Halucinant! Presedintele Klaus Werner Iohannis (foto) nu regreta ca si-a luat casa cu acte false. A spus-o chiar el in simulacrul de conferinta de presa organizata miercuri seara, 13 noiembrie 2019, cu cele mai multe intrebari servite la fileu, in disperarea de a estompa criticile care i se aduc privind fuga de confruntarea cu Viorica Dancila. Tot in asa-zisa conferinta de presa, acelasi Klaus Iohannis nu a avut nicio problema sa scoata pe gura minciuni care usor pot fi demontate. Ceea ce de altfel Lumea Justitiei va face in articolul de fata, asa cum a facut si cu minciuna lui Iohannis ca nu a fost niciodata cercetat penal, publicatia noastra dovedind ca in realitate politicianul a fost chiar urmarit penal de DNA (click aici pentru a citi).

Sa incepem insa cu tema caselor. A fost una dintre putinele intrebari care au atins un subiect sensibil pentru Klaus Iohannis, care este pus in dificultate atunci cand trebuie sa explice cum, simplu profesor fiind, a ajuns sa detina sase case din meditatii si cum a pierdut una dintre ele pe motiv ca a fost obtinuta cu acte false si prin frauda. Nici de aceasta data Klaus Iohannis nu a fost in stare sa dea un raspuns coerent. A scapat in schimb ditamai porumbelul, informandu-i pe romani ca nu isi reproseaza nimic in legatura cu aceasta problema. Cu alte cuvinte, nu isi reproseaza ca a obtinut o casa prin frauda, lucru pe care nu il spunem noi, ci l-au stabilit doua instante: Tribunalul Brasov si Curtea de Apel Brasov. De asemenea, tot Iohannis a tinut sa sublinieze ca este un om cinstit si ca a dobandit casele in mod legal, desi aceleasi instante au constatat fix contrariul.

Iata intai raspunsul lui Klaus Iohannis pe tema caselor:

“Eu nu am nicio problema, nici in civil, nici in penal. Nu sunt 6, sunt 5 case intre timp, fiindca una a fost eliminata. Aceasta chestiune, aceasta problema a aparut cand am aparut eu in politica, in anul 2000, atunci mi-a fost creata de PSD, ca sa fie folosita de PSD in campania electorala. Va dati seama cata inventivitate la PSD daca din anul 2000 in fiecare campanie cu asta au iesit... Cred ca lumea s-a lamurit intre timp, eu nu-mi reprosez nimic, sunt un om cinstit, le-am cumparat intr-un mod absolut legal si cinstit, iar acele chestiuni care s-au dezbatut in Justitie sunt chestiuni de procese civile, si, am auzit parca zicea doamna Dancila ca as fi si eu un fel de penal, nu am avut niciodata un dosar penal in sensul sa fiu cercetat penal, nici pentru asta, nici pentru altele”.

Judecatorii arunca in aer apararea lui Werner

Si acum sa vedem care este de fapt realitatea. Ca nu isi reproseaza nimic legat de problema caselor este treaba lui, insa Klaus Iohannis are probleme in legatura cu alegatia conform careia ar fi cumparat casele legal. Mai exact, il contrazic cel putin doua hotarari judecatoresti, prin care s-a constatat ca sotii Iohannis au dobandit imobilul din strada Nicolae Balcescu nr. 29 in baza unui certificat de mostenitor, emis de notarul Radu Gabriel Bucsa pe baza de acte false.

Ne referim la decizia civila 235/16.05.2014 a Tribunalului Brasov (pronuntata de judecatoarele Anamaria Ionescu si Manuela Bonciu), precum si decizia civila irevocabila 655/R/12.11.2105 a Curtii de Apel Brasov (pronuntata de judecatoarele Anca Pirvulescu, Daniela Niculeasa si Codruta Voda).

Pentru ca dumneavoastra sa trageti concluziile in legatura cu afirmatia “sunt un om cinstit, le-am cumparat intr-un mod absolut legal si cinstit” facuta de Iohannis, va prezentam fragmente din deciziile Tribunalului Brasov si Curtii de Apel Brasov.

Tribunalul Brasov:

“Cauza ilicita izvorata din fraudarea legii ce a invalidat certificatul de mostenitor se extinde si asupra contractului de vanzare-cumparare subsecvent, tertii – in speta doar paratul Johannis Klaus Werner – nefiind aparati de prezumtia de buna-credinta, fata de amploarea operatiunii ilicite rezultata din hotararile judecatoresti definitive pronuntate, consecintele juridice produse, succesiunea actelor juridice atacate si coparticipantii la intocmirea lor. Actul juridic subsecvent, intemeindu-se pe un act juridic incheiat prin fraudarea legii si fondat pe o cauza ilicita, nu ar putea fi validat prin simpla invocare a bunei-credinte a tertului, mai ales ca acesta este sotul celeilalte parti contractante care la randul sau a participat la intocmirea actului nul initial. In consecinta, petitul avand ca obiect constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare este intemeiat, urmand a fi admis. Consecinta desfiintarii certificatului de mostenitor nr. 90/1999, prin decizia civila irevocabila mai sus-mentionata, si a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 924/1999, prin prezenta decizie, acte juridice inscrise in cartea funciara nr. 9331 Sibiu sub B 9, 10, si 11, o constituie radierea dreptului de proprietate al paratilor Bastea Ioan, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner din cartea funciara, potrivit art. 34 pct. 1 din D-L nr. 115/1938 preluat de art. 36 pct. 1 din Legea nr. 7/1996”.

Curtea de Apel Brasov:

“Instanta de apel a retinut corect ca certificatul de mostenitor nr. 90/1999 a fost constatat nul pentru cauza ilicita si frauda la lege, motivul nulitatii absolute fiind redat expres in considerentele deciziei civile nr. 33/2005 a Tribunalului Brasov, retinuta cu putere de lucru judecat si in prezenta cauza. (...) Chiar daca adeverinta mentionata a fost declarata falsa si anulata dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect cota de ½ din imobilul din Sibiu str. Nicolae Balcescu nr. 29, iar nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 90/1999 s-a declarat tot dupa incheierea actului, cauzele de nulitate absoluta invocate si pentru contractul de vanzare-cumparare trebuie sa existe in momentul incheierii actului, or, instanta de apel a retinut ca nu poate fi considerat valid actul subsecvent certificatului de mostenitor declarat nul, cu atat mai mult cu cat intimatii-parati Bastea Ioan si Johannis Carmen Georgeta, parti in contractul de vanzare-cumparare in calitate de vanzator si cumparator, au figurat si in calitate de beneficiari ai certificatului de mostenitor, neputandu-se retine buna-credinta a sotilor cumparatori. Cauza ilicita include frauda la lege cand actul juridic s-a incheiat cu nesocotirea unor norme imperative, in speta cele referitoare la devolutiunea succesorala – art. 77 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 citat in considerentele deciziei nr. 33/2005 a Tribunalului Brasov, respectiv, in lipsa actelor de stare civila pentru justificarea calitatii de mostenitor a lui Bastea Nicolae dupa Ghenea Eliseu, cat si cu incalcarea normelor imperative ale legii in materia competentei teritoriale a biroului notarial. Vanzarea lucrului altuia in cunostinta de cauza este nula absolut in virtutea cunoscutului adagiu clasic 'fraus omnia corrumpit' – 'frauda corupe totul'. Este neindoielnic ca cerinta potrivit careia motivul determinant ilicit si imoral trebuie sa fie rodul scopurilor imediate ale ambelor parti sau cealalta parte sa fi cunoscut ori, dupa imprejurari, sa fi fost datoare sa cunoasca scopul mediat al celuilalt contractant, in cazul fraudei la lege. (...) Asadar, pentru a considera fondate motivele de recurs ale recurentilor inserate la punctul cinci din cererea initiala de recurs ce vizeaza solutionarea pe fond a cererii reclamantilor, este nevoie de reevaluarea starii de fapt si reaprecierea probelor, iar, dupa cum am aratat mai sus, (aceasta) nu se poate realiza in recurs (click aici pentru a citi)”.

Iar  la acest capitol al legalitatii achizitionarii caselor, mai trebuie sa amintim ca in acest moment Klaus Iohannis are in lucru un dosar penal la PICCJ deschis ca urmare a plangerii formulate de Lumea Justitiei (click aici pentru a citi).

CCR a constatat de doua ori ca presedintele Iohannis a incalcat Constitutia. O data pentru Kovesi, a doua oara pentru Birchall

Dupa ce ati putut vedea constatarile instantei despre modul in care sotii Klaus si Carmen Iohannis au dobandit o casa in Sibiu, de pe urma careia au incasat ani la rand sute de mii de euro din chirii (mod de dobandire care, conform Tribunalului Brasov si Curtii de Apel Brasov, nu este deloc legal, asa cum pretinde presedintele Romaniei), sa trecem la alta minciuna aruncata de Iohannis in simulacrul de conferinta de presa. Cea privind respectarea Constitutiei Romaniei.

Astfel, Klaus Iohannis s-a impaunat cu o promisiune facuta in campania electorala din 2014, prin care se angaja sa respecte litera si spiritul Constitutiei: “Eu am declarat, cam din campania din 2014 deja, ca voi face altfel de politica, ca voi respecta cutumele politice, voi respecta evident litera si spiritul Constitutiei”. Problema este ca respectarea Constitutiei de catre Iohannis a ramas la nivel de promisiune. Caci, din nou, Klaus Iohannis este contrazis de hotarari ale unei instante. Mai exact, ale Curtii Constitutionale, care a stabilit ca Iohannis a incalcat Constitutia Romaniei.

In acest sens, amintim de Decizia CCR 385 din 30 mai 2018, in care s-a stabilit ca presedintele Iohannis a incalcat Constitutia Romaniei atunci cand a refuzat sa o revoce pe Laura Kovesi:

“Or, Curtea constata ca Presedintele Romaniei a realizat in cazul dat o 'evaluare a evaluarii' ministrului justitiei, cu alte cuvinte a temeiniciei motivelor cuprinse in propunerea de revocare, plasandu-se deasupra autoritatii ministrului justitiei, ceea ce incalca art.132 alin.(2) din Constitutie. (…) Astfel, Presedintele Romaniei, in mod deschis, si-a arogat o putere discretionara proprie, inexistenta potrivit Constitutiei, care a anihilat, pe cale de consecinta, competenta discretionara minimala a ministrului justitiei, ceea ce reprezinta eo ipso o incalcare a prevederilor art.132 alin.(1) din Constitutie. (…) Prin urmare, analizand textele constitutionale si legale subsumate acestora, Curtea constata ca procedura de revocare initiata de ministrul justitiei, in conditiile in care Presedintele Romaniei nu a avut nici o obiectie cu privire la regularitatea acesteia, indeplineste criteriile de legalitate, astfel incat Presedintele Romaniei ar fi trebuit sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Refuzand emiterea acestuia, Curtea urmeaza a aprecia daca Presedintele Romaniei a creat un blocaj in privinta exercitarii autoritatii ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor. Se poate sustine, in acest sens, ca, arogandu-si un rol contra legem, Presedintele Romaniei a impiedicat realizarea unei competente constitutionale proprii a ministrului justitiei, blocand-o, fara ca textul Constitutiei sa ii acorde o asemenea competenta. Prin urmare, conduita Presedintelui Romaniei de a nu-si exercita competentele potrivit Constitutiei a determinat imposibilitatea ministrului justitiei sa isi exercite competentele constitutionale conferite de art.132 alin.(1) din Constitutie. A rezultat, astfel, un blocaj institutional intre cele doua autoritati, care a impiedicat valorizarea si finalizarea propunerii ministrului justitiei de revocare potrivit art.132 alin.(1) din Constitutie, in sensul ca aceasta sa produca efecte depline in conformitate cu textul constitutional antereferit. In consecinta, propunerea ministrului justitiei de revocare a produs numai efecte procedurale, respectiv a fost initiata, avizata de catre Consiliul Superior al Magistraturii si transmisa Presedintelui Romaniei, fiindu-i refuzate, insa, efectele substantiale care rezida tocmai in textul art.132 alin.(1) din Constitutie. Or, autoritatea ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor impune efecte constitutionale similare in privinta actului emis in legatura cu cariera procurorului, aspect refuzat, insa, de Presedintele Romaniei, care a ales sa nu dea cursul constitutional firesc propunerii ministrului justitiei, blocand-o si creand, astfel, o situatie evidenta de blocaj institutional intre cele doua autoritati. Astfel, se constata impiedicarea ministrului justitiei de a-si indeplini rolul constitutional in legatura cu revocarea procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie” (click aici pentru a citi intreaga decizie).

Si nu este singura decizie de acest gen. Mai mentionam una recenta: Decizia 504 din 18 septembrie 2019, prin care CCR a stabilit ca acelasi Klaus Iohannis a incalcat Constitutia Romaniei cand a refuzat sa o revoce pe ministresa Justitiei Ana Birchall (click aici pentru a citi decizia). Dar Iohannis a mers mai departe chiar si dupa aceasta decizie CCR, si a continuat sa nu respecte Constitutia, refuzand sa semneze “de indata” decretul de revocare a luii Birchall in pofida a ceea ce-i impusese instanta de contencios constitutional.

Asadar, respectarea de catre Iohannis a “literei si spiritului Constitutiei” nu este altceva decat un banc.

Werner ii ia de fraieri pe romani pe tema vacantelor

Sa incheiem cu alta diversiune a lui Iohannis, prin care a incercat sa demonteze una din acuzatiile care i-au fost aduse constatant pe parcursul primului mandat. Este vorba despre apetitul sau pentru vacante. Intrebat fiind in legatura cu acest subiect, presedintele a pretins ca de fapt nu a fost chiar atat de mult plecat in vacante, ci ca a avut doar trei vacante in cinci ani, niciuna in ultimii doi ani:

“In chestiunea vacantelor, e foarte interesant ca lumea a urmarit, sper cu drag, cum presedintele lor reuseste sa rupa cate o zi. Mi-a facut mare placere in cate o sambata sau duminica sa merg la munte, sa ma intalnesc si acolo cu romani, sa discutam despre ce se poate face pentru a deschide apetitul pentru munte mai multor romani. Am fost plecat in total, in cinci ani, in trei vacante. Din pacate in ultimii doi ani n-am mai avut vacante deloc, fiindca am stat sa pazesc Romania de pesedisti”.

Chiar asa sa fie? Deloc. Nu au fost doar trei vacante in cinci ani, ci mai multe, inclusiv in ultimii doi ani, unele dintre aceste plimbari fiind prezentate de Administratia Prezidentiala drept vizite private.

Astfel, conform informatiilor publice existente, dupa concediul facut in decembrie 2014 in Florida, inainte de a-si prelua mandatul, Klaus Iohannis a plecat in vacanta in Madeira, la cateva luni dupa instalarea la Palatul Cotroceni, in aprilie 2015. Tot in acelasi an 2015, dar in decembrie, Iohannis a plecat din nou in Florida.

Apoi, in august 2016, presedintele Iohannis si-a mai facut o vacanta in Germania. De asemenea, in aceeasi perioada, presa a publicat o fotografie cu politicianul intr-un aeroport din Spania, asteptand sa se imbarce catre Palma de Mallorca.

Cateva luni mai tarziu, in aprilie 2017, Klaus Iohannis a plecat din nou, de aceasta data in Spania.

In februarie 2018, presa dezvaluia ca Werner a plecat iar in vacanta, in Germania si in Tenerife.

Nu in ultimul rand, sa nu uitam episodul din octombrie 2018, cand Klaus Iohannis a absentat de la reuniunea Consiliului European privind Brexitul, intrucat vizita Napoli si orasul antic Pompeii alaturi de sotia sa, Carmen Iohannis.

Si acestea sunt doar cateva exemple cu vacantele lui Iohannis, caci nu este exclus ca ele sa fie in realitate mai multe, atat timp cat exista momente in care nimeni nu stie unde este sau ce face presedintele Romaniei.