Cu patru zile inainte ca 25 de judecatori supremi in frunte cu vicepresedintele ICCJ Ionut Matei sa pronunte decizia in interesul legii pentru rezolvarea problemei barourilor paralele, zeci de avocati ai structurii UNBR-2004, conduse de Pompiliu Bota, au organizat un protest la Palatul Cotroceni si au depus la registratura Administratiei Prezidentiale un "Memoriu privind traficul de influenta exercitat asupra magistratilor de mafia din avocatura". Actiunea a avut loc la Statuia Leul din vecinatatea Palatului Cotroceni, joi 17 septembrie 2015, cu doua ora inainte de sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, la care s-a discutat pozitia Romaniei in criza refugiatilor.

In Memoriul inaintat presedintelui Klaus Iohannis, conducerea UNBR-2004 a cerut nici mai mult, nici mai putin decat convocarea CSAT, sustinand ca actiunile avocatilor traditionali ar pune in pericol securitatea statului: "Consideram ca baronii avocaturii sunt constituiti in cel mai periculos grup de interese, iar actiunile lor reprezinta un atac la siguranta nationala". In esenta, avocatii lui Pompiliu Bota acuza presiunile pe care le-ar exercita 'baronii' avocaturii traditionale - cu sprijinul Ministerului Justitiei, al PICCJ si al CSM - asupra procurorilor si judecatorilor: "Procurorii au fost stimulati, impiedicati si/ sau santajati pentru a nu se apropia de aceasta casta a avocaturii".

Procurorul General Tiberiu Nitu, principala tinta a acuzatiilor UNBR-2004

Actiunea are legatura cu ceea ce avocatii constitutionali se tem ca ar putea reprezenta sfarsitul UNBR-Bota, respectiv consacrarea definitiva a monopolului UNBR-Florea asupra profesiei „libere si independente” de avocat, prin decizia in interesul legii ce urmeaza a fi pronuntata, luni 21 septembrie 2015, de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acesta este si motivul pentru care criticile cele mai vehemente ale avocatilor din UNBR-2004 il vizeaza pe Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu, cel care a promovat recursul in interesul legii menit sa transeze problema barourilor paralele si care a propus in acest RIL ca "fapta de a desfasura activitati specifice profesiei de avocat de catre persoanele care nu au dobandit aceasta calitate prin modalitatile prevazute de Legea nr. 51/1995 si nu sunt membre ale unui barou constituit in temeiul acestei legi" sa constituie infractiunea de "exercitare fara drept a unei profesii sau activitati".

Prezentam in continuare Memoriul transmis de UNBR-2004, presedintelui Klaus Iohannis:

„Domnului Presedinte Klaus Iohannis,

Subscrisa, UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA, prin presedinte de onoare av. drd. Pompiliu Bota, in temeiul dispozitiilor Art. 6. - (1) din Legea nr. 415/2002, va cerem sa convocati Consiliul Suprem de Aparare a Tarii pentru a analiza memoriul nostru privind traficul de influenta exercitat asupra magistratilor de mafia din avocatura.

Consideram ca baronii avocaturii sunt constituiti in cel mai periculos grup de interese, iar actiunile lor de presiune asupra tuturor puterilor statului reprezinta un atac la siguranta nationala.

Presiunile asupra procurorilor si judecatorilor se exercita cu sprijinul Ministerului Justitiei, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si chiar al Consiliului Superior al Magistraturii.

PREAMBUL:

Conform legii (Legea nr. 51/1995 art. 1 alin. 1)

'PROFESIA DE AVOCAT ESTE LIBERA SI INDEPENDENTA', dar cine nu stie ca pentru a ajunge avocat in Romania trebuie sa dai spaga?

Si totusi, parchetele din Romania nu au cercetat niciodata niciunun conducator (decan, presedinte, consilier) al avocaturii (sa ii zicem baron sau mafiot).

DNA si DIICOT au retinut si trimis in judecata senatori, deputati, primari, consilieri judeteni, medici, generali, ministri pentru infractiuni de coruptie – mita, trafic de influenta.

Procurorii au fost stimulati, impiedicati si/ sau santajati pentru a nu se apropia de aceasta casta a avocaturii.

Mai mult, acesti baroni ai avocaturii isi permit sa manipuleze chiar varfurile magistraturii in vederea innabusirii revolutiilor din interiorul castei sau din exteriorul ei.

In anul 2002, Bota Pompiliu:

- a reusit sa obtina hotarari judecatoresti care au permis infiintarea structurilor avocatiale cerute de Legea nr. 51/1995 – barouri

- a demostrat ca structurile acestori mafioti (barouri si uniune de barouri - UNBR) nu exista de drept si nu au niciun statut si/ sau document de infiintare.

Mafia din avocatura i-a ordonat Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Joita Tanase:

- sa desfiinteze asociatiile (ONG-uri) care au infiintat barourile

- Sa distruga persoana fizica Bota Pompiliu!

Procurorul General Joita Tanase s-a conformat ordinului mafiot:

A promovat patru recursuri in anulare (trei intr-o singura zi!), evident toate admise de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ);

S-au desfiintat hotararile judecatoresti prin care fusesera infiintate doua ONG –uri, iar Bota Pompiliu a fost condamnat de inalta Curte la doi ani inchisoare pentru o evaziune fiscala fara prejudiciu.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a deconspirat acest periculos grup de interese din Romania statuand: rejudecarea si condamnarea cetateanului Bota Pompiliu de catre niste magistrati-avocati a fost catalogata – o inscenare de tip mafiot (cauza BOTA vs. ROMANIA din 04.11.2008).

S-a folosit pentru prima data in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului expresia: un appel deguise:

'41. Curtea conchide asadar ca, in circumstantele spetei, casarea deciziei definitive nu este justificata, iar promovarea recursului in anulare nu reprezinta decat un apel deghizat, care a frant justul echilibru dintre interesele partilor'. (Monitorul Oficial al Romaniei nr. 337/2009)

I. In anul 2010, Nitu Tiberiu era Adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Mafiotii din avocatura i s-au plans ca un procuror 'a indraznit' sa dea o solutie 'prea corecta' in care a dispus netrimiterea in judecata a lui Bota Pompiliu si a colegilor sai, cu niste concluzii 'periculos de adevarate':

Rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti - nr. 4130/P/2007 din 30.01.2009 a statuat despre avocatii nostri:

- 'nu pot fi asimilati persoanelor care exercita fara drept profesia de avocat'

- 'detin documente care ii autorizeaza la exercitarea profesiei de avocat'

- Legea nr. 3 din 1948 a desfiintat toate barourile 'traditionale'

- Legea 51/1995 nu infiinteaza barourile

- 'Spre deosebire de Baroul Bucuresti 'traditional' care nu are o lege de infiintare ori o hotarare judecatoreasca de infiintare ori un act constitutiv, noul Barou Bucuresti (Bota) exista si functioneaza in baza acestor acte.'

Rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, nr. 4130/P/2007 din 30.01.2009 a fost confirmata definitiv cu autoritate de lucru judecat prin:

- rezolutiile prim-procurorului Parchetului d. p. l. Judecatoria Sect. 5 Bucuresti:

- nr. 261/II-2/2009 din 23 februarie 2009

- nr. 263/II-2/2009 din 23 februarie 2009

- Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti – Sentinta penala nr. 726 din 28 aprilie 2009

- Tribunalul Bucuresti - Decizia penala definitiva nr. 1109R din 25 august 2009

- rezolutia prim-procurorului Parchetului d. p. l. Judecatoria Sect. 5 Bucuresti nr. 2235/II-2/2009 din 15.12.2009

- Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti – Sentinta penala nr. 365 din 17 martie 2010

- Tribunalul Bucuresti - Decizia penala definitiva nr. 707 din 12 mai 2010.

Procurorul Nitu Tiberiu, Adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a luat pozitie de drepti in fata mafiei apreciind ca toate aceste rezolutii si hotarari judecatoresti sunt nejuridice.

Sfidand autoritatea de lucru judecat, fostul adjunct, actualul Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, NITU TIBERIU, a realizat ca exista pericolul ca profesia de avocat sa devina cu adevarat liberala si casta avocaturii sa se prabuseasca!

Prin Rezolutia nr. 1099/C din 14 iunie 2010, NITU i-a cerut doamnei IULIANA NEDELCU, procuror sef de sectie in Parchetul ICCJ, urmatoarele:

- examinarea rezolutiei Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti - nr. 4130/P/2007 din 30.01.2009, precizandu-se (inainte de de examinare!!!) ca:

- 'aceasta contrazice decizia XXVII/2007 a ICCJ'

- 'necesitatea unui act constitutiv al formei de organizare a profesiei de avocat'(!?!).

Din acest moment se poate considera despre procurorul Nitu Tiberiu urmatoarele:

1. oficial a luat la cunostinta ca UNBR si barourile noastre exista, sunt legale si functioneaza in conformitate cu Constitutia Romaniei si legea de organizare a profesiei de avocat – Legea nr. 51/1995

2. a aflat ca avocatii nostri au dobandit calitatea de avocat si exercita profesia de avocat conform Legii nr. 51/1995

3. a luat la cunostinta ca UNBR si barourile traditionale (mafiote) au fost desfiintate prin Legea nr. 3 din 1948, nu au nici statut, nici act constitutiv, nici hotarare judecatoreasca de infiintare

4. a hotarat sa ii ajute pe acesti mafioti sa isi 'construiasca' acte de infiintare - 'necesitatea unui act constitutiv al formei de organizare a profesiei de avocat' (!?!)

5. a hotarat sa ii trimita in judecata pe toti avocatii nostri!

In cateva ore s-a nascut celebrul referat al Serviciului Judiciar penal al PICCJ din 16 iunie 2010 al dos. nr. 1099/C/2568/III-7/2010, din care citam urmatoarele ineptii:

'Argumentul desfiintarii barourilor prin Legea nr. 3/1948, respectiv faptul ca barourile Bota nu au fost desfiintate sau declarate ilegale de catre nicio instanta... O asemenea concluzie este nejuridica si formulata cu ignorarea reglementarii privind infiintarea persoanei juridice'

'Asadar, este evident ca U.N.B.R. si barourile care o compun au o lege de infiintare; un asemenea serviciu auxiliar justitiei nu poate fi infiintat prin hotarare judecatoreasca, act constitutiv, asa cum se afirma nejuridic in rezolutia nr.4130/P/2007'

'Indiferent daca aceasta lege foloseste sau nu termenul de infiintare, ea este un act de infiintare, conform art 28 litera a din Decretul nr. 31/1954.

Deci Legea nr. 51/1995 este un act legal valabil emis de infiintare a actualelor structuri in care functioneaza avocatura si se exercita profesia de avocat.' (?!)

Aceste concluzii de tip mafiot au fost transmise tuturor parchetelor din tara pentru a fi inculpati toti avocatii nostri.

Executand intocmai ordinele de la Bucuresti, procurorii obedienti au dat rechizitorii 'copy paste' pe care unii judecatori tineri le-au confirmat pe fond, probabil de frica. Judecatorii Curtilor de Apel nu au putut fi pacaliti cu aceste elucubratii; au casat hotararile de fond si au decis achitarea, a se vedea:

- Sentinta penala de condamnare din 25.11.2011 a Judecatoriei Negresti-Oas - 'copy paste' rechizitoriul, dar casata prin Decizia penala definitiva de achitare nr. 270 din 8 martie 2012 a Curtii de Apel Oradea.

(presa a sesizat inscenarea: http://www.luju.ro/avocati/barouri/curtea-de-apel-oradea-a-achitat-in-recurs-un-avocat-din-structura-bota-pentru-profesarea-avocaturii-fara-drept-dupa-ce-acesta-fusese-condamnat-la-amenda-penala-de-judecatoria-negresti-oas).

Aceeasi soarta a avut-o rechizitoriul colegului nostru Bejan Costica, rechizitoriul - 'copy paste' referatului din 16 iunie 2010 al dos. nr. 1099/C/2568/III-7/2010 a fost insusit tot 'copy paste' de instanta de fond care l-a condamnat

- Sentinta penala de condamnare nr. 426 din 08.09.2011 a Judecatoriei Tecuci - 'copy paste' rechizitoriul, Curtea de Apel Galati - Decizia pen. definitiva de achitare nr. 467 din 2 aprilie 2012 a casat s.p. de condamnare si l-a achitat, considerandu-l avocat: 'Faptul ca prin decizia nr. XXVII/ 2007 a I.C.C.J. s-a admis recursul in interesul legii s-a statuat ca asistenta juridica acordata in procesul penal unui invinuit sau inculpat de o persoana care care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995 modificata si completata prin Legea nr. 255/2004 echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia, nu echivaleaza cu desfiintarea Baroului din care face parte inculpatul Bejan Costica si, pe cale de consecinta, nu scoate in afara legii activitatea desfasurata de inculpat'.

Nedesfasurand asistenta juridica in afara legii, activitatea inculpatului Bejan Costica nu se constituie intr-o conduita ce aduce atingerea unei relatii sociale privitoare la o valoare care este ocrotita de legea penala, situatie ce ar reliefa latura obiectiva a infractiunii prev. de art. 281 Cod penal si ar constitui un element constitutiv al acestei infractiuni.

Activitatea de asistenta juridica desfasurata de inculpatul Bejan Costica, neindeplinind conditiile existentei unui element constitutiv al infractiunii de exercitare fara drept a unei profesii prev. de art. 281 Cod penal, va constitui unul din cazurile in care exercitarea actiunii penale este impiedicata, respectiv cel prevazut de art. 10 alin. 1, lit. d din Codul de procedura penala.

In baza art. 11 pct. 2 lit a Cod procedura penala in referire la art. 10 alin. (1) lit d) Cod de procedura penala, va dispune achitarea inculpatului Bejan Costica pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 281 Cod penal.'

II). In anul 2014, Nitu Tiberiu a ajuns Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Nu si-a uitat prietenii din avocatura mafiota si a pornit din nou jihadul impotriva avocatilor nostri:

A dispus emiterea NOTEI nr. 2969/C/2014 a Serviciului de indrumare si Control din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care ii obliga pe procurorii tuturor Curtilor de Apel:

- sa ni se interzica exercitarea profesiei de avocat,

- sa preia toate dosarele penale de la parchetele judecatoriilor

- si sa ne trimita in judecata:

'se interzice acordarea de asistenta juridica de catre persoane care fac parte din structuri destinate practicarii acestei activitati, fara suport legal, constituite cu incalcarea Legii nr. 51/1995'

Nitu ii ameninta direct pe procurorii care nu se supun cu litere ingrosate – bold-uite:

'Mentionam ca, potrivit Regulamentului de organizare al parchetelor, art. 47 alin. 2 lit. i, Serviciul de indrumare si Control din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in conformitate cu disp. art. 65 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, efectueaza activitati de coordonare si control la parchete si propune masuri de inlaturare a deficientelor constatate, inclusiv sesizare Inspectiei Judiciare'. (!?!)

De teama Inspectiei judiciare a CSM, procurorii au dat zeci de rechizitorii.

III). Ulterior, Nitu Tiberiu, in calitate de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a formulat Cererea de recurs in interesul legii Nr. 2969/C/2014/244/III-5/2015 inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dos. nr. 10/2015.

Iata modul in care a incercat sa induca in eroare instanta suprema, prin falsuri, minciuni si teorii care nu pot rasturna efectele unor hotarari judecatoresti definitive si/ sau irevocabile intrate in puterea lucrului judecat:

1. Cu rea credinta, Procurorul General al Parchetului ICCJ invoca jurisprudenta CEDO 'cauza Bota vs Romaniei' din 12.10.2004, afirmand in fals ca este publicata in Monitorul Oficial - de natura a induce in eroare instanta ICCJ !

Precizam ca Decizia CEDO de admisibilitate nr. 24057/2003 Bota vs Romania

- nu este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, conform adresei R.A. MONITORUL OFICIAL – nr. 619 e din 22 iunie 2015

- a se vedea si adresele Consiliului Superior al Magistraturii nr. 4849/1154 din 5 martie 2013 si nr. 5495/1154 din 6 martie 2013:

'subliniem ca singura traducere oficiala a hotararilor CEDO este varianta de traducere care apare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.'

- nu este tradusa de traducatori autorizati de Ministerul Justitiei! conform Adresei Ministerului Justitiei nr. 50440 din 19 iunie 2015.

Totodata, cauza CEDO 'Bota vs Romaniei' :

- se refera la desfiintarea ONG-ului 'Asociatia Bonis Potra Deva'

- nu se refera la ONG-ul 'Filiala Balesti Gorj a Asociatiei 'Figaro Potra' – Alba Iulia', ONG care a infiintat barourile noastre

- avocatii nu sunt si nu au fost inscrisi in ONG-ul 'Asociatia Bonis Potra Deva'

- nu constata ilegalitatea barourilor noastre si nu le desfiinteaza.

2. Cererea de recurs in interesul legii Nr. 2969/C/2014/244/III-5/2015 formulata de Procurorul General nu reprezinta un studiu comparativ al unor hotarari de condamnare si achitare, ci reprezinta o teorie (copy paste) a domnului NITU TIBERIU din 16 iunie 2010, vezi referatul Serviciului Judiciar penal al PICCJ din 16 iunie 2010 al dos. nr. 1099/C/2568/III-7/2010 si Rezolutia Adjunctului Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr. 1099/C din 14 iunie 2010. La acea vreme dl NITU TIBERIU era Procuror General Adjunct al Parchetului ICCJ, cand nu existau decat hotarari judecatoresti de achitare!

Citam aceleasi teorii nejuridice, chiar hilare:

'Argumentul desfiintarii barourilor prin Legea nr. 3/1948, respectiv faptul ca barourile Bota nu au fost desfiintate sau declarate ilegale de catre nicio instanta... O asemenea concluzie este nejuridica si formulata cu ignorarea reglementarii privind infiintarea persoanei juridice'

'Asadar, este evident ca U.N.B.R. si barourile care o compun au o lege de infiintare; un asemenea serviciu auxiliar justitiei nu poate fi infiintat prin hotarare judecatoreasca, act constitutiv, asa cum se afirma nejuridic in rezolutia nr.4130/P/2007'

'Indiferent daca aceasta lege foloseste sau nu termenul de infiintare, ea este un act de infiintare, conform art 28 litera a din Decretul nr. 31/1954, Deci Legea nr. 51/1995 este un act legal valabil emis de infiintare a actualelor structuri in care functioneaza avocatura si se exercita profesia de avocat.' (?!)

3. Tot Cu rea credinta, Procurorul General al Parchetului ICCJ dezinformeaza din nou Inalta Curte invocand in fals ca avocatii nostri au fost achitati in toate hotararile doar... 'motivat de lipsa formei de vinovatie prevazute de lege, respectiv a intentiei...'

Or, sunt zeci de hotarari judecatoresti de achitare si/ sau de netrimitere in judecata in care ni se recunoaste si calitatea de avocat:

- Curtea de Apel Craiova-Dec. pen. definitiva de achitare nr. 700/15 mai 2015: 'Curtea mai constata ca inculpatul Criveanu Constantin a fost autorizat sa exercite aceasta profesie, potrivit Legii nr. 51/1995 (de organizare a profesiei de avocat). Pe de alta parte, baroul din care face parte inculpatul a fost infiintat printr-o hotarare judecatoreasca pronuntata inainte de modificarea Legii nr.51/1995 prin Legea nr.255/2004, hotarare care a ramas definitiva si irevocabila fara a fi fost desfiintata in baza vreunei legi, pentru a scoate in afara legii aceasta entitate. Imprejurarea ca prin decizia nr.27/2007 a inaltei Curti de Casatie si Justitie data in solutionarea unui recurs in interesul legii s-a statuat ca asistenta juridica acordata in procesul penal unui invinuit sau inculpat de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr.51/1995 modificata si completata prin Legea nr.255/2004, echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia, nu poate constitui temei pentru desfiintarea baroului din care face parte inculpatul Criveanu Constantin si pe cale de consecinta, nu scoate in afara legii activitatea desfasurata de acesta. Curtea apreciaza ca singura conditie pe care trebuie sa o indeplineasca persoana imputernicita sa exercite activitatea de asistenta juridica, este aceea de a detine calitatea de avocat, inculpatul detinand astfel documentatia specifica ce-i confera dreptul de a exercita profesia de avocat. De asemenea, cata vreme entitatea juridica din care face parte inculpatul nu a fost declarata in afara legii, iar UNBR - Structura Bota face parte dintr-o uniune ce poarta denumirea de Uniunea Barourilor din Romania, Curtea apreciaza ca activitatea desfasurata de inculpat nu este una ilicita, astfel incat nu se poate retine ca acesta ar fi desfasurat activitati specifice profesiei de avocat fara drept, in conditiile in care pe parcursul juridic ce a fost urmat a avut la baza o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila nedesfiintata pana in prezent. Asa fiind, Curtea constata ca, in cauza, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de exercitare fara drept a calitatii de avocat prev.de art.26 alin.l din Legea nr.51/1995 rap.la art.28l Cod penal anterior, nici din perspectiva realizarii laturii obiective a infractiunii - exercitarea fara drept a unei profesii pentru care legea prevede autorizatie ori exercitarea acesteia in alte conditii decat cele legale deoarece nu sunt indeplinite cerintele esentiale atasate elementului material al laturii obiective al acestei infractiuni. In raport de imprejurarile susmentionate, Curtea constata ca nici din perspectiva analizarii laturii subiective a infractiunii, inculpatul Criveanu Constantin nu a actionat cu forma de vinovatie prevazuta de lege pentru angajarea raspunderii penale cu privire la savarsirea infractiunii de exercitare fara drept a profesiei de avocat, acesta neputand fi asimilata unei persoane care desfasoara activitati specifice unei profesii sau unei activitati fara drept, deoarece detine documentatia specifica ca ii confera dreptul de a exercita profesia de avocat.'

- Curtea de Apel Galati-Dec. pen. definitiva de achitare nr. 467 din 2.04.2012: 'Din continutul textului de lege invocat, rezulta ca singura conditie pe care trebuie sa o indeplineasca persoana imputernicita sa exercite activitatea de asistenta juridica, este aceea de a detine calitatea de avocat. In aceste conditii, este incontestabil faptul ca legitimitatea dobandirii acestei calitati de catre inculpatul Bejan Costica nu poate fi pusa la indoiala, din moment ce parcursul juridic ce a fost urmat a avut la baza o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila care nu a fost desfiintata pana in prezent in baza unei legi. Nedesfasurand asistenta juridica in afara legii, activitatea inculpatului Bejan Costica nu se constituie intr-o conduita ce aduce atingere unei relatii sociale privitoare la o valoare care este ocrotita de legea penala situatie care ar reliefa latura obiectiva a infractiunii prev. de art. 281 Cod penal si ar constitui un element constitutiv al cestei infractiuni. In baza art. 11 pct. 2 lit a Cod procedura penala in referire la art. 10 alin. 1 lit d Cod de procedura penala, va dispune achitarea inculpatului Bejan Costica pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 281 Cod penal'.

- Inalta Curte de Casatie si Justitie – Decizia penala definitiva de achitare nr. 3516 din 8 octombrie 2010 (dos. nr. 1332/64/2007):

-'nu se poate reprosa inculpatei ca ar fi exercitat fara drept profesia de avocat'

- 'nu este indeplinita nici conditia impusa de latura obiectiva a infractiunii, dar nici a laturii subiective a acesteia.'

- Curtea de Apel Alba Iulia – Dec. pen. def. de achitare nr. 347 din 24.03.2011:

'lipseste atat latura obiectiva cat si latura subiectiva a infractiunii.'

- Curtea de Apel Brasov - decizia penala definitiva nr. 234R din 7 aprilie 2010:

'instanta constata ca invinuitul nu a exercitat fara drept profesia de avocat la momentul semnarii procesului verbal de sechestru definitiv din 02.11.2004 (f 117-118) in dos. executional nr.354/2003 in calitate de avocat al SC Marinescu, el indeplinind conditiile exercitarii profesiei de avocat la acea data, impuse de Legea nr. 51/1995. Actele emise de Baroul Brasov infiintat in 2004 (adeverinta nr 42/16.07.2004 a Baroului Brasov, procesele verbale privind depunerea juramantului (f 210) si privind sustinerea examenului de admitere in avocatura (f 211) nu sunt fictive, ele producand efecte juridice,ca atare, lipsind elementul 'exercitarii fara drept' a profesiei de avocat de catre invinuit si lipseste elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazuta de art.281 Cod penal. In ceea ce priveste latura subiectiva instanta retine ca si aceasta lipseste in ceea ce-l priveste pe invinuit'.

4. Uniunea noastra (UNBR) nu numai ca exista, dar Tribunalul Bucuresti a refuzat sa o desfiinteze:

Tribunalul Bucuresti – Decizia civila definitiva nr. 1326 din 19 decembrie 2014: 'Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (Bota) a fost infiintata prin hotarare judecatoreasca si nu poate fi introdusa o actiune prin care sa se constate nulitatea acestei institutii fara a se aduce atingere hotararii judecatoresti care a infiintat-o si care nu poate fi atacata decat potrivit cailor stabilite de lege'.

5. Va reaminitim ca, similar, anteriorul recurs in interesul legii s-a promovat si s-a judecat fara ca noi sa fim consultati si a creat multa confuzie;

Judecatorii corecti si vertebrali nu s-au lasat convinsi sa ignore sute de hotarari judecatoresti care au statuat leglitatea barourilor noastre si ne-au considerat avocati cu acte in regula, vezi deciziile precitate:

- Curtea de Apel Craiova-Dec. pen. definitiva de achitare nr. 700/15 mai 2015

- Curtea de Apel Galati -Decizia pen. definitiva de achitare nr. 467/02.04.2012.

Decizia nr. XXVII/16 aprilie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a desfiintat documentele noastre, nu este o norma de pedepsire, nu echivaleaza cu desfiintarea barourilor noastre si nu scoate in afara legii activitatea noastra.

6. Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat pentru avocatii nostri:

- doua decizii penale definitive de achitare:

- Inalta Curte de Casatie si Justitie decizia penala definitiva de achitare nr. 1561 din 7 mai 2008

- Inalta Curte de Casatie si Justitie – dec. p. def. de achitare nr.3516 din 08.10.2010

- sapte decizii penale definitive care au confirmat solutiile procurorilor de netrimitere in judecata:

- nr. 4751 din 15 octombrie 2007

- nr. 5321 din 7 noiembrie 2007

- nr. 5374 din 9 noiembrie 2007

- nr. 5797 din 4 decembrie 2007

- nr. 2094 din 10 iunie 2008

- nr. 3271 din 22 septembrie 2010

- nr. 3507 din 7 octombrie 2010.

7. In toata tara, 1372 magistrati (610 procurori si 762 judecatori) au pronuntat:

- 610 solutii de netrimitere in judecata confirmate de 463 instante judecatoresti

- 49 achitari (94 judecatori)”.

*Cititi aici integral Memoriul UNBR-2004