UN JUDECATOR DE PENAL EXPLICA DECIZIA CJUE – Andi Malaliu exclude aplicarea hotararii CJUE pe prescriptie in alte cauze decat cele privind infractiunile contra intereselor financiare ale UE: “Nu se aplica pentru cauze ce nu privesc aceste interese, chiar daca ar fi infractiuni de coruptie sau asimilate celor de coruptie... Decizia CJUE e susceptibila sa incalce drepturi fundamentale ale omului, la libertate, la aparare”

Scris de: George TARATA | |

25 July 2023 16:23

Vizualizari: 6773

Un important judecator de penal, plecat din sistem in urma cu circa doua luni, explica in mod cat se poate de clar efectele deciziei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) privind aplicarea deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie. Andi Malaliu (foto), pana de curand judecator la Tribunalul Bucuresti, exclude o posibila aplicare a deciziei CJUE in alte cauze decat infractiunile contra intereselor financiare ale UE, infractiune care de altfel a facut obiectul litigiului de la CJUE.

Intr-o postare pe pagina sa de Facebook, de marti, 25 iulie 2023, Andi Malaliu precizeaza ca hotarare CJUE nu are absolut niciun efect asupra dosarelor care nu privesc infractiuni contra intereselor financiare ale UE. Mai exact, subliniaza Malaliu, ea nu se aplica in spete de coruptie, spre exemplu. In plus, decizia CJUE nu are niciun efect asupra cauzelor solutionate definitiv prin interventia prescriptiei, aceste hotarari neputand fi supuse revizuirii sau recursului in casatie.

Pe de alta parte, judecatorul Andi Malaliu atrage atentia ca decizia CJUE incalca in mod flagrant principiul legalitatii incriminarii si al legii penale mai favorabile, fiind susceptibila sa incalce drepturi fundamentale, precum dreptul la libertate si dreptul la aparare. Tocmai de aceea Malaliu considera ca instantele trebuie sa aplice in continuare deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 si decizia ICCJ 67/2022 pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, asa cum au facut si pana in prezent. Iar asta pentru ca drepturile fundamentale ale omului reprezinta o valoare ce trebuie sa beneficieze deo protectie superioara principiului suprematiei dreptului comunitar.

Opinia lui Andi Malaliu este extrem de importanta intrucat ea arata modul in care acesta s-ar fi raportat la decizia CJUE in cazul in care ar fi fost in activitate. De altfel, aceasta opinie, potrivit careia decizia CJUE nu se poate aplica decat in cazurile care privesc infractiuni ce aduc atingere intereselor financiare ale UE, este aproape unanima in randul judecatorilor consultati de Lumea Justitiei.

Prezentam analiza fostului judecator Andi Malaliu de la Tribunalul Bucuresti:

“Prin cateva grupuri rezisto-exaltate a facut valuri decizia CJUE de ieri. Practic, identific urmatoarele situatii si consecinte:

1) Hotararea nu are efecte asupra cauzelor care nu privesc fraudele grave la adresa intereselor financiare ale UE. Prin urmare ea nu se aplica pentru cauze ce nu privesc aceste interese,chiar daca ar fi infractiuni de coruptie sau asimilate celor de coruptie (darea si luarea de mita, cumpararea si traficul de influenta, abuzul in serviciu).

2) Decizia nu are niciun efect asupra cauzelor solutionate definitiv pe prescriptie, indiferent de obiectul acestora (inclusiv asupra celor avand ca obiect interesele financiare ale UE). Decizia nu poate fi aplicata retroactiv, iar hotararile instantelor penale romane nu pot fi supuse revizuirii sau recursului in casatie (decizia CJUE nu intra intre cauzele limitativ prevazute de lege pentru care se pot promova aceste cai extraordinare de atac)

3) Hotararea CJUE nu are efect asupra termenelor in care se pot promova aceste cai extraordinare de atac, aceste termene ramanand sa fie reglementate de dreptul intern.

4) In conditiile in care intrebarea preliminara a C.A. Brasov a fost respinsa ca inadmisibila sub acest aspect, procurorul nu este repus in termenul de declarare a recursului in casatie (presupunand, prin absurd, ca ar gasi vreun motiv in casatie).

5) Decizia nu are efecte nici pentru viitor in cazul oricaror spete, cu exceptia celor privind interesele financiare ale UE (cum ar fi cele cu fonduri europene, reglementate de art18 din Legea nr 78/2000 rep.)

6) Termenele generale de prescriptie sunt cele reglementate de art 154C.p (dreptul intern).

7) Singura problema pe care o pune decizia CJUE priveste, pentru viitor, cauzele care au ca obiect infractiuni asupra intereselor financiare ale UE (cum ar fi cele cu fonduri europene). Aici este posibila o practica divergenta, intrucat unele instante vor aplica principiile general valabile ale legalitatii si legii penale mai favorabile (recunoscute si de CJUE in hotararea sa) si vor considera ca intre 1.02.2014 si 30.05.2022 (cand a fost reglementata intreruperea cursului termenului de prescriptie) nu a existat aceasta institutie (aceasta fiind legea penala mai favorabila in cauza), iar alte instante (cred, minoritare) vor aplica principiul suprematiei dreptului comunitar si decizia UE (care sustine, in esenta, ca in cauzele avand ca obiect infractiunile avand ca obiect interesele financiare ale UE a existat intreruperea cursului termenului de prescriptie intre 1.02.2014 si 25 iunie 2018, data publicarii primei decizii a Curtii Constitutionale, care a declarat neconstitutionale prev.art.154 al 2 Cp privind intreruperea cursului termenului general de prescriptie, iar termenul de prescriptie ar fi curs doar in perioada 25 iunie 2018 (data publicarii deciziei C.Constitutionale) si 30.05.2022 (data publicarii in M.Of. a OUG prin care s a reglementat din nou institutia intreruperii cursului termenului general de prescriptie in conformitate cu decizia Curtii Constitutionale). Consecinta practica evidenta ar fi moduri diferite de calcul al implinirii termenului de prescriptie.

8) In opinia mea, decizia CJUE incalca flagrant principiul legalitatii incriminarii si al legii penale mai favorabile si e susceptibila sa incalce drepturi fundamentale ale omului (dreptul la libertate, la aparare), astfel incat, considerand ca drepturile fundamentale ale omului sunt o valoare ce trebuie sa beneficieze de o protectie juridica superioara principiului suprematiei dreptului comunitar, (n.r. - instantele) sa aplice, in continuare, deciziile Curtii Constitutionale si dezlegarea de drept (in sensul acestor decizii) data de ICCJ”.

Comentarii

# TULUS Marin 25 July 2023 19:29 -226

Traim intr/un real pericol in Romania in care infractorii sunt exoenrati prin, inlaturarea probelor( ex.inregistrari SRI) sau prescriptie,,si mai grav, de pildă, magistratul infractor este repus in drepturi pt că este condamnat intervenind prescriptia ,dar,in realitate, este un grup infracțional prin contributia celorlalte instante (judfecatori)care au intarziat cu intentie solutionarea cauzelor, dar si prin declararea protocoalelor cu SRL neconstituttionale si samd dar tot ei ,sistemul de justitie, ca pe timpul PCR(sau mai rau) se demonbstrează CĂ SUNT cea mai mare dictatură si prin acele salarii si pensii speciale. in detrimentul celorlalte clase sociale care au drepturi insignifiant mai mici decat acesti functionari magistrati. poporul simte ca nu are stat de drept si democratie si acest lucru trebuie sa l cunoască si NATO sau UE si sa ia masurile legale pt inlaturarea acestei dictatturi.Profesiile juridice se acorda de SRL uri.

# In un stat de drept acuzatia nu e dovada vinovatiei. 25 July 2023 19:59 +210

Sa lasam lamentarile si frangerile de maini pe scari. Este o ocazie favorabila pentru ca profesionistii stiintei dreptului sa abandoneze metodele indelung exersate de tip sovietic in care acuzatia in sine e 99 % dovada de vinovatie. Restul de 1% fiind: recunoasteti "sincer" altfel se aduc acuzatii la mama, tata, frate, sora, sotie, copii, etc. si sprijin tactic de la tovarashul judecator. Faceti dosare penale ca la carte. Lasati vrajeala. Nu puteti? Va dati demisia si reveniti la meseria de baza : tractoristii sunt mai cautati ca oricand si , de altfel, si sculer-matriterii, bobinatorii, lacatusii, etc - cam ce a fost mama si tata iar copilul prea prost sa intre "la medicina" s-a reprofilat din oier la bujii in magistrat .

# maxtor 25 July 2023 22:21 +3

se exclude in orice caz- "interesele" se măsoara in euro.

# dulapul securelii , pelticiunii si pierzaniei nationale 25 July 2023 22:51 +316

TRAIASCA SUPREMATIA si SUVERANITATEA CONSTITUTIEI ROMANIEI și DECIZIILOR CURTII CONSTITUTIONALE și ICCJ! TRAIASCA MAGISTRATII ROMANI LIBERI și INDEPENDENTI , PROFESIONISTI si APARATORI AI SUVERANITĂȚII CONSTITUTIEI ROMANIEI si DECIZIILOR CCR SI ICCJ , NESUPUSI INTERESELOR STRAINE Si NEOSECURELII,. HASTAGISMULUI, SOROSISMULUI, CUCUVELISMULUI, LULUTZISMULUI, TFLIsmului, PROGRESISMULUI și altor INTERESE OBSCURE ! JOS LABELE DE PE PENSIILE MAGISTRATILOR! VIVAT MAGISTRATII LIBERI si INDEPENDENTI APARATORI AI SUVERANITĂȚII CONSTITUTIEI ROMANIEI! VIVAT CONSTITUTIA ROMANIEI , DECIZIILE CCR si ICCJ! asta-i o opinie!

# Țulus Marin Olt 26 July 2023 00:22 -106

Este un moment sa demonstram lumii intregi ca institutiile europene suntt corupte,similar cu institutiile romane. CJUE se refera la prescriptia in raport de interesele financiare ale UE și nu fata de respectarea drepturilor Omului, aplicarea principiilor dreptului UE de pedepsire a infractorilor si de acordarea drepturilor oamenilor cinstiti, (pe inteleesul tuturor!). Nu nu mai interesle financiare ale UE,ci aplicarea principiilor procesual penale, principiile si valorile democratiei si statului de drept, trebuiau sa le ia in consideratie. Insa avem si acolo oamenii din structurile de .. interese care promovează astazi interesele mafiei, asa cum se intampla in toata aceasta structură a statului roman. Cum sa tii dosarele in lucru ani de zile pt a interveni prescriptia, cum sa repui in functie magistratul care a savarsit fapta penala,care nu a fost condamnat defintiv pt ca a intervenit prescriptia(fapta existta)?!Ce stat de drept mai putem avea?

# Problema 26 July 2023 00:28 +2

Da..acuzatia nu inseamna 99% vinovatie...dar ce te faci ca 99% sunt condamnati?deci ce concluzie tragi?

# dulapul securelii, pelticiunii si pierzaniei nationale 27 July 2023 05:44 +58

Si cum se numeste atunci când ai cea mai mare rata de achitari in dosare, asa cum are vestitul departament anticoruption că mai degraba i-ai spune antioposition! Cat avea ,paremi-se 26-30% ! Multe pe fapta nu exista! Tara au daramat-o altii inainte de infiintarea acestei obscuritati care a influentat jocurile de putere si politice din pasalacul asta , că macar nici coolooonie nu poti să-i spui! aiasta-i o opinie