Avocatul dr. Gheorghe Florea (foto) este presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR) din anul 2007. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti in anul 1978. Este membru al Baroului Bucuresti din anul 1978, avand o vechime in profesia de avocat de circa 33 de ani. Intrucat avocatura din Romania trece in prezent printr-un proces de mari framantari, create de problemele din domeniu, inclusiv de aparitia fenomenului barourilor paralele, am realizat un interviu cu presedintele UNBR, pe care il publicam in continuare.

Domnule presedinte, de la 1 octombrie 2011 va intra in vigoare noul Cod civil. Care este impactul acestuia in lumea avocaturii? Va fi mai bine sau mai rau pentru avocati?

Intrarea in vigoare a noului Cod civil se realizeaza in conditiile in care legea de punere in aplicare a noului Cod civil - Legea nr. 71/2011 a fost promulgata relativ tarziu fata de data de 1 octombrie 2011 stabilita pentru intrarea in vigoare a codului. In conditiile in care legea de punere in aplicare a Codului civil cuprinde numeroase dispozitii prin care noul cod Civil se modifica, ori dispozitii prin care se modifica sau se abroga alte legi, iar intrarea in vigoare a acesteia a avut loc la inceputul vacantei judecatoresti, s-a creat o problema dificila privind insusirea efectiva a noii legislatii pe perioada vacantei judecatoresti si in timpul ramas pana la 1 octombrie 2011. In ansamblu, pentru societatea romaneasca intrarea in vigoare si aplicarea noului Clod civil reprezinta un progres real, care trebuie sa fie privit ca atare, deoarece o reforma de o asemenea anvergura este dificila, iar eficienta ei se verifica in timp. Am facut eforturi ca prin INPPA, prin barouri, sa ne facem datoria sa promovam noul Cod civil prin conferinte, seminarii etc, dar nu avem constiinta datoriei implinite pentru ca numai studiul individual aprofundat poate sa dea masura cunoasterii corecte si complete a noului Cod civil de catre avocati. Legea de punere in aplicare a noului Cod civil a modificat si Legea 51/1995 cu privire la activitatea privind fiducia si cu privire la regimul juridic al societatii civile profesionale cu personalitate juridica. O spun pentru prima data public, sunt mandru ca multe din reglementarile care au fost cuprinse pentru prima data in istoria legislatiei romane, in legislatia privind profesia de avocat, au fost preluate de noul cod civil: activitatea privind fiducia a fost pentru prima data reglementata de Legea 51/1995 in anul 2004, notiunea de patrimoniu de afectatiune profesionala a fost pentru prima data reglementata de statutul profesiei de avocat, conditiile restrictive ale substituirii avocatului si excluderea substituirii fara acceptul expres al clientului au fost preluate de noul Cod civil care a reglementat expres substituirea mandatarului etc. In activitatea avocatului de consultanta, noul Cod civil va produce un impact imediat, deoarece contractele, tratativele si orice alte acte juridice incheiate dupa 1 octombrie 2011 vor fi intocmite in conformitate cu noul Cod civil. In instanta, influenta noului Cod civil se va resimti in litigiile nou declansate dupa o perioada de timp mai lunga. Este important sa se analizeze modul in care Codul civil a modificat legislatia privind profesia de avocat in materia incheierii contractelor de asistenta juridica, in materia stabilirii onorariilor avocatiale, in materia substituirii si a raspunderii avocatilor.

Justitiabilii se confrunta, in multe situatii, cu avocati care isi pun onorarii de succes pe contracte in alb – clientii acuza ca fara stiinta lor - de aici si conflicte judiciare ulterioare. Ce face UNBR pentru a stopa aceasta atitudine de jefuitori pe care o au acesti avocati care fac o imagine proasta intregii bresle? Exista o sanctiune diciplinara pe un asemenea caz?

Sintagma “avocati jefuitori” folosita in intrebare este creata de dvs. Viata demonstreaza ca, din pacate, pentru astfel de situatii, avocatii au fost trimisi in judecata penala. Onorariu de succes nu poate fi inclus in contract decat daca este negociat si acceptat in conditiile legii si ale statutului profesiei de catre client. Este posibil ca anexa 1 la statutul profesiei de avocat (formularul tipizat al contractului de asistenta juridica) sa fie defectuos intocmita sau insuficient de clara. De aceea am atras atentia ca noul Cod civil va influenta decisiv contractul de asistenta juridica pentru ca astfel de clauze sunt tratate altfel in noul Cod civil, sunt considerate nescrise, astfel incat cred ca in scurt timp organele profesiei vor modifica corespunzator contractul de asistenta juridica tipizat si vor crea mentiuni speciale, exprese, discticte si clare privind clauzele relative la onorariul de succes, care sa fie insusite distinct sub semnatura de catre client. Din practica profesionala rezulta ca in ipoteza in care astfel de situatii sunt sesizate barourilor – singurele competente sa intervina – comisiile de disciplina ale barourilor au procedat chiar la excluderea din profesie a avocatilor care au savarsit abateri disciplinare de genul celor mentionate.

De ce Barourile si UNBR nu fac publice sanctiunile disciplinare administrate avocatilor care au comis abateri, la fel cum procedeaza CSM in cazul procurorilor si judecatorilor?

In revista anuala “Avocatul” exista o rubrica speciala in care sunt publicate hotararile instantelor disciplinare relevante pentru modul in care trebuie interpretata si aplicata legislatia. Nu am solicitat din partea UNBR comisiilor de disciplina ale barorurilor, comunicarea publica a sanctiunilor aplicate, deoarece cred si voi crede ca este sarcina decanilor barourilor sa asigure transparenta activitatii avocatiale pe raza barorurilor pe care le conduc. Este adevarat, hotararile instantelor disciplinare se comunica presedintelui UNBR pentru a exercita sau nu cai de atac, drept de care am uzat ori de cate ori am constatat ca in comisiile de disciplina se musamalizeaza incorect abateri disciplinare grave. Este posibil ca in conditiile in care Consiliul UNBR hotaraste, astfel de cazuri sa fie facute publice, daca se apreciaza drepturile personale nepatrimoniale ale avocatilor in cauza nu sunt incalcate.

Luna viitoare va incepe examenul de intrare in avocatura, de data aceasta cu cateva schimbari care ingreuneaza si mai mult accesul absolventilor in acesta profesie. Majoritatea avocatilor care au peste 18 ani vechime au intrat in avocatura printr-un simplu interviu, iar acum se cere, vorba romanului, si pe ma-sa si pe ta-su. Sa fie la mijloc o temere identica celei declarate la Congresul avocatilor de unul dintre decanii din tara, cum ca in lumea avocatilor cozonacul a devenit prea mic?

Expresia folosita de domnul profesor universitar Turculeanu Ioan, decanul Baroului Dolj, a „colorat” in mod fericit atmosfera sobra a Congresului Avocatilor din luna iunie 2011. Afirmatia a fost rupta din context si nu are legatura cu examenul de admitere in profesie asa cum il concep eu personal. Examenul care va debuta la 7 octombrie 2011 este expresia compatibilizarii acestuia cu examenul de admitere la INM, politica profesionala aprobata de congres. Asa se explica introducerea grilei de examen cu aceeasi functie ca si la examenul INM, dar si caracterul practic aplicativ al examinarilor, care diferentiaza acest examen de examenul de licenta. Dificultatea spetelor, care sunt concepute de cei care au decis regulamentul de examen drept „spete-scoala” va fi medie si nu isi propune decat sa constituie proba verificarii rationamentelor facute in scris pe baza cunostiintelor juridice de catre cel care, a doua zi dupa ce este primit in profesie, are dreptul sa profeseze ca avocat si in consecinta trebuie sa reprezinte pentru consumatorul de servicii juridice un jurist verificat cu privire la aptitudini si cunostinte juridice general. In ce priveste examenul organizat pentru avocatii care dobandesc calitatea de avocat definitiv, spetele vor fi asemanatoare celor care se dau la examenul de definitivat in profesia de avocat, la examenul de definitivare in profesia de magistrat, spete care sunt publicate in spatiul virtual, inclusiv in Caietul de studiu editat de INPPA si distribuit in reteaua de carte juridica. Fara o compatibilizare a examenelor privind avocatura si magistratura, decalajul de atitudini privind competenta dintre absolventii de INM si tinerii avocati se va adanci si mai mult decat cel existent in prezent.

Domnule presedinte, la ultimele alegeri a fost batalie mare pe posturile de consilieri. Cat castiga lunar un consilier intr-un barou si unul din Uniune? Si ce alte surplusuri se mai adauga?

Nu pot sa precizez exact cuantumul idemnizatiei lunare pe care un consilier al baroului o incaseaza (ea se cifreaza la circa 2000 ron pe luna) si reprezinta in realitate contravaloarea jetonului de prezenta la cele patru sedinte lunare ale consiliului barourilor si activitatea de pregatire a sedintelor desfasurata intre acestea. La nivelul Comisiei permanente a UNBR idemnizatia lunara este de circa 1400 ron. Nu se compara volumul de activitate a unui consilier al baroului cu activitatea desfasurata la UNBR, care nu include decat sedinte trimestriale, iar intre acestea presupune activitati de coordonare a relatiilor dintre barorui sau de executare a hotararilor Consiliului UNBR, repartizate intre membrii Comisiei permanente – 15 membri. Alte avantaje pe care le numiti „surplusuri” in afara celor care constau in munca si timp alocat pentru rezolvarea problemelor ce le impune exercitarea demnitatii in care ai fost ales nu sunt cunoscute de mine personal.

Exista un zvon printre avocati, intens vehiculat, ca nu ar mai fi resurse suficiente la Casa de Asigurari a Avocatilor pentru plata pensiilor si ca in unele barouri din tara, cum ar fi Clujul, resursele s-ar fi terminat. E real? Care este adevarul? Sunt indreptatite temerile vehiculate?

Pentru prima data in istoria Romaniei, UNBR si Casa de Asigurari a Avocatilor au realizat o expertiza actuariala privind evolutia sistemului propriu de pensii al avocatilor. Expertiza actuariala intocmita de actuaristul desemnat urmare a achizitiei publice facute de CAA este postata pe site-ul UNBR si pe site-ul CAA si este consultata de orice persoana interesata. Expertiza vizeaza evolutia sistemului pana in anul 2090 si preconizeaza ca resursele acestuia sunt mai mult decat suficiente daca disciplina colectarii contributiilor este respectata. Nu exista niciun pericol imediat sau in perspectiva pe termen mediu privind o eventuala lipsa de resurse in sistem, deoarece rezervele sunt mai mult decat suficiente. In expertiza, fiecare avocat este individualizat prin CNP si poate sa-si verifice propria situatie in raporturile cu CAA. La Cluj a aparut o problema legata de respectarea executiei bugetare fata de imposibilitatea previziunii corecte a numarului femeilor avocate care vor naste sau vor solicita intreruperea activitatii pentru cresterea copilului.

Avocatii sunt obligati sa plateasca la asigurarile de sanatate de stat 5,5% din castigurile lor lunare. Unii platesc sume infime, altii cu castiguri insemnate platesc de zeci de ori mai mult. Este echitabila aceasta plata, in conditiile in care oricare dintre avocati, la o adica, beneficiaza de servicii medicale identice? UNBR are o strategie?

Raporturile dintre avocati si sistemul de asigurari de sanatate de stat nu fac obiectul preocuparilor UNBR. Este un raport juridic creat in baza unei legislatii speciale in care fiecare avocat raspunde de modul de care isi indeplineste obligatiile. Exista o inechitate cu privire la distinctia dintre avocati in raport cu veniturile ce constituie baza de calcul a acestei contributii, dar este o problema de optiune legislativa valabila pentru tot sistemul asigurarilor de sanatate.

Barourile infiintate de Pompiliu Bota va contesta legitimitatea si declara ca UNBR si barourile nou infiintate sunt cele legale. Chiar si unii parlamentari care s-au inscris in structura Bota va contesta. Cum va aparati?

Regret ca parlamentarii se amesteca in spatiul public intr-o disputa care implica o abordare tehnica ce nu poate fi „telefonata”. Problema vizeaza o chestiune de aplicare corecta a Legii 51/1995, cu toate modificarile ei ulterioare, iar in caz de incalcare a legii, responsabilitatea revine autoritatilor publice care permit si intretin disputa fara a proceda la o transare stricta a unei controverse privind infiintarea stabilimentelor publice, in raport cu legea.

Desi se petrec multe abuzuri in instante si parchete impotriva avocatilor, niciodata - cu o singura exceptie pe timpul mandatului regretatului decan al Baroului Bucuresti Iordanescu - nu se iau pozitii publice de protest din partea organelor de conducere ale avocaturii, in scopul apararii drepturilor aparatorilor... De ce?

Apararea „apararii” este o obligatie esentiala a barourilor, deoarece decanii si consilierii barourilor sunt primii care ar trebui sa cunoasca si sa se implice in sanctionarea publica a abuzurilor, prin luari de pozitie imediate si ferme. Nu este cazul sa se exagereze insa, deoarece si in lumea avocatilor sunt situatii care justifica uneori atitudinea judecatorilor si procurorilor. In orice caz, abuzul si incalcarea legii nu pot fi tolerate de cei care detin demnitati in profesia de avocat si au responsabilitate atunci cand constata ca avocatii sunt victime ale abuzurilor! Protocolul incheiat de UNBR cu CSM la intiativa acestuia din urma prevede ca CSM va interveni cand este cazul sa solutioneze sesizari concrete privind astfel de abuzuri. Toate sesizarile transmise de UNBR la solicitarea barourilor catre CSM dupa incheierea protocolului au fost analizate de Inspectia Judiciara, iar raspunsurile primite si masurile luate au fost date publicitatii.

Marti, Lumeajustitiei.ro a publicat o hotarare a Curtii Constitutionale a Moldovei din anul 2000, care sanctiona monopolul Uniunii Avocatilor asupra primirii in profesia de avocat. Situatia s-ar putea raporta prin analogie si la Uniunea pe care o conduceti... Cum apreciati decizia Curtii Constitutionale a Moldovei in raport cu aplicatibilitatea ei in Romania?

Hotararea prezentata pe site-ul dvs. dateaza din anul 2000 si a vizat o situatie existenta la acea vreme. Ulterior, legea cu privire la avocatura nr. 1260-XV din 19.07.2002, modificata ultima data prin Legea nr. 102 din 28.05.2010, in vigoare de la 3 august 2010, prevedea expres ca exercitarea profesiei de avocat in Republica Moldova nu se poate face de alte persoane fizice sau juridice sub sanctiunile prevazute de legea penala. Hotararea Curtii Constitutionale a Republicii Molodova nr. 3 din 10.02.2011, cea mai recenta cu privire la profesia de avocat, stabileste contrariul hotararii Curtii din anul 2000, care de altfel a fost contrazisa total si de hotararea aceleiasi Curti nr. 12 din 19.06.2003, acte pe care vi le pun la dispozitie.

Nota – Lumeajustitiei.ro va reveni intr-o editie ulterioara cu prezentarea Hotararii Curtii Constitutionale a Moldovei din 10.02.2011