mai corespunde ca urmare a modificarilor legislative;

adoptarii unor masuri eficiente de paza si protectie in instante pentru a se evita incidente in care magistratii sunt atacati de detinuti, cum a fost recent o situatie la o judecatorie din raza de competenta a tribunalului in care imi desfasor activitatea. De asemenea, se impun masuri sporite de securitate la intrarea in instante, prin verificarea tuturor persoanelor, inclusiv avocati si magistrati, dar si reorganizarea spatiilor pentru ca intrarea magistratilor in salile de judecata sa se faca separat (asigurarea unor trasee distincte care sa nu se intersecteze).

-Renuntarea la actualul sistem al indicatorilor de performanta al instantelor, care din punctul meu de vedere a esuat, avand la baza criteriul numarului de dosare si nu al complexitatii lor, iar pe baza datelor oferite de acesta, conducerea instantelor a luat decizii de reorganizare a activitatii si a completelor, ori de mutare a judecatorilor de la o sectie la alta, decizii care nu au fost primite pozitiv de judecatori din unele instante, dar care, mai ales, nu au rezolvat problema de la care s-a plecat.

-Cresterea importantei protectiei si securitatii muncii in instante, fiind oportune controale privind respectarea normelor de protectia muncii pentru evitarea accidentelor de munca ori a imbolnavirilor profesionale. Tot mai frecvent apar boli profesionale atat la magistrati cat si la grefieri, acestea afectand activitatea si demotivand personalul.

-Dezvoltarea carierei magistratilor si grefierilor. Cresterea calitatii hotararilor judecatoresti. Centrarea si pe componenta umana, nu doar pe cea statistica.

Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a adopta cele mai adecvate masuri pentru o cariera de calitate a fiecarui magistrat, de aceea consider ca se impune renuntarea la sanctionarea disciplinara excesiva a magistratilor pentru intarzieri in lucrari, in conditiile in care culpa nu este doar a magistratului care face eforturi uriase pentru a-si rezolva lucrarile in termen, sacrificandu-si timpul liber, familia si sanatatea, ci si culpa sistemului judiciar care functioneaza pe avarie, cu scheme de personal subdimensionate, fara o reformare si finantare prealabila implementarii noilor coduri.

Desigur, acolo unde exista abateri ce tin de etica si integritate, ori intarzieri imputabile in lucrari, sanctiunile disciplinare trebuie sa fie ferme, pentru crearea unui corp al magistratilor caracterizat prin profesionalism, integritate, competenta, calitate, in care relatiile dintre judecatori sunt institutional corecte.

Pentru dezvoltarea carierei magistratilor si grefierilor se impun urmatoarele masuri si obiective:

-incurajarea magistratilor si grefierilor sa participe la programe de formare, seminarii si conferinte nationale si internationale, ceea ce va asigura o formare europeana a acestora;

-in situatia grefierilor debutanti este necesar sa se prevada prin regulament obligativitatea alocarii unui indrumator al activitatii acestuia pana la deprinderea calitatilor de a participa la sedintele de judecata, dupa modelul judecatorilor stagiari, asigurandu-se astfel acomodarea cu specifiul muncii, dar si calitatea activitatii acestora, mai ales ca recrutarea grefierilor se face si din afara Scolii Nationale de Grefieri;

-Se impune renuntarea la managementul incetatenit in unele instante potrivit caruia ultimului venit i se aloca cel mai greu complet;

-Este necesara respectarea specializarii judecatorilor si grefierilor, acesta fiind in ultima perioada afectata de deciziile prin care au fost mutati judecatorii de la o sectie la alta, incercandu-se echilibrarea activitatii in functie de numarul de dosare, fara a fi luat in considerare criteriul complexitatii si al specializarii;

-Un volum de munca echilibrat si rezonabil va permite judecatorului o temeinica pregatire teoretica si practica si o orientare spre calitatea hotararilor judecatoresti, care scade in fata cerintelor de a solutiona un numar cat mai mare de dosare intr-un termen cat mai scurt;

-Un volum rezonabil de activitate va reaseza firesc relatiile colegiale dintre judecatori, afectate in unele instante de masurile luate in incercarea de a echilibra activitatea intre complete sau sectii. O atmosfera colegiala si profesionala va crea premisele unei activitati de calitate;

-Recenta hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune desfiintarea instantelor militare nu este o masura oportuna si nici de natura sa degreveze activitatea instantelor civile. Cei cativa judecatori militari din tara nu au cum sa rezeolve problema deficitului de personal la nivel national, mai mult, acestia functioneaza in 4 mari orase din tara si majoritatea au grade de curti de apel astfel ca instantele inferioare, cele mai aglomerate, nu vor fi ajutate prin acesata masura. In plus, in actualul context international si european al schimbarilor mediului de securitate, renuntarea la justitia militara nu este o solutie oportuna, justitia avand nevoie de magistrati specializati in dreptul militar si al razboiului;

-Renuntarea la personalul asimilat judecatorilor si intoarcerea acestora in salile de judecata reprezinta o problema intens dezbatuta in acest moment in interiorul sistemului judiciar, solutie cu care personal sunt de acord, deoarece judecatorii sunt cei care isi desfasoara activitatea in sala de judecata si solutioneaza dosare, nu cei care au atributii de functionari publici, dar sunt asimilati judecatorilor, salarizati si promovati in aceleasi conditii. Cu toate acestea, finantarea pentru marirea schemelor de personal este solutia optima pentru rezolvarea problemelor sistemului;

-Sistemul de promovare al magistratilor la instantele superioare trebuie sa aiba la baza pe langa o temeinica pregatire teoretica si practica concretizata in examenul scris si vechimea si experienta magistratului, complexitatea si calitatea hotararilor pronuntate de acesta, anterior promovarii;

-Calitatea actului de justitie si calitatea carierei judecatorilor implica, pe langa aplicarea corecta si intocmai a normelor de drept procesual si substantial si respectarea drepturilor omului, prezumtia de nevinovatie, valorificarea practicii instantelor internationale (CEDO si CJUE), iar pronuntarea unor hotarari de o asemenea calitate va conduce la scaderea numarului plangerilor cetatenilor impotriva statului roman pe rolul acestor instante.

Imbunatatirea activitatii proprii a Consiliului Superior al Magistraturii. Dialog si deschidere spre magistrati si asociatiile profesionale. Responsabilitate si reprezentativitate.

Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, ca for superior al corpului magistratilor cu rol de reprezentare, aparare a independentei sistemului judiciar si buna organizare a activitatii judiciare, nu pot fi luate unilateral, fara o consultare reala cu judecatorii, acestia cunoscand cel mai bine problemele cu care se confrunta zi de zi in activitatea de judecata. Apreciez ca sunt necesare urmatoarele directii si obiective:

-Un dialog real cu judecatorii si asociatiile profesionale, precum si cu sindicatele grefierilor, prin intalniri periodice a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu acestea, intalniri in instante ori prin videoconferinta cu presedintii de instanta atunci cand se dezbat probleme manageriale;

-Apropierea de judecatori prin dialog, anticiparea problemelor care pot aparea si rezolvarea acestora vor evita blocajele in relationarea din instante intre judecatori si conducere, precum si cele intre instante si Consiliul Superior al Magistraturii;

-Este necesara responsabilizarea si specializarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii in functie de diferitele atributii, nu doar in cadrul grupurilor de lucru, cat si individual;

-Responsabilizarea membrilor implica si respectul acordat magistratilor care i-au ales, astfel ca atunci cand un membru nu mai corespunde asteptarilor judecatorilor prin activitatea sa, acesta sa se retraga chiar fara a se astepta declansarea unei proceduri de revocare;

-Pentru transparenta activitatii este necesara evitarea introducerii pe ordinea de zi a sedintelor de plen sau sectii a unor teme in ziua sedintei, cu exceptia urgentelor temeinic justificate. De asemenea, motivarea corespunzatoare a hotararilor Consiliului Superior al Magistraturii se impune pentru cresterea calitatii acestora, mai ales in cazurile ce tin de cariera magistratilor: promovari, transferuri, detasari, numiri sau revocari din functii de conducere, precum si a hotararilor ce vizeaza propuneri legislative, masuri de organizare a instantelor ori adoptarea regulamentelor de functionare a sistemului judiciar;

-Colaborarea si raporturile cu celelalte institutii ale statului trebuie sa fie corecte, constitutionale, cu respectarea separatiei puterilor in stat;

-Nu in ultimul rand, este necesara o implicare mai mare a Consiliului Superior al Magistraturii in activitatea de pregatire, avizare si elaborare a legislatiei, dupa o consultare reala (nu formala) cu magistratii si cu insusirea punctelor de vedere majoritare ale acestora.

In concluzie, doresc sa remarc faptul ca in randul magistratilor se asteapta o schimbare profunda a activitatii CSM, dupa ani in care acest organism a fost vehement criticat ca urmare a deciziilor luate, declaratiilor facute si atitudinii in raport de judecatorii pe care i-a reprezentat.

Se doreste o activitate bazata pe cele mai inalte standarde de independenta, integritate, impartialitate si reprezentativitate, un for pentru judecatori si nu impotriva lor.

Apreciez ca obiectivele mele pornesc de la aceste inalte valori si principii si se centreaza pe judecator, pe conditiile decente de munca si un volum rezonabil de activitate, pe dezvoltarea carierei si refacerea imaginii judecatorului in exterior, in fata opiniei publice, dar si in interiorul sistemului judiciar, in raport de propria sa activitate”.

*Cititi aici integral proiectul de candidatura al judecatoarei Diana Maria Sima

foto: alba24.ro