Senatul Romaniei trebuie sa decida pe cine alege pentru detinerea demnitatii de reprezentant al societatii civile in viitorul Consiliu Superior al Magistraturii care isi va incepe activitatea, pentru urmatorii sase ani, in ianuarie 2017. Conform procedurii, ar trebui ca cel tarziu saptamana viitoare, Plenul Senatului sa se intruneasca pentru a-i vota pe cei doi viitori reprezentanti ai societatii civile care vor completa noul CSM. Dat fiind insa ca saptamana 28 noiembrie-2 decembrie 2016 este ca si inexistenta din punct de vedere al activitatii parlamentare, dar si ca in saptamana ce ii va urma vor avea loc alegerile parlamentare, cel mai probabil Senatul ii va vota pe cei doi reprezenti ai societatii civile abia in 2017, intr-o alta componenta legislativa. Pana atunci, insa, Lumeajustitiei.ro va prezenta proiectele celor sapte candidati.

Avocatul Antonie Popescu (foto) din Baroul Bucuresti este unul dintre cei sapte candidati la demnitatea de membru CSM ca reprezentant al societatii civile, dar si - consideram noi - unul dintre candidatii militanti care ar putea reprezenta si apara cu adevarat justitiabilii si magistratii, avand curajul sa semnaleze public incalcarea drepturilor acestora. Aceasta dupa ce reprezentatii CSM din ultimii sase ani au fost perceputi ca si absenti.

De altfel, in ultimii ani, Antonie Popescu si-a manifestat solidaritatea cu victimele abuzurilor sistemului si a reclamat mai multe astfel de incalcari ale legii, cerand de fiecare data autoritatilor competente sa se sesizeze si sa ia masuri de indata. Iar prin candidatura pe care si-a depus-o pentru CSM, Antonie Popescu spera sa obtina posibilitatea de a apara drepturile celor abuzati.

In proiectul de candidatura al avocatului Antonie Popescu, numit “Un CSM pentru independenta Justitiei si grija pentru drepturile justitiabililor”, sunt prezentate atat schimbarile pe care acesta le considera oportune in Justitie pentru buna functionare a sistemului judiciar, dar si propunerile de lege ferenda pentru sustinerea acestor deziderate.

Prezentam in continuare proiectul de candidat la demnitatea de membru CSM ca reprezentant al societatii civile al avocatului Antonie Popescu:

"1. Necesitatea utilizarii unui sistem informatic eficient. Desi portalul instantelor www.portal.just a avut o binevenita imbunatatire a modului in care justitiabilii au acces la informatii despre litigiul in care sunt implicati, se mentin in continuare deficiente pentru care exista solutii optime de inlaturare si care ar spori performanta in comunicare si ar inlatura complet practicile din trecut, precare, cronofage de arhiva sau registratura. Exista inca deficiente privind numerotarea si renumerotarea dosarelor, a cererilor principale, incidentale ori conexe, cele privind lamurirea sau completarea dispozitivului, contestarea pe cale separata a unor masuri din dosar.

Este necesara digitalizarea integrala a dosarelor astfel incat celor implicati si autorizati de lege (parti, reprezentanti, avocati, experti etc), sa aiba acces gratuit la toate actele dosarului - exemple de buna practica fiind Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Timisoara, Curtea de Apel Oradea - chiar daca exista inca probleme, s-a facut un pas important in ajutorul justitiabilului. In conexiune, trebuie oferita posibilitatea depunerii si incarcarii la dosar a documentelor de catre parti pentru dosarul in cauza - ceea ce ar insemna o important economie de resurse si de timp. Un raport in acest sens in Asociatiei Juris Civilis arata ca prin extinderea gradului de informatizare numai intr-un singur an, in anul 2013, raportat la numarul de dosare, s-ar fi putut face/se poate ajunge la economii in valoare de 11.118.907 Ron, adica 2.498.631 Euro.

2. Publicarea tuturor hotararilor judecatoresti - ar asigura exemple numeroase de buna practica, ar deveni masurabila predictibilitatea actului de justitie, s-ar reduce o principala sursa de coruptie sau favoritism pentru ca e greu d ecrezut ca si-ar mai permite un magistrat ca la spete indentice sau asemanatoare sa pronunte pe fond solutii diferite. Proiectele JURINDEX si ROLII sunt inca insuficiente si vor trebui dezvoltate corespunzator, incat accesul sa fie deplin, devreme ce sunt publice sedintele de judecata in care hotararile se pronunta. Infiintarea unei Banci de date/reglementari juridice comunitare cu directa si imediata aplicare nationala in Romania.

3. Transparenta in repartizarea aleatorie a dosarelor. Aplicarea intocmai la nivelul instantelor a acestor prevederi din legea organica de organziare judiciara, trebuie asigurata prin re-adaptarea Regulamentului instantelor, fiind in interesul bunei organizari a Justitiei si strategiilor anticoruptie. Violari ale repartizarii aleatorii in diverse dosare au fost recunoscute inclusiv de persoane cu atributii in Justitie sau in asigurarea independentei Justitiei, au fost probate de avocatii partilor, de presa, de procurorii anticoruptie. Inspectia Judiciara nu a intervenit si nu intervine prompt atunci cand se reclama astfel de violari si nu face verificari informatice, prezentand doar situatia finala a repartizarii dosarului, fara sa scoata din aplicatia informatica modul in care a fost efectiv realizat cum s-au bifat/debifat, completat campurile. La Registratura, la depunerea unei actiuni introductive, Justitiabilul ar trebui sa aiba si el in fata in monitor si sa poata captura o imagine a campurilor la inceputul operatiunii de repartizare (asa cum exista in unele sali de judecata, monitoare legate in serie, in fata grefierului si a judecatorului)

4. Asigurarea unui mecanism de monitorizare a incalcarii drepturilor fundamentale ocrotite prin Conventia EDO care este un Tratat international, de descurajare ori impiedicare a incalcarii drepturilor omului inclusiv prin cenzurarea adecvata a relatiei cetateanului cu Administratia guvernamentala si locala; eliminarea discriminarii pozitive a Statului in raport cu Cetateanul. Pentru sanctionarea abuzului de drept procedural al agentilor publici din Justitie este nevoie de resetarea si eficientizarea mecanismului Inspectiei Judiciare.

5. Ameliorarea relatiei de comunicare dintre Judecatori sau Procurori pe de o parte si justitiabili, precum si dintre membrii personalului serviciilor conexe si justitiabili, pornind de la arhicunoscuta perceptie actuala la nivel social un capitol special va fi dedicat relatiei institutionale Judecator Avocat si Procuror-Avocat precum si relatiei magistratului cu presa si a CSM cu presa.

6. Respectarea demnitatii magistratului, avocatului, justitiabilului si eliminarea oricarei ingerinte politice sau de alt tip, eliminarea amestecului serviciilor secrete in Justitie, protectia contra abuzurilor prin introducerea de masuri adecvate, sanctiuni inclusiv penale, asa cum au existat in Romania antebelica - a se vedea Codurile de la momentul infiintarii CSM – 1909! Asigurarea controlului judiciar efectiv asupra activitatii autoritatilor administrative autonome. Eliminara restrictiilor privind accesul la informatiile clasificate pentru magistratul investit cu colutionarea unei cauze civile, penale, etc...

7. Consolidarea inamovibilitatii, independentei Judecatorului in corelatie cu raspunderea pentru eroare judiciara, neglijenta sau abuz, inclusiv rea-credinta, incompatibilitate si conflict de interese.

8. Asigurarea unei celeritati rezonabile si a unor standarde de calitate in examinarea cererilor in procesele in curs de judecata [a se vedea inventarul cauzelor penale si civile cu depasirea oricarui termen rezonabil], aplicarea consecventa a prevederilor art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prin coroborare cu reglementarile nationale de drept procedural - asigurarea preeminentei spiritului si scopului art.6 din Conventie in raport cu prevederile omisive, contradictorii, neclare si amendarea dispozitiilor legale interne de drept procedural.

9. Asigurarea deplina a protectiei dreptului de proprietate privataincadrul sistemului judiciar, respectarea deplina a aplicarii legislatiei interne prin prisma art.1 din Protocolul nr.1 aditional la Conventie si asigurarea efectiva a unui proces echitabil in materia restituirii proprietatilor preluate abuziv de regimul comunist.

Propuneri de lege ferenda

10. Adoptarea unei noi legi de organizare pentru sistemul judiciar, regandirea raportului dintre instante si CSM [care nu trebuie sa fie unul de subordonare a instantelor, membrul CSM trebuind sa-si asume statutul Judecatorului CEJ/CEDO ori functionarului european/international, chiar daca este desemnat national] precum si a desemnarii presedintilor de Tribunale si Curti de Apel inclusiv in urma unei aprecieri de catre publicul larg daca nu prin alegeri libere cetatenesti]. Regandirea sistemului de selectie - introducerea pentru candidatul in magistratura Judecator a unui “stagiu” prealabil obligatoriu ca procuror, avocat, dupa model occidental; reorganizarea CSM care sa nu se substituie Ministerului Justitiei in chestiuni de administrare a Justitiei ci sa ramana garantul independentei Justitiei, a apararii reputatiei Judecatorului intrucat respecta drepturile Cetateanului.

11. Reorganizarea si eficientizarea Inspectiei Judiciare - o noua lege a Inspectiei Judiciare cu modificarea formatului Inspectiei, implicarea impreuna cu organizatiile societatii civile in mecanismele de monitorizare a activitatii din Justitie - asa cum exista membri ai societatii civile si in CSM, de unde Inspectia Judiciara a fost externalizata si s-a autoizolat.

12. Amendamente si pledoarie pentru o metodologie clara de adoptarea a actelor normative; codificarea legislatiei; corelarea cu legislatia comunitara si infiintarea unei Banci de date/reglementari juridice comunitare cu directa si imediata aplicare nationala in Romania.

13. Scaderea cuantumului taxelor judiciare - pornind de la faptul ca doar 45% intra in bugetul sistemului judiciar iar 55% raman la dispozitia autoritatilor locale, care nu au folosit si nici nu pare ca vor folosi curand aceste taxe care desi erau reglementate printr-o lege, nr.146/1997, au fost majorate de Guvern care in anul 2013 a abrogat legea nr.146/1997, insa pe calea unei Ordonante de Urgenta nr.80/2013 le-a majorat, ingradind accesul la Justitie al multor cetateni, fara ca aceasta majorare sa fie rezultatul unei stari de fapt “obiective, cuantificabile si independente de vointa Guvernului”, asa cum a aratat Curtea Constitutionala intr-o hotarare pronuntata in 2014.

14. Infiintarea unui Comitet pentru Transparenta Justitiei, la care sa participe si CSM, organizatiile neguvernamentale si presa: revenirea la mecanismul de repartizarea aleatorie instituit prin Legea nr.247/2005 privind reforma in domeniile justitiei si proprietatii, deturnat progresiv din 2007 si uneori cvasiabolita, dupa introducerea unor “criterii” precum gradul de incarcare per judecator si complexitatea cauzelor, care conduc la modalitati sporite de manipulare umana a ECRIS si de fraudare a repartizarii aleatorii; Accesul la mapa profesionala a magistratului - pentru verificarea incompatibilitatilor si conflictului de interese, fara de care abtinerea sau recuzarea raman “litera moarta” in Coduri, pe langa faptul ca sunt minimalizate sau ignorate de completele care judeca cererile de recuzare. Oferirea de informatii publice in mod rezonabil de catre instante si revenirea la publicarea imediata si necenzurata si includerea in randul informatiilor de interes public a hotararilor judecatoresti pronuntate in sedinte publice si camere de consiliu (nesecrete), potrivit hotararii CSM din 2009 care a consacrat proiectul Jurindex."

*Cititi aici CV-ul avocatului Antonie Popescu

*Cititi aici Proiectul de candidatura al avocatului Antonie Popescu