Presedintele Romaniei Klaus Iohannis nu se va atinge de fosta sefa a ICCJ, judecatoarea CCR livia Stanciu, in pofida faptului ca aceasta a fost condamnata la CEDO, si nu o data, ci de doua ori. Iar Iohannis nu se va atinge de Stanciu si nu ii va cere demisia de la CCR pe motiv ca aceasta ocupa o pozitie superioara presedintelui Romaniei in ierarhia Sistemului. Livia Stanciu e peste Iohannis in Sistemul ocult care conduce Romania. Nu o spunem noi ci unul dintre cei mai buni cunoscatori ai Sistemului, care a contribuit la instalarea acestuia in Romania. Este vorba despre favorita lui Traian Basescu, Elena Udrea (foto), candidat independent pentru Camera Deputatilor.

Intr-un interviu acordat Lumeajustitiei.ro, Elena Udrea precizeaza ca din punctul ei de vedere Livia Stanciu ar trebui sa fie anchetata penal pentru represiune nedreapta dupa condamnarea Romaniei la CEDO in cazul Mircea Gutau, primarul din Ramnicu Valcea pe care fosta presedinta a ICCJ si judecatorul Vasile Alixandri l-au condamnat la 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare, dupa doua achitari, cu incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Elena Udrea recunoaste ca a participat la consolidarea Sistemului ocult care conduce Romania si ca probabil nu ar fi avut acest discurs impotriva institutiilor de forta, daca nu ar fi simtit pe pielea ei „cat de monstruos poate fi Sistemul”. Udrea tine sa precizeze ca in viitorul mandat de parlamentar va initia actiuni concrete impotriva Sistemului, cum ar fi legea raspunderii magistratilor si punerea sub control parlamentar a serviciilor secrete.

Iata interviul acordat de Elena Udrea pentru Lumeajustitiei.ro:

V-ati lansat candidatura promitand ca veti lupta impotriva „Sistemului”. In acceptiunea dumneavoastra, Sistemul are legatura cu justitia?

Fara justitie Sistemul nu se putea consolida si nu putea pune mana pe putere. Sistemul foloseste teme cu aderenta in societate, cum este lupta impotriva coruptiei si, mijloace precum justitia, care sa creeze impresia ca actiunile lui sunt legale si democratice. Asa ca si-a infiltrat agentii in parchete si instante de judecata pentru a putea sa ii elimine pe toti cei care le stau in cale. Ce poate fi in aceste vremuri mai credibil decat acuzarea unui om politic de coruptie, arestarea si apoi condamnarea lui?

Cazul Mircia Gutau, condamnat de un complet ICCJ din care a facut parte si Livia Stanciu, cu incalcarea dreptului la un proces echitabil, este un astfel de exemplu?

La momentul judecarii dosarului, se vorbea despre abuz impotriva fostului primar de Ramnicu Valcea. Decizia CEDO in favoarea acestui om confirma zvonurile care circulau atunci, faptul ca nu a fost vinovat si totusi doi judecatori de la ICCJ printre care si fosta presedinta Livia Stanciu, l-au condamnat la inchisoare.

A fost sau nu, din punctul dumneavoastra de vedere, o inscenare, asa cum acuza fostul presedinte Traian Basescu, care a si afirmat ca va face un denunt la Parchetul General impotriva lui Stanciu.

Am trait un episod care ma face sa cred ca a fost un abuz ceea ce i s-a intamplat lui Gutau, mai ales acum, dupa Decizia Curtii Europene. Consider ca este un caz tip care ar trebui sa declanseze o ancheta penala impotriva doamnei Livia Stanciu pentru comiterea infractiunii de „represiune nedreapta”. S-a ajuns ca linia de demarcatie dintre cei care incalca legea si cei care infaptuiesc actul de Justitie sa fie foarte neclara. Din pacate, asta se intampla doar in perioade istorice incerte, in momente de convulsie sociala.

In opinia dumneavoastra, dupa ce a fost demascata la CEDO, Livia Stanciu mai poate ramane judecator la CCR? Ar trebui sa ii ceara presedintele Iohannis demisia?

Am declarat deja public ca Livia Stanciu nu mai poate fi judecator la CCR, ca ar fi normal sa-si dea demisia.

Iohannis ar trebui sa i-o ceara demisia, dar nu o va face. Pentru ca eu cred ca raportul de forte este invers. Livia Stanciu este inaintea lui Iohannis in cadrul ierarhiei Sistemului. Mai mult, Presedintele actual ii datoreaza chiar functia fostei sefe ICCJ – aduceti-va ce s-a intamplat in campania din 2014 cu amanarea judecarii dosarului de incompatibilitate al lui Iohannis pana dupa alegeri. Daca nu era Livia Stanciu, Iohannis nu mai era nici macar primar la Sibiu. Nu il vad in stare sa-i ceara demisia.

Revenind la lupta dumneavoastra cu „Sistemul”, pe care ne-o promiteti in campania electorala unde candidati ca independent pentru un post de deputat pentru Bucuresti. Explicati-mi, nu cumva vorbim chiar despre odiosul „Sistem” la a carui nastere dumneavoastra ati contribuit din plin, desigur impreuna cu Traian Basescu?

Imi aduc aminte ca si cand ar fi astazi – era o seara de martie in 2009. Sorin Ovidiu Vantu ne cerea ironic sa ne intarim statul, la lateleviziunea proprie, convins ca statul va fi mereu prea slab pentru a-l sanctiona vreodata pe el.

Am crezut atunci si cred si acum ca institutiile trebuie intarite, trebuie sa li se ofere parghii pentru a-si indeplini rolul in societate.

Da, recunosc, am contribuit la intarirea institutiilor statului, la construirea si consolidarea Sistemului. Nici Traian Basescu si nici eu nu ne-am imaginat ca institutiile statului roman vor deveni instrumente de preluare a puterii de catre cei care le conduc, oameni numiti in functii, de la cei care detin puterea in mod democratic, alesii, politicieni.

Abuzurile infioratoare care se comit astazi in România sunt reversul medaliei declaratiei lui Sorin Ovidiu Vantu. Statul a devenit prea puternic, opresiv si represiv, in raport cu cetateanul.

Am aceasta forta de a recunoaste ca am gresit. Ceea ce dovedeste ca sunt un om onest. Mai important insa este ca am dorinta de a schimba lucrurile, ceea ce arata tarie de caracter, spun eu.

Fara indoiala sunteti o persoana care cunoaste multe secrete despre cei care alcatuiesc acest „Sistem”. De ce am crede ca intr-adevar veti lupta impotriva „Sistemului” si nu veti folosi aceste informatii doar pentru a va rezolva cumva situatia personala, pentru a va pune la adapost. Pe modelul, eu nu zic despre tine, tu ma lasi in pace.

Eu am fost 80 de zile arestata – la Beciul Domnesc, dar si la Targsor. A fost o experienta cathartica in adevaratul sens al cuvantului. Cand am vazut cu cata lejeritate un om poate fi introdus in malaxorul inuman al Sistemului, mi-am promis mie ca voi incerca sa schimb ceva.

Nu caut razbunare. Nu vreau sa rescriu Contele de Monte-Cristo.

La fel cum nu sunt intr-un proces de negociere cu nimeni. Daca as fi vrut sa negociez, nu dadeam interviul de la HotNews si nu depuneam acel denunt impotriva lui Coldea si Kovesi, lucruri care au generat sase cereri de retinere si arestare preventiva in doar cateva ore.

Schimbarea pe care o propun eu romanilor tine doar de construirea unor mecanisme de control si supraveghere la nivelul societatii astfel incat oamenii sa nu mai poata fi transformati in tinta. Si, mai important, Puterea in Romania sa fie exercitata transparent de cei care sunt legitimati de romani prin votul lor.

Brusc, v-ati dat seama de nocivitatea acestor institutii de forta care conduc Romania dupa ce v-au arestat pe dumneavoastra. Ce faceati insa daca DNA nu se atingea de dumneavoastra? Mai aveati un asemenea discurs?

Sunt foarte onesta cu dumneavoastra: probabil ca nu as fi fost atat de implicata. Pana cand nu vezi cat de monstruos poate fi Sistemul, nu intelegi necesitatea ca el sa fie supus controlului si supravegherii de catre societate. Sa va povestesc ceva: cand eram arestata, intr-o dimineata, in celula noastra a fost adusa o femeie, care era parte din grupul celor acuzate ca luasera indemnizatii pentru cresterea copilului in mod ilegal. Si, cum la inceputul anului 2015, se aresta pe banda, ajunsese si ea la Beciul Domnesc. Era socata de ce i se intampla si profund impresionata ca nimerise tocmai cu mine, pentru ca imi spunea ca atunci cand a vazut ca am fost arestata eu, s-a bucurat si a gandit ca este bine ce mi se intampla... Nu isi imagina ca i s-ar putea intampla vreodata si ei...

E adevarat, pana cand nu treci prin asa ceva, nu poti intelege. De aceea, eu le-am si spus colegilor din Parlament ca ar trebui sa mearga putin prin arest, sa petreaca cateva nopti acolo, sa vada cum e si apoi sa vedem daca mai sunt atat de dispusi sa faca pe nepasatorii, sa voteze la ordin. Acelasi lucru e valabil si pentru procurorii sau judecatorii care se joaca deopotriva cu sanatatea si viaţa unor oameni.

Pentru mine, arestul a fost o experienta de viata care m-a ajutat enorm. Pe de o parte, am inteles multe dintre pericolele care exista pentru democratia romaneasca. Perioada de arest mi-a oferit o claritate si acuitate a gandurilor absolut incredibile. Pe de alta parte, am invatat foarte multe lucruri despre mine si ce imi doresc sa fac de acum inainte in viata personala. De aceea, cred ca m-am si apropiat atat de mult de Dumnezeu si de oameni, in ultimul timp.

Stiti ca in ultimii ani au existat nenumarate executii si facaturi judiciare. Va dau cateva exemple: Adrian Nastase, Decebal Traian Remes, Dan Voiculescu. De ce nu ati reactionat la vremea respectiva?

Nu cunosc in detaliu niciuna dintre aceste spete. Nu stiu punctual ce abuzuri s-au comis acolo. Nu ma ascund insa in spatele necunoasterii dosarele cu pricina. Asa cum am mai spus: recunosc ca mi s-a parut atunci ca nu e o problema daca mai exista si „victime colaterale”. Am invatat insa aceasta lectie a obligatiei de a asculta si pe cel acuzat si de a accepta ca pot exista si abuzuri.

Acum, niciodata nu as mai asista indiferenta la o executie de acest tip. Nu din solidaritate, pentru ca nu asta este logica in care trebuie sa functionam ci din cauza faptului ca, opunandu-te unui abuz, aperi, de fapt, democratia si statul de drept. Intarirea Sistemului cu pretul vietii si sanatatii unor oameni inseamna calea cea mai sigura catre dictatura.

Spuneti-ne concret cum veti lupta impotriva “Sistemului”?

Sunt doua cai prin care cred eu ca Sistemul poate fi reasezat in cadrul democratic. Pe de o parte, devoalarea mecanismelor prin care actioneaza si a oamenilor care fac parte din Sistem, un proces de constientizare publica inceput de mine acum doi ani. Nu cred ca, la nivelul mass media romanesti, ati auzit numele Coldea inainte de ianuarie 2015.

Am fost cea care a dat startul dezbaterilor de acum despre necesitatea controlului civil asupra institutiilor de forta.

Pe de alta parte, este clar ca avem un deficit legislativ insemnat. De-a lungul timpului, mai subversiv sau mai direct, Sistemul s-a folosit de politicieni pentru a construi un paienjenis legislativ care sa-i permita acapararea si exercitarea Puterii.

Aceasta stare de fapt poate fi schimbata doar de Parlament prin legi clare si transparente care sa faca trei lucruri:

1. Exercitarea unui control parlamentar real asupra serviciilor secrete.

2. Separarea reala a Puterilor in stat astfel incat niciuna dintre ele sa nu poata sa o uzurpe pe cealalta. Vorbim de un cadru de checks and balances la nivelul institutiilor pentru a se opri orice derapaj.

3. Respectarea conceptului deaccountability. Responsabilitate asupra faptelor pentru fiecare dintre cei care exercita o functie publica in Romania – de la politicienii alesi pana la simplii functionari. Asta inseamna inclusiv pentru magistrati.

Parte a programului dumneavoastra electoral de campanie se refera la necesitatea unei Legi a raspunderii magistratilor. Cum ar trebui ea sa sune?

La nivel legislativ, exista trei probleme in ceea ce priveste raspunderea magistratilor.

A) Exista un cadru legislativ care presupune un anumit nivel de responsabilitate. Aceste legi nu se aplica insa. Si va dau doua exemple. Pe de o parte, cazurile de procurori si judecatori care se fac vinovati de represiune nedreapta. Chiar si atunci cand deciziile CEDO indica clar premeditare in decizii nedrepte ale Justitiei, nu exista mecanisme care sa duca spre anchete ale magistratilor care isi folosesc abuziv functia. Pe de alta parte, sunt o multime de decizii CEDO care fac ca statul roman sa plateasca milioane de euro catre victimele sistemului de Justitie din Romania. In mod normal, dupa ce face platile, statul ar trebui sa se intoarca impotriva procurorilor sau judecatorilor care au luat deciziile nedrepte si sa-si recupereze pagubele. Ei bine, m-am interesat si acest lucru nu se intampla. Practic, la nivelul procurorilor si judecatorilor din Romania nu exista nicio forma de accountability daca actioneaza ilegal sau raspund la comenzile Sistemului. Tot ce li se poate intampla lor este in caz ca se pun contra Sistemului.

B) Desi exista aceste legi disparate despre care v-am vorbit, ele nu sunt grupate ca atare. Este nevoie de un cadru coerent si unitar de aplicare, cu mecanisme foarte clare, fara sa existe blocaje la nivelul institutiilor Justitiei, pe principiul corb la corb nu-si scoate ochii. De aici, necesitatea unei singure legi care sa fie special dedicata magistratilor.

C) Trebuie sa purtam dezbaterea publica privind statutul procurorilor. Eu sunt de parere ca ei nu ar trebui sa fie asimilati magistratilor, ci avocatilor statului. Atat timp cat ei stau de-a dreapta judecatorilor si se raporteaza de pe pozitii de forta fata de acuzat si aparatorii sai, pornim de la un nivel inegal intre acuzare si aparare.

Stiti insa ca o lege a raspunderii magistratilor a trecut de Camera Deputatilor si ea se afla acum in Senatul Romaniei. Adoptarea ei rapida nu ar fi oare singurul lucru bun pe care acest Parlament l-ar face in lupta contra abuzurilor comise de institutiile de forta?

Legea lui Oajdea poate fi un pas inainte pentru cei care isi doresc ca si procurorii si judecatorii care gresesc sa poata fi trasi la raspundere. Ea arata insa perfect de ce spun eu ca actualul Parlament a fost format majoritar din lasi. Legea a trecut tacit, fara dezbatere, fara amendamente si, oarecum, pe ascuns. Nu a existat o asumare politica. Adica parlamentarii sunt de acord cu ea, dar le e frica sa si-o asume. Problema acestui Legislativ nu a fost ca nu stia ce are de facut, ci ca nu a avut curajul sa infrunte Sistemul, desi era institutia investita de romani cu legitimitate si avea atributii in acest sens.

Legea domnului Oajdea este perfectibila în anumite portiuni, chiar am niste observatii tehnice. De asemenea, ar fi foarte important ca ea sa fie asumata politic la nivelul Parlamentului.

Aveti si alte proiecte legislative pe zona de Justitie pe care le aveti in vedere in perspectiva urmatorului ciclu electoral?

Foarte multe dintre acuzaţiile DNA vorbesc despre trafic de influenta. Daca un primar suna un ministru si ii cere sa deblocheze niste fonduri deja alocate pentru o lucrare de infrastructura, asistam la trafic de influenta. La fel, trafic de influenta este si daca un parlamentar se bate pentru finantarea unor proiecte pentru judetul sau comunitatea pe care o reprezinta. Evident, atat timp cat nu se incalca nicio lege, cat nu este, cum spun americanii, pay for play, toate acestea sunt absurditati cauzate de actuala legislatie. Spectrul exemplelor posibile este mult mai larg.

Din aceste motive, eu cred ca este absolut obligatorie o lege a lobby-ului. Iar propunerea mea este sa imprumutam modelul american. Daca domnul Klemm tot ne spune ca reprezentantii SUA au dreptul sa se instituie in instanta civilizatoare in Romania, atunci sa aduca cu ei si legislatia de acolo. Sunt convinsa ca, daca ar exista o intelegere a faptelor incriminate penal asemanatoare cu cea din Romania si in America, s-ar ajunge la concluzia ca americanii sunt inca si mai corupti decat noi.

Cum credeti ca se poate rezolva problema suprapopularii penitenciarelor? Ce ar putea face Parlamentul?

Sunt doua cai de rezolvare a acestei probleme. Una executiva si una legislativa.

Cea executiva se refera la construirea efectiva de noi centre de detentie. Daca statul nu are bani acum, asa cum sustine Raluca Pruna, ar face bine sa nu mai minta pe la CEDO, ci sa abordeze problema din alt unghi. Spre exemplu, constructia de penitenciare in parteneriat public-privat. PPP-urile reprezinta o parghie actionala pe care statul ar putea-o folosi si pe care eu am incercat sa o induc cand eram ministru. Din pacate insa, la ea nu se apeleaza fie pentru ca multi se tem de interpretari aberante ale legii care ar putea sa-i transforme in corupti, fie pentru ca toti oamenii de afaceri romani au fost ruinati.

Calea legislativa se refera la amendarea codurilor penale, mai ales in ceea ce priveste ispasirea pedepsei. In materie punitiva, la nivel international, s-a ajuns la concluzia ca un om care nu comite o fapta cu violenta se indreapta mai usor daca i se aplica o pedepsa restrictiva, decat una privativa de libertate, si se recupereaza prejudiciul. Tara asta va avea de castigat nu daca se vor umple penitenciarele pana la refuz, ca adevarate tabere de concentratie, ci daca prejudiciile vor fi recuperate si oamenii care le-au comis vor fi pusi sa-si indrepte greselile.

In perioada de glorie a dumneavoastra, cand erati la apogeul puterii, ati auzit de comenzi date judecatorilor sau procurorilor? Comenzi venite din partea politicienilor sau a serviciilor secrete pentru a da anumite solutii in dosare.

Am auzit din presa, inclusiv de la Luju despre ce se intampla. Dar toate aceste lucruri erau mai degraba un zgomot de fond decat un curent de opinie. Eu niciodata nu am discutat cu vreun procuror sau judecator despre vreun dosar penal al cuiva. Mai mult, asa cum il cunosc pe Traian Basescu, nici el nu a facut-o. S-a luptat pentru independenta totala de politic a magistratilor, scapand din vedere ca multi sunt controlati sau fac parte din Sistem, sau pur si simplu sunt obedienti Puterii, indiferent cine o reprezinta.

Daca as putea intoarce timpul inapoi, va asigur ca statul ar arata altfel si nu ar mai fi acum acaparat de Sistem.

Stiti ca acordati un interviu unei publicatii critice cu dumneavoastra. Si cititorii nostri sunt destul de rezervati in ceea ce va priveste. Cum credeti ca veti reusit sa ii convingeti ca merita sa va voteze?

Am trei argumente.

1. Onestitatea. Imi recunosc vina, atat cat este ea, pentru instalarea Sistemului in Romania. Imi asum o parte din responsabilitate.

2. Curajul. Mai mult ca niciodata, tara asta are nevoie de politicieni care sa aiba curajul de a se lupta cu Sistemul. Nu sunt perfecta, am facut lucruri bune am si gresit, dar sunt omul politic care isi asuma, o batalie extrem de grea, pe care foarte multi barbati o evita. Ultimii doi ani m-au facut sa cred ca sunt „o femeie cat 10 barbati”.

3. Am acest pachet legislativ foarte clar pe care il voi propune chiar in prima sesiune a viitorului Parlament. Sunt proiecte concrete care vor schimba Romania, mai ales la modul in care se exercita Puterea.