Judecatorul care a initiat demersul pentru revocarea din Consiliul Superior al Magistraturii a lui Cristi Vasilica Danilet, demers la care au achiesat peste 1200 de magistrati, si-a depus candidatura pentru functia de membru al noului CSM, ce isi incepe mandatul in 2017. Este vorba despre presedintele Judecatoriei Ramnicu Valcea, judecatorul Bogdan Mateescu (foto), care a anuntat pe pagina persoanala de Facebook ca incepand cu data de 14 iulie 2016 este oficial candidat pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fiind "o situatie inedita" pe care si-o asuma cu toata convingerea. Candidatura lui Mateescu pentru functia de membru in CSM vine in contextul in care in ultima vreme atat judecatorii, procurorii, cat si reprezentati ai asociatiilor profesionale ce reprezinta aceste functii s-au neclarat nemultumiti de actualul CSM. De altfel, in proiectul sau de candidat, presedintele Judecatoriei Ramnicu Valcea si-a motivat decizia de a candida prin aceea ca "activitatea membrilor actualului Consiliu a adancit, fara indoiala justificat, o criza de incredere in interiorul sistemului judiciar”

Reactiile pe care Mateescu le-a avut de-a lungul timpului fata de derapajele din sistem ar putea sa il propulseze in functia de membru CSM, culmea chiar pe locul lui Danilet, care la randul sau a fost reprezentant al judecatorilor de la judecatorii in CSM si dat afara din CSM, pentru o scurta perioada de timp, prin votul a 1.200 de judecatori.

Difera insa proiectele pe care cei doi le-au avut, dar si viziunile diferite pe care inca le au.

In proiectul sau de candidat, judecatorul Bogdan Mateescu precizeaza chiar de la inceput ca intregul document reprezinta o sinteza a actiunilor sale si a pozitiilor exprimate de-a lungul timpului.

Bogdan Mateescu isi exprima speranta ca odata ajuns in CSM va reusi sa restabileasca increderea in Consiliu, "incredere serios afectata prin modul de actiune al actualilor membri” si precizeaza ca proiectul sau de candidat a fost alcatuit tinand cont de trei directii principale: independenta puterii judecatoresti, cariera magistratilor si organizarea si functionarea instantelor.

Astfel, Mateescu precizeaza ca in mandatul sau va urmari garantarea independentei reale a judecatorului, referindu-se si la independenta materiala a judecatorului, va viza trecerea de indata a bugetelor instantelor la Inalta Curte de Casatie si Justitie, stabilitatea indemnizatiei judecatorilor si inlaturarea discriminarilor salariale din sistem.

In proiectul de candidat pentru un nou CSM, Bogdan Mateescu isi propune eficientizarea procedurii de aparare a independentei sistemului judiciar in ansamblul sau ori in cazuri individuale, vorbind si despre initierea unei dezbateri publice referitoare la locul, rolul si activitatea, inclusiv cea institutionala de comunicare, a Inspectiei Judiciare prin prisma eficientei sale si a respectarii independentei judecatorilor.

Referindu-se la promovarea judecatorilor in functii de executie, Bogdan Mateescu sustine ca va pleda in cadrul Consiliului pentru schimbarea modalitatii de promovare pe loc astfel incat acesta sa se raporteze la o medie minima, iar nu la un numar prestabilit de locuri, cu initierea demersurilor pentru finantarea corespunzatoare a locurilor nu a priori, ci a posteriori derularii examenului, in functie de numarul candidatilor care au obtinut cel putin media minima.

Un alt aspect despre care presedintele Judecatoriei Ramnicu Valcea a facut referire in proiect este cel referitor la detasarea judecatorilor in alte functii. Propunerea lui Mateescu, corecta apreciem noi, este ca judecatorilor sa li se interzica detasarea pe un post ce nu are legatura cu activitatea de judecata.

Iata ce se specifica in proiect:

„Detasarea judecatorilor in alte functii decat cele de judecator trebuie dispusa doar in cazuri exceptionale si doar acolo unde experienta judecatorului se impune cu necesitate absoluta. Aparatul propriu al Consiliului, al INM, al SNG trebuie format dintr-un corp de functionari publici competenti si formati pe specificul sistemului judiciar si numai acolo unde se impune cu necesitate experienta unui judecator, detasarea sa se materializeze.

De aceea se impun masuri concrete pe termen scurt vizand:

-Identificarea exacta a tuturor detasarilor dispuse in functii non judiciare,

-Identificarea exacta si in termeni foarte restrictivi a functiilor care presupun cu necesitate experienta unui judecator,

-Demararea procedurilor de ocupare a tuturor celorlalte cu personal calificat,

-Incetarea detasarilor judecatorilor incepand cu data ocuparii functiei, pentru a nu afecta nici activitatea institutiei respective,

Incetarea de indata a tuturor detasarilor care au depașit termenul de 6 ani in aceeasi institutie sau a celor prelungite deja chiar pe un termen mai scurt, conform art. 58 alin. 2 din Legea 304/2004, rep. si analiza in conditii extrem de restrictive a cererilor de detasare a judecatorului in alte institutii cu precadere in conditiile existentei, deja, in trecut, a unei detasari epuizate. In acest caz nu mai este nevoie de o modificare legislativa, ci de o aplicare corecta a dispozitiei legale mentionate care, prin interdictia referitoare la durata isi dezvaluie si ratiunea: evitarea riscului deprofesionalizarii si respectarea interesului superior al justitiei fata de cel individual.”

Mateescu mai propune si ca sistemul ECRIS sa fie preluat de CSM:

„Preluarea administrarii sistemului electronic de evidenta si repartizare aleatorie (ECRIS) de catre Consiliul Superior al Magistraturii

Responsabilitatea impartita a organizarii si functionarii instantelor nu poate determina progres. in cazul sistemului Ecris, el este administrat de Directia Tehnologia Informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, existand, insa un Birou de informatica si in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu proiecte proprii.

De asemenea, specialistii IT din cadrul instantelor au o dubla subordonare, iar dispozitiile primite dinspre Ministerul Justitiei fac imposibila punerea in practica, la nivel local, a unor actiuni adoptate la nivelul instantelor, obtinand, astfel, un statut privilegiat in raport cu intregul personal auxiliar”.

Judecatorul Bogdan Mateescu apreciaza in proiectul sau ca se impune ca numirea completelor de judecata din instanta sa nu se mai faca exclusiv de presedintele instantei, ci prin implicarea colegiilor de judecatori si a intregului corp de judecatori in procesul decizional: „Consider inadecvata propunerea actualului Consiliu preluata in pachetul de modificari ale legilor justitiei vizand stabilirea completurilor de judecata si componentei sectiilor exclusiv de catre presedintele instantei.”

In acelasi timp, Mateescu si-a propus ca in noul CSM sa propuna deindata reintroducere programului flexibil pentru judecatori, motivat de faptul ca magistratul face o munca de creatie si nu este un functionar de drept comun:

„Reintroducerea expresa a programului flexibil de indata este un obiectiv cert pe care mi-l asum cu toata responsabilitatea. Activitatea judiciara este o munca de creatie, judecatorul trebuie sa aiba libertatea de a aprecia asupra gestionarii resursei timp, in limita legii si cu responsabilitate. Judecatorul nu este un functionar de drept comun, el are o indemnizatie iar nu salariu. Daca au existat derapaje ori cazuri de incalcare a notiunii de flexibilitate a programului asa cum este ea inteleasa potrivit bunei credinte, ele au fost izolate si puteau fi remediate in aceeasi maniera, chiar cu implicarea Consiliului, iar nu inlaturat cu totul un castig al normalitatii, asa cum a procedat actualul consiliu si comisia de elaborare a noului ROI”.

Intrucat la alegerile organizate pentru functia de membru in CSM din 2010, Lumeajustitiei.ro a prezentat pe larg proiectele si intentiile judecatorilor si procurorilor candidati pentru aceasta demnitate, si la alegerile din 2016, cand urmeaza ca intreaga componenta a Consiliului sa se schimbe, publicatia noastra va face cunoscute intentiile candidatilor in noul CSM.

*Prezentam integral amplul proiect al judecatorului Bogdan Mateescu pentru demnitatea de membru CSM