Inspectia Judiciara a realizat un Raport care releva ca in perioada in care a condus Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), Alina Bica (foto 1) a ajuns sa fie detestata de colegii ei, din cauza modului "imperativ in care aceasta transa problemele invocate de subalterni", a "tonului ridicat folosit" si a dorintei sale de a fi singurul decident in institutie, dand in acelasi timp "dovada de instabilitate si inconsecventa". Toate aceste concluzii sunt expuse de Inspectia Judiciara in Raportul nr. 1082/IJ/268/DIP/2015 in care este analizata eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor ce decurd din legi si regulamente de catre Conducerea DIICOT – Structura centrala si a Serviciului Teritorial Suceava, inclusiv Biroul Teritorial Botosani, avand ca obiect activitatea desfasurata in perioada 2013-2014.

Dupa cum veti vedea, in Raport este prezentata comparativ activitatea desfasurata la sefia DIICOT de Alina Bica si predecesorul sau, Codrut Olaru (foto 2). De altfel, intregul Raport contine statistici ale activitatii DIICOT in perioada 2013-2014, dar si concluziile la care au ajuns inspectorii judiciari in urma chestionarii procurorilor DIICOT si a personalului din Directie cu privire la modul in care au perceput activitatea Alinei Bica si a lui Codrut Olaru, ce relatii aveau cu acestia si ce deficiente au constatat pe perioada desfasurarii mandatului.

In cele 197 de pagini ale Raportului Inspectiei Judiciare, se gasesc scurte prezentari retinute de inspectorii judiciari, care mai ca o pozitioneaza pe Alina Bica in randul dictatorilor, conlcuzionandu-se ca "desi s-a constatat ca aceasta are o buna pregatire profesionala, totusi, din cauza adoptarii unui stil managerial autoritar si lipsit de comunicare, s-a creat o atmosfera de nesiguranta si neincredere in cadrul colectivului de procurori".

Autoritar a fost, potrivit concluziilor Raportului Inspectiei Judiciare, si Codrut Olaru! Acesta insa, pe langa autoritatea manifestata in functia de sef al DIICOT, "a manifestat o buna pregatire profesionala, tact si pricepere in exercitarea activitatii de conducere pe perioada de referinta", si "si-a asumat responsabilitatea deciziilor luate in exercitarea atributiilor de conducere".

Noi tindem sa punem la indoiala aceste prezentari si avem certitudinea ca un asemenea Raport cu astfel de concluzii nu ar fi fost posibil daca Alina Bica se afla in continuare la sefia DIICOT. Practic, Alina Bica a devenit o paria a sistemului doar pe baza unor acuzatii lansate de DNA, care sunt departe de a fi confirmate si asupra carora planeaza multe suspiciuni, inclusiv ca, in anumite situatii, ar fi vorba de vendete.

Cine stie, daca era in functie in continuare, poate si inspectorii judiciari s-ar fi temut sa traga astfel de concluzii cu privire la Alina Bica!

Prezentam in continuare pasaje relevante din Raportul Inspectiei Judiciare referitoare la activitatea Alinei Bica, dar si la comparatia intre aceasta si Codrut Olaru:

“In perioada supusa controlului conducerea acestei unitati a fost asigurata de doi procurori sefi si un procuror sef adjunct, astfel: in perioada 01.01.2013–16.05.2013 de procurorul sef C. O., incepand cu data de 16.05.2013 si pana in 21 noiembrie 2014 de procurorul sef A. M. B.. Ulterior aceasta functie a fost vacanta.

Verificarea comportamentului si comunicarii cu procurorii, personalul auxiliar, personalul contractual, ceilalti participanti la procesul penal si alte institutii

In timpul controlului efectuat, s-a discutat cu toti procurorii din cadrul tuturor serviciilor si birourilor in legatura cu modul si calitatea comunicarii cu conducerea directiei.

S-a retinut, astfel, ca, spre deosebire de domnul procuror sef C. O., care a condus DIICOT pana la numirea doamnei procuror sef A.M. B., si care a practicat un stil managerial participativ si la care toti procurorii aveau acces in orice moment in care aveau nevoie de indrumare si coordonare, in cazul doamnei procuror sef A. M. B. lucrurile au fost complet diferite; in acest sens, procurorii s-au confruntat cu situatii in care desi aveau de rezolvat probleme care reclamau prezenta sefului directiei, acesta nu era de gasit; de asemenea s-a retinut ca, datorita tonului ridicat folosit, precum si a modului imperativ in care aceasta transa problemele invocate de subalterni, s-a preferat o comunicare indirecta, prin sefii de servicii. Acestia din urma au aratat ca s-au confruntat cu o comunicare dificila si ca doamna procuror sef A. B. le inspira un sentiment de nesiguranta si neincredere; de asemenea, au fost nemultumiti de faptul ca nu era convocat Colegiul de conducere pentru a decide in chestiuni mai importante, doamna procuror sef A. B. preferand sa fie singurul decident, insa si in acest caz dadea dovada de instabilitate si inconsecventa".

Ovidiu Tender in Raportul Inspectiei Judiciare

“A fost identificata o situatie in care procurorul de caz C. C. a intocmit la data de 27.10.2014 un referat prin care propunea formularea unor concluzii de condamnare a inculpatului T. O. la pedeapsa inchisorii, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei, pe considerentul ca inculpatul a fost trimis in judecata si pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune, infractiuni pentru care s-a implinit termenul de prescriptie al raspunderii penale. Urmare a acestui referat a fost intocmit un proces-verbal conform caruia procurorul sef Directie A.M. B., procurorul sef serviciu judiciar S. S. si procurorul de caz C.C. au discutat si au convenit, de comun acord, sa fie formulate concluzii de condamnare, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului T. O., conform referatului procurorului de caz. Din verificarile efectuate rezulta ca referatul este incomplet in sensul ca omite precizarea ca pentru celelalte infractiuni nu se prescrisese raspunderea penala. Faptele privind aceasta imprejurare formeaza obiectul unui dosar penal aflat pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie”.

Statistica mandatului Alinei Bica

“Din raportul de bilant pe anul 2014 comparativ cu anul 2013 rezulta urmatoarea situatie :

-a crescut numarul cauzelor inregistrate anual de la 464 la 630.

-a crescut numarul dosarelor solutionate la de la 289 la 329 .

-a crescut numarul rechizitoriilor intocmite (de la 61 in anul 2013, la 63 in anul 2014).

-a scazut numarul inculpatilor trimisi in judecata de la 506 in anul 2013 la 303 in anul 2014.

-a scazut numarul inculpatilor arestati trimisi in judecata de la 227 in anul 2013 la 129 in anul 2014.

-a crescut numarul de dosare ramase nesolutionate la finele anului 2014 comparativ cu anul 2013 (de la 454 in 2013 la 608 in 2014)”.

Verificarea modului in care au fost respectate dispozitiile art. 64 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara, republicata cu modificarile ulterioare.

“O alta situatie expusa de procurorii de caz se refera la existenta unor indicii de savarsire a unei abateri disciplinare de catre procurorul sef directie B. A. – M., in legatura cu cercetarile efectuate in doua dosare penale, respectiv dos. nr. …/D/P/2010 si dos. nr. …/D/P/2012, fiind efectuata si in acest caz sesizare la conducerea Inspectiei Judiciare pentru efectuarea de verificari prealabile.

In afara acestor situatii nu au fost prezentate echipei de inspectori judiciari alte cazuri concrete de incalcare a acestui principiu, care sa constituie indicii de savarsire a unor abateri de imixtiune in activitatea altui magistrat. ”

CONCLUZII

"Controlul efectuat la sediul Structurii Centrale a DIICOT, a vizat eficienta manageriala a procurorilor sefi care s-au succedat in perioada 2013-2014, modul de indeplinire a atributiilor de serviciu ce decurg din legi si regulamente, pentru buna functionare a serviciului si asigurarea calitatii corespunzatoare a activitatii, cu mentiunea ca aceasta succesiune a influentat intr-o anumita masura buna desfasurare a atributiilor manageriale.

Managementul procurorului sef C.O. din perioada 1 ianuarie 2013 – 16 mai 2013:

Urmare a controlului efectuat s-a constatat ca procurorul sef directie C. O. a manifestat o buna pregatire profesionala, a dat dovada de autoritate, tact si pricepere in exercitarea activitatii de conducere pe perioada de referinta.

Si-a asumat responsabilitatea deciziilor luate in exercitarea atributiilor de conducere. In acest sens a emis ordine prin care a organizat si condus intreaga activitate a serviciului.

A respectat principiul inscris in art. 64 alin. 2 si art. 67 din Legea nr. 303/2004, respectiv independenta procurorilor in ceea ce priveste actele, masurile si solutiile dispuse.

Managementul procurorului sef A. M. B. in perioada 16 mai 2013 – 21 noiembrie 2014.

Urmare a controlului activitatii manageriale a procurorului sef A. M. B., desi s-a constatat ca aceasta are o buna pregatire profesionala, totusi, din cauza adoptarii unui stil managerial autoritar si lipsit de comunicare, s-a creat o atmosfera de nesiguranta si neincredere in cadrul colectivului de procurori.

In acelasi sens s-a mai retinut ca nu a convocat Colegiul de Conducere pentru a se decide cu privire la problemele importante ale DIICOT, Structura Centrala".

*Cititi aici integral Raportul Inspectiei Judiciare privind conducerea DIICOT din perioada 2013-2014