Membrii CSM si presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto alaturi de sefa CSM, judecatoarea Mariana Ghena) s-au facut de ras la Curtea Constitutionala a Romaniei, in cazul adoptarii Ordonantei de Urgenta nr. 13/2017 privind modificarea Codului penal si Codului de procedura penala. CSM si Iohannis au suferit, miercuri 8 februarie 2017, o grea infrangere la CCR, care a stabilit ca Guvernul nu avea nevoie de avizul Consiliului pentru emiterea OUG 13/2017. Practic, se dovedeste ca intreaga actiune a CSM nu a fost decat una politica, o implicare in jocuri politice, Consiliul incercand sa blocheze un act pe care Guvernul avea voie sa il emita si imixtionand astfel in treburile Executivului, cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat.

Dupa cum se stie, CSM si Iohannis au sesizat saptamana trecuta CCR in privinta unui posibil conflict de natura juridica intre autoritatile statului, mai exact intre CSM, Parlament si Guvern. Ghinion insa, Curtea le-a dat cu flit, stabilind ca nu poate fi vorba de asa ceva. Presedintele CCR Valer Dorneanu a explicat la finalul sedintei in care a fost discutata sesizarea CCR ca Executivul a actional cat se poate de legal, opinia CSM cum ca era nevoie de avizul sau fiind una excesiva: “Guvernul a actionat legal in sfera lui de competenta de a emite Ordonante de Urgenta. Urgenta si oportunitatea actului normativ nu este de competenta CCR sa o verifice in aceasta sesizare. Este dreptul Guvernului sa aprecieze si urgenta si continutul. Aceste lucruri pot si verificate prin alte cai de control. Conflictul cu autoritatea judecatoreasca, acesta ar fi fost valabil in masura in care Guvernul ar fi nesocotit o obligatie legala de a solicita un aviz oibligatoriu. CSM apreciaza excesiv ca acele prevederi ar fi indreptatit CSM sa de aviz in orice problema care priveste activitatea instantelor”.

Totodata, Dorneanu a explicat ca CCR se va pronunta pe constitutionalitatea OUG 13/2017 chiar daca aceasta a fost abrogata: “Subliniez ca abrogarea acesteia nu poate opri procesul constituțional in curs de derulare, pentru ca asa cum s-a pronuntat si CCR in mai multe cazuri, renuntarea sau abrogarea unui act normativ nu ne poate opri din procesul acesteia. Deci abrogarea OUG nu are sens”.

Iata asadar cum marii specialisti din CSM si cei de la Administratia Prezidentiala s-au facut de rasul tarii. Grav este insa ca actualul CSM nu se leapada de practcile Consiliului anterior si se implica din ce in ce mai mult in jocuri politice, incercand sa impuna cu forta Guvernului si Parlamentului anumite decizii. Exact asa cum s-a intamplat si in cazul incetarii detasarii procurorilor Oana Haineala si Constantin Sima la Ministerul Justitiei, decizie luata cu incalcarea Regulamentului, dupa cum insusi Consiliul a recunoscut.

De aceea ne intrebam: cand vor intelege membrii CSM sa nu mai faca politica?

Prezentam comunicatul CCR:

“In ziua de 8 februarie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), art.34, art.35 si ale art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere cererile de solutionare a conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatea executiva – Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare - Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, precum si dintre autoritatea executiva – Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea judecatoreasca - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, cereri formulate de Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala cu majoritate de voturi, a decis:

1. Curtea a constatat ca nu a existat conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea executiva - Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare - Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, intrucat decizia Guvernului de a adopta Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala nu poate fi calificata ca un act de arogare a unor puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin Parlamentului. Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a exercitat o competenta proprie, prevazuta in mod expres de prevederile art.115 din Legea fundamentala.

Verificarea respectarii conditiilor prevazute de art.115 alin.(4) din Constitutie, precum si a constitutionalitatii continutului normativ al ordonantei de urgenta, poate fi realizata numai pe calea unui control de constitutionalitate declansat ca urmare a invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate, in conditiile art.146 lit.d) din Constitutie, sau pe calea unui control de constitutionalitate a priori, prin intermediul legii de aprobare a acesteia, in conditiile art.146 lit.a) din Constitutie, iar nu in temeiul textului constitutional al art.146 lit.e).

2.Curtea a constatat ca nu a existat conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea executiva - Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea judecatoreasca - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, intrucat Guvernul nu a impiedicat autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, sa-si realizeze o atributie constitutionala privind avizarea actului normativ.

Guvernul nu are obligatia constitutionala sau legala de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii in materia in care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legala de a emite un astfel de aviz.

Avizul reglementat art.38 alin.(3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se refera doar la proiectele de acte normative ce privesc 'activitatea autoritatii judecatoresti'. In jurisprudenta sa (Decizia nr.901 din 17 iunie 2009 si Decizia nr.3 din 15 ianuarie 2014), Curtea a stabilit sfera de incidenta a sintagmei 'activitatea autoritatii judecatoresti', statuand ca aceasta vizeaza doar actele normative privind statutul judecatorilor si procurorilor, reglementat in prezent prin Legea nr.303/2004, organizarea judiciara, reglementata in prezent prin Legea nr.304/2004, precum si actele normative privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei in Legea nr. 317/2004. Prin aceeasi jurisprudenta, Curtea a stabilit ca in cazul elaborarii si emiterii unor alte acte normative, legea nu prevede obligatia solicitarii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel ca exigenta acestei autoritati publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu 'activitatii autoritatii judecatoresti' depaseste sfera atributiilor sale constitutionale. Instantele judecatoresti, Ministerul Public sau Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autoritatii judecatoresti, au misiunea constitutionala de a realiza justitia, in temeiul art.126 alin.(1) din Legea fundamentala, de a reprezenta interesul general al societatii si de a apara ordinea de drept, in activitatea judiciara, in temeiul art.131 alin.(1) din Constitutie, respectiv de a realiza rolul de garant al independentei justitiei, in temeiul normei constitutionale cuprinse in art.134 alin.(4), si nicidecum un rol in activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului Romaniei, Camerei Deputatilor si Senatului Romaniei.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Era simplu: membrii CSM trebuiau sa ii citeasca pe Toni Neacsu si Adina Daria Lupea

Decizia CCR era previzibila, iar pentru a nu se face de ras membrii CSM nu trebuiau sa faca altceva decat sa il citeasca pe fostul judecator si membru al Consiliului, avocatul Adrian Toni Neacsu. Acesta a anuntat inca de la momentul sesizarii depuse de CCR ca demersul este sortit esecului:

„Conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile statului, determinat de lipsa avizului cerut CSM pentru modificarea codului penal si de procedura penala? O sa plagiez pe larg din motivarile Curtii Constitutionale de pana acum, ca sa nu fie nici o discutie.

Curtea Constitionala s-a pronuntat deja asupra acestui aspect inca din 2009, iar de atunci a facut-o in mod constant, stabilind ca avizul CSM trebuie solicitat de initiatorul actului normativ exclusiv atunci 'cand este vorba despre actele normative care privesc in mod direct organizarea si functionarea autoritatii judecatoresti, precum modul de functionare al instantelor, cariera magistratilor, drepturile si obligatiile acestora etc., pentru a nu se ajunge la denaturarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii'. Proiectele de legi care implica un aviz al Consiliului sunt cele precum actele normative privind statutul judecatorilor si procurorilor (care cuprind dispozitii referitoare la drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor, incompatibilitati si interdictii, numirea, promovarea, suspendarea si incetarea functiei de judecator sau procuror, delegarea, detasarea si transferul judecatorilor si procurorilor, raspunderea acestora etc.), reglementat in prezent prin Legea nr. 303/2004, organizarea judiciara (instantele judecatoresti - organizare/competente/conducere, Ministerul Public - organizare/competente/conducere, organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii, compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al parchetelor, bugetele instantelor si parchetelor etc.), reglementata in prezent prin Legea nr. 304/2004, sau organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei in Legea nr. 317/2004”.

Sau membrii CSM puteau sa isi arunce un ochi pe comentariul judecatoarei Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj, care a atras atentia asupra implicarii Consiliului in jocuri politice si care a amintit ca nu e prima data cand Codurile penale sunt modificate prin OUG:

“Este periculos sa te folosesti de un astfel de moment tensionat in societate pentru a lamuri in concret care sunt efectele adoptarii de catre CCR a unei decizii prin care se constata existenta conflictului de constitutionalitate intre puterile statului. Si, mai ales mi se pare total neinspirat ca CSM sa intre in astfel de jocuri, de departe si eminamente politice, cel putin la nivel de perceptie publica. Reamintesc ca nu este prima OUG care modifica cele doua coduri in ultimul deceniu, insa contextul socio - politic este acum total, dar total diferit, cu manifestari de strada si cu o opozitie care protesteaza cu pancarte in Parlament”.

Iar dupa decizia CCR, judecatoarea Lupea a revenit cu un mesaj pentru membrii CSM: “Acum as vrea sa imi explice si mie membrii CSM ce s-a intamplat cu ei cand au votat public sesizarea CCR cu un conflict de constitutionalitate, ca nu mi se pare ca incep cu dreptul. Din pacate...”

*Cititi aici integral analiza avocatului Adrian Toni Neacsu

*Cititi aici integral comentariul judecatoarei Adina Daria Lupea de la CA Cluj