Situatie revoltatoare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care releva amestecul SRI in activitatea unor judecatori supremi. In pofida vaditelor abuzuri care se comit la adapostul secretului de stat pe mandatele de siguranta nationala, un judecator de curaj – Francisca Vasile (foto) de la Sectia penala a Inaltei Curti a avut “indrazneala” sa constate incalcarea brutala a legii si sa anuleze toate interceptarile din dosarul fostului presedinte al Consiliului Judetean Arges Constantin Nicolescu si al deputatului Mircea Draghici obtinute in baza mandatului de siguranta nationala nr. 003068 din 15 august 2007 in dosarul DNA Pitesti nr. 95/P/2011.

Ca un facut, in contestatia formulata de DNA impotriva incheierii judecatoarei Francisca Vasile, colegii ei de la Sectia Penala judecatorii Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu au admis la 20 septembrie 2016 contestatia si au desfiintat masura anularii tuturor interceptarilor, mentinandu-le la dosar cu o motivare absolut scandaloasa, care demonstreaza ca la Inalta Curte nu se pune pret pe Drepturile Omului nici macar cand incalcarea acestora e recunoscuta negru pe alb de un coleg judecator; precum si faptul ca exista in continuare judecatori care fac jocul Binomului SRI – DNA care a functionat ani in sir, abuziv, in baza protocoalelor secrete de colaborare.

Lumeajustitiei.ro publica motivarea scandaloasa a judecatorilor ICCJ Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu si cere Comisiei comune pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI sa se sesizeze din oficiu si sa propuna masuri dure impotriva magistratilor care nu apara Drepturile Omului.

Excluderea interceptarilor telefonice din materialul probator

Nu este prima oara cand Lumeajustitiei.ro a semnalat nerespectarea dreptului acuzatilor la un proces echitabil prin ignorarea atat a drepturilor si libertatilor fundamentale cat si a deciziilor Curtii Constitutionale. In dosarul fostului presedinte al Consiliului Judetean Arges Nicolescu Constantin si al deputatului Mircea Draghici- instrumentat de DNA Pitesti - s-au petrecut lucruri uluitoare care confirma inca o data amestecul Serviciului Roman de Informatii in politica – prin supravegherea oamenilor politici, dar si mai grav, acoperirea acestei imixtiuni de catre judecatorii supremi. Nu este o noutate faptul ca de-a lungul timpului, sub pretextul necesitatii investigarii unor infractiuni ce tin de siguranta nationala, Serviciul Roman de Informatii a tinut sub observatie majoritatea oamenilor politici, informatiile obtinute prin executarea unor mandate de interceptare, cu caracter special, constituindu-se intr-o baza de date folosita in cu totul alt scop decat cel iterat in referatele de emitere a autorizatiilor de interceptare adresate Procurorului General.

Astfel, in dosarul celor doi oameni politici mai sus enumerati exista interceptari ce au fost efectuate cu autorizarea unui judecator de la Inalta Curte, pentru motive ce tin de securitatea nationala, mandat solicitat de SRI, pus in executare de serviciul secret al Ministerului de Interne - DGIPI - si exploatat acuzatorial de catre DNA.

Cu alte cuvinte, legea a fost incalcata vadit intrucat Inalta Curte, printr-un judecator abilitat sa emita mandate de siguranta nationala binomul (a carei identitate e pastrata la secret, in mod ilegal, pentru ca asa a decis Binomul SRI-DNA cu voia fostilor sefi ai ICCJ) a emis mandat de siguranta nationala pentru SRI. Numai ca interceptarile au fost efectuate de DGIPI (institutie neautorizata de ICCJ), iar dosarul penal a fost finalizat prin emiterea rechizitoriului de catre DNA.

In procedura de camera preliminara, inculpatii din acest dosar au solicitat excluderea interceptarilor obtinute abuziv, solicitare admisa in mod curajos de catre judecatoarea suprema Francisca Vasile.

Prin Incheierea din 6 aprilie 2016 (Dosar 4215/1/2015) judecatoarea Francisca Vasile a dispus: “Admite, in parte, exceptiile formulate de inculpatii Draghici Mircea Gheorghe, Oana Onela Carmen, Catana Aida Petronela, Cernatescu Gheorghe, Iatagan Constantin. Exclude din materialul probator interceptarile si inregistrarile comunicatiilor efectuate in baza mandatului nr. 003068 din 15.08.2007 emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Judecatoarea Francisca Vasile a aratat ca: “Excluderea probatoriului este consecinta imposibilitatii evaluarii necesitatii si proportionalitatii restrangerii exercitiului dreptului la viata privata. Implicit excluderea probelor este consecinta aplicarii principiilor legalitatii, loialitatii administrarii probelor si egalitatii de arme. Principiul egalitatii de arme presupune realizarea unui just echilibru intre aparare si acuzare si exprima posibilitatea apararii de a sustine cauza fara a se afla intr-un net dezavantaj fata de acuzare. Or in cauza partile nu pot cunoaste nici in prezent ce a generat necesitatea interceptarii in baza Legii sigurantei nationale, mai ales ca infractiunile ce fac obiectul prezentei cauze nu sunt dintre cele enumerate de actul normativ in vigoare la data emiterii mandatului (art. 3 Legea 51/1991).”

Trebuie amintit ca inculpatii au solicitat judecatorului de camera preliminara excluderea acestor interceptari intrucat pe de o parte mandatul de interceptare a convorbirilor nr. 003068 / 15.08.2007 emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie si declasificat partial ulterior, prezenta stersaturi si modificari executate cu instrumente de scris, existand suspiciunea rezonabila ca a fost falsificat, in sensul ca s-a intervenit asupra lui in vederea “prelungirii” perioadei de interceptare inscrisa pe acesta, pe de alta parte acest mandat a fost emis in mod nelegal intrucat obiectul supravegherii – omul politic Nicolescu Constantin – nu a fost niciodata acuzat sau suspicionat de fapte ce tin de securitatea nationala, iar in lipsa unor astfel de elemente supravegherea reprezenta o ingerinta nepermisa in viata privata a omului politic; si in ultimul rand, mandatul a fost pus in executare, potrivit informatiilor transmise de DNA, de catre DGIPI, serviciul secret al Ministerului Administratiei si Internelor.

Revenind, prin incheierea nr. 287 din 06.04.2016 pronuntata in dosarul nr. 4215/1/2015 de catre judecatorul de camera preliminara, Francisca Vasile, s-a dispus excluderea acestor interceptari pentru motivul aratat mai sus, statuandu-se, insa, in mod periculos, ca DGIPI (DIPI), un serviciu secret, poate pune in executare mandatele de interceptare, chiar in acceptiunea Deciziei 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei. Or, spiritul acestei decizii a fost tocmai excluderea serviciilor secrete – ca se numesc SRI, SIE, SPP sau DIPI – de la activitatea de punere in executare a mandatelor de interceptare, cu exceptia prevazuta in Decizie, pentru a preintampina manipularea si folosirea unor informatii de catre unitati operativ informative care nu au voie prin lege sa efectueze activitati de urmarire penala sal de judecata. Totodata, judecatorul suprem, constatand prin propriile simturi malversarea prin alterare a mandatului de interceptare, a catalogat modificarea cu pixul al acestuia ca fiind o “eroare materiala”.

Directia Nationala Anticoruptie a declarat contestatie impotriva Incheierii prin care s-au exclus aceste interceptari, criticand in mod vehement incheierea, in stil caracteristic.

Culmea, criticile DNA au fost impartasite in totalitate de judecatorii supremi Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu care au admis contestatia DNA si au dispus anularea masurii din Incheierea colegei lor Francisca Vasile referitoare la excluderea interceptarilor de la dosar.

Iata in continuare motivatia halucinanta a Incheierii nr. 143 din 20.09.2016 a judecatorilor ICCJ Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu, care printre altele, au ajuns sa emita rationamente aberante cum ca o proba nu trebuie anulata chiar daca are hibe, pentru ca altfel ar putea scapa vinovatii. Ce sa credem? Ca in mintea lor, acuzatii sunt automat vinovati, inainte de judecata.

-"chiar daca regula este ca probele ilegal obtinute trebuie sa fie excluse, jurisprudenta a admis, in unele situatii, chiar si probe obtinute ilegal, aceste situatii devenind veritabile exceptii de la regula...”.

Insistenta cu care judecatorii supremi au mentinut in dosarul cauzei interceptarile efectuate la solicitarea SRI s-a materializat prin statuari care plaseaza SRI si pe judecatorul desemnat sa emita mandat de interceptare pentru siguranta nationala, deasupra oricarui control. Astfel, in cuprinsul incheierii nr. 143 din 20.09.2016 pronuntata in dosarul nr. 2212/1/2016, judecatorii Pistol si Dascalu au aratat:

-”Cu privire la argumentele judecatorului de camera preliminara, respectiv acelea ca 'excluderea probelor este consecinta aplicarii principiilor legalitatii, loialitatii administrarii probelor, si egalitatii de arme. Principiul egalitatii de arme presupune realizarea unui just echilibru intre aparare si acuzare si exprima posibilitatea apararii de a sustine cauza fara a se afla intr-un net dezavantaj fata de acuzare. Or, in cauza, partile nu pot cunoaste nici in prezent ce a generat necesitatea interceptarii in baza Legii sigurantei nationale....', Inalta Curte constata ca nu sunt intemeiate aceste sustineri, principiul egalitatii de arme fiind respectat, intre aparare si acuzare existand un just echilibru, in conditiile in care apararea a avut posibilitatea de a sustine cauza fara a se afla intr-un "net dezavantaj fata de acuzare".

-”In sustinerea acestui considerent, Inalta Curte are in vedere faptul ca, in primul rand, partile nu pot avea acces la acest gen de informatii, intrucat privesc securitatea nationala, iar in conformitate cu art. 10 din Legea 51/1991, ’’activitatea de informatii pentru realizarea securitatii nationale are caracter secret de stat ”; - Inalta Curte constata ca mandatul nr. 003068 emis in cauza la data de 15.08.2007 a fost declasificat la data de 13.09.2010, iar informatiile in baza carora s-a solicitat mandatul au un caracter clasificat si numai emitentul lui poate reaprecia asupra pastrarii acestui caracter, cu consecinta mentinerii sale, fie a declasificarii, totale sau partiale, a acestor informatii. Inalta Curte mai constata, insa, ca, emitentul lor a apreciat asupra pastrarii acestui caracter, motiv pentru care a procedat doar la o declasificare partiala a incheierii de autorizare a interceptarii si inregistrarii comunicatiilor convorbirilor in baza careia s-a emis autorizatia nr. 003068/15.08.2007 si a referatului prin care s-a solicitat masura, mai exact doar a informatiilor cu privire la persoana care facea obiect al mandatului, aceasta fiind, de altfel, si cerinta judecatorului de camera preliminara dispusa prin incheierea din data de 19 februarie 2016. Iar faptul ca parte dintre informatii si-au pastrat caracterul clasificat, aceasta nu echivaleaza cu o incalcare a dispozitiilor art 53 alin. (2) din Constitutie si nici ale art. 8 din CEDO, dispozitii care au fost respectate, asa cum s-a aratat anterior;”

Cu alte cuvinte, activitatea judecatorului care emite mandate in baza legii securitatii nationale nu poate fi analizata, temeiurile invocate de catre SRI atunci cand solicita astfel de mandate nu pot fi verificate, tot ce tine, declarativ, de siguranta nationala si Serviciul Roman de Informatii este intangibil, sacrosanct si de necriticat.

Intrebari legitime

Fata de anomaliile din acest caz, ridicam urmatoarele intrebari legitime, la care credem ca poate obtine raspuns doar Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI:

1 - Informatiile cuprinse in referatul continand solicitarea SRI adresata Procurorului General de emitere a mandatului de supraveghere (interceptare, inregistrare, comunicatii, convorbiri) din anul 2007 cu privire la omul politic Nicolescu Constantin – presedinte al Consiliului Judetean Arges, lider PSD - au fost de natura a genera emiterea autorizatiei nr. 003068 de catre ICCJ?

Opinia noastra este ca referatul nu continea informatii credibile cu privire la savarsirea de catre Nicolescu Constantin a unor infractiuni de terorism, subminare, sabotaj etc.

2 - A existat o operatiune de falsificare a dispozitivului incheierii de sedinta din camera de consiliu (desecretizata partial) ce a stat la baza emiterii mandatului de supraveghere tehnica, respectiv daca sunt modificate limitele perioadei pentru care s-a autorizat interceptarea? Opinia noastra este ca dispozitivul incheierii de sedinta din camera de consiliu (desecretizata partial) ce a stat la baza emiterii mandatului de supraveghere tehnica este modificat prin alterari vizibile ce tin chiar de esenta sa, respectiv sunt modificate limitele perioadei pentru care s-a autorizat interceptarea. In acest sens, se poate observa ca cifra „2" a fost modificata vizibil in cifra ,,8" referitoare la data finalizarii perioadei de interceptare (14.02.2008 a fost transformat in 14.08.2008).

3 - A existat o operatiune de modificare (alterare) a numarului de inregistrare al actului de procedura prin care Procurorul-General solicita emiterea unei incheieri si a unui mandat corespunzator?

Opinia noastra este ca prezinta alterari prin modificare directa (primele 2 cifre) si astfel nr. de inregistrare nu coincide in intregime cu numarul de inregistrare specificat in cadrul incheierii de camera de consiliu si a celorlalte documente din cauza.

4 - Interceptarea si inregistrarea convorbirilor numitilor Nicolescu Constantin si Draghici Mircea, efectuate in baza mandatului de siguranta nationala emis de ICCJ, au fost autorizate si executate din alte ratiuni decat cele prevazute de legea speciala (art. 20-21 din Legea 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului)?

Opinia noastra este ca a fost autorizata si executata o activitate de politie politica.

5 - Situatia expusa reprezinta o lezare a drepturilor si libertatilor celor doua persoane corelativ cu incalcarea legalitatii activitatii Serviciului Roman de Informatii?

Opinia noastra este ca da.

* Cititi aici Incheierea de la fond a judecatoarei ICCJ Francisca Vasile prin care s-au anulat interceptarile

* Cititi aici Incheierea din contestatie a judecatorilor ICCJ Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu care au desfiintat actul de curaj al colegei lor