„Din nefericire, membrii consiliului nu s-au ridicat la inaltimea idealurilor asumate. Per ansamblu, au esuat lamentabil. Inconsecventa, lasitatea, ciocoismul de care au dat dovada multi dintre membrii consiliului, manifestarea de catre acestia a unei atitudini dispretuitoare la adresa colegilor judecatori si procurori, aruncarea in derizoriu a ideilor si valorilor pentru care acestia au fost alesi in consiliu au fost infinit mai nocive decat rigiditatea comunista manifestata de membrii primului consiliu. Ca si in cazul membrilor CSM ai primului mandat, pentru prea multi dintre membrii CSM inca in functie, primordiala a fost realizarea propriilor interese, de multe ori in detrimentul intereselor generale ale Justitiei. In plus fata de primul mandat al institutiei, in manifestarea publica s-au introdus cancanul, mahalagismul, scandalul, luptele interne, spectacolul jalnic si strident al imposturii arogante. La toate acestea se adauga implicarea inconstienta a unora dintre membrii consiliului in luptele politice, dedicandu-se unor activitati total straine justitiei. (...) Perceptia generala este in sensul ca, in majoritatea cazurilor, multi dintre membrii CSM nu se mai obosesc nici macar sa citeasca ordinea de zi, votand dupa cum li se transmite. Inconstienta de care au dat dovada, usurinta cu care si-au incalcat promisiunile, disperarea de a parveni cu orice pret, a multora dintre membrii Consiliului, au indus o neincredere cvasitotala a corpului magistratilor nu numai in respectivele personaje, ci in chiar institutia Consiliului Superior al Magistraturii”.

Asa descrie un procuror - din postura de candidat pentru ocuparea unui loc in viitorul CSM - mandatul membrilor in functie ai Consiliului Superior al Magistraturii. Crunta radiografie a „garantului independentei justitiei”, care ar inspaimanta orice observator din afara sistemului judiciar romanesc, apartine procurorului Bogdan Ciprian Pirlog, de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, si se regaseste in proiectul de candidat cu care acesta incearca sa isi convinga colegii sa ii acorde votul, in adunarea generala ce va avea loc miercuri 7 septembrie 2016.

Contracandidatii lui Bogdan Pirlog pentru locul din CSM destinat reprezentantului procurorilor de la parchetele de pe langa judecatorii sunt Tatiana Toader si Alexandra Carmen Lancranjan, ambele de la PJS2, si Denisa Silivestru, de la Parchetul Judecatoriei Slobozia.

Prezentam in continuare, integral, proiectul de candidatura al lui Bogdan Pirlog, alaturi de obiectivele urmarite si de CV-ul procurorului (toate documentele sunt atasate la final):

„PROIECT PRIVIND PRINCIPALELE OBIECTIVE URMARITE IN CAZUL ALEGERII CA MEMBRU CSM

Consideratii preliminare

Prin reforma sistemului judiciar inceputa prin modificarea Constitutiei din anul 2003 si continuata prin adoptarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, precum si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, rolul Consiliului Superior al Magistraturii in cadrul statului de drept a fost redefinit. Astfel, Consiliului Superior al Magistraturii a devenit garantul independentei justitiei, gestionarul si administratorul sistemului de justitie si a carierei magistratului, indeplinind totodata rolul de instanta de judecata in materie disciplinara pentru magistrati.

Totodata, a fost infiintata Inspectia Judiciara, structura autonoma operational, in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Pana in prezent, de la reformarea sistemului judiciar, s-au indeplinit doua mandate ale Consiliului Superior al Magistraturii (mandatul actual se va incheia la sfarsitul anului in curs).

Primul mandat, inceput in anul 2004 si incheiat in anul 2010, s-a caracterizat printr-un conservatorism afisat al membrilor alesi (in marea lor majoritate, acestia provenind din sistemul de justitie comunist), printr-o atitudine servila fata de reprezentantii celorlalte puteri ale statului, au fost ca si inexistenti in ceea ce priveste exercitarea atributiilor de garant al justitiei, dar au actionat cu extrema consecventa pentru realizarea si promovarea intereselor personale. Ca institutie, Consiliului Superior al Magistraturii a manifestat preocupari exclusiv de natura formala, fiind mult mai preocupat de proiectarea unei imagini de echipa unita, omogena, alcatuita din oameni seriosi, dedicati nobilei misiuni pe care si-au asumat-o in slujba justitiei. Pe fond, insa... nimic. Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii si procesul decizional in special s-au desfasurat intr-un mod total netransparent. In ansamblul sau corpul magistratilor a fost ignorat, consultarea acestora cu privire la problemele de interes pentru justitie au avut un caracter pur formal.

Al doilea mandat, inceput in anul 2011 si care se va incheia la sfarsitul acestui an, s-a dorit a fi unul al reformei si al ruperii de trecut. Pe fondul nemultumirilor generate de activitatea precedentului consiliu, au fost alesi in numar insemnat magistrati perceputi a fi apti sa raspunda nevoii sistemului judiciar de reforma si de aderare la standardele si valorile europene. Majoritatea membrilor consiliului nu avusesera calitatea de procurori sau judecatori in timpul regimului comunist. In ansamblul sau, corpul magistratilor a acordat sprijinul si increderea noilor membrii ai consiliului, existand toate premisele necesare ca acestia sa isi poata indeplini misiunea asumata in fata colegilor care i-au ales.

Din nefericire, membrii consiliului nu s-au ridicat la inaltimea idealurilor asumate. Per ansamblu, au esuat lamentabil. Inconsecventa, lasitatea, ciocoismul, de care au dat dovada multi dintre membrii consiliului, manifestarea de catre acestia a unei atitudini dispretuitoare la adresa colegilor judecatori si procurori, aruncarea in derizoriu a ideilor si valorilor pentru care acestia au fost alesi in consiliu au fost infinit mai nocive decat rigiditatea comunista manifestata de membrii primului consiliu. Ca si in cazul membrilor CSM ai primului mandat, pentru prea multi dintre membrii CSM inca in functie, primordiala a fost realizarea propriilor interese, de multe ori in detrimentul intereselor generale ale Justitiei.

In plus fata de primul mandat al institutiei, in manifestarea publica s-au introdus cancanul, mahalagismul, scandalul, luptele interne, spectacolul jalnic si strident al imposturii arogante. La toate acestea se adauga implicarea inconstienta a unora dintre membrii consiliului in luptele politice, dedicandu-se unor activitati total straine justitiei. Doi dintre membrii alesi au fost trimisi in judecata, unul fiind condamnat definitiv. Doi membri au fost revocati de catre magistratii care i-au ales, dar au fost salvati de o decizie a Curtii Constitutionale. In presa s-a ajuns pana la a se sugera anumite legaturi neprincipiale intre unii membri si personalul SPP care le asigura paza.

De asemenea, s-au publicat in presa informatii privitoare la transmiterea catre membri a modului in care trebuiau sa voteze, aspect care, daca este adevarat, este incalificabil. Perceptia generala este in sensul ca, in majoritatea cazurilor, multi dintre membrii CSM nu se mai obosesc nici macar sa citeasca ordinea de zi, votand dupa cum li se transmite. Inconstienta de care au dat dovada, usurinta cu care si-au incalcat promisiunile, disperarea de a parveni cu orice pret, a multora dintre membrii Consiliului, au indus o neincredere cvasitotala a corpului magistratilor nu numai in respectivele personaje, ci in chiar institutia Consiliului Superior al Magistraturii. De remarcat si disperarea cu care se incearca modificarea legilor justitiei, pe ultima suta de metri a mandatului, in sens contrar manifestarii de vointa neechivoca exprimata de catre majoritatea covarsitoare a magistratilor.

Singurul lucru pozitiv pe care, ca procuror, il pot retine despre activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, este acela ca, cu unele exceptii, sectia de procurori, prin membrii sai, a oferit o imagine mult mai echilibrata, mai rezervata, aducand, daca nu eficienta si evolutie, cel putin normalitate. De asemenea, remarc efortul deosebit depus de unii dintre membrii aparatului tehnic, care, intr-un consiliu dominat in ultimii 3 ani de o atmosfera haotica si isterica, au reusit sa asigure functionarea curenta a institutiei.

Asumarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii implica o responsabilitate uriasa. Tinand cont de mostenirea celor doua mandate anterioare, este cu atat mai importanta ducerea la bun sfirsit cu succes a viitorului mandat. Responsabilitatea este cu atat mai mare cu cat justitia romana se afla intr-un moment de cumpana, contestata si atacata din exterior, pe fondul neincrederii generalizate a societatii in actul de justitie si in corpul magistratilor. Situatia este cu atat mai grava cu cat problemele exterioare aparatului justitiei sunt dublate de neincrederea si dezbinarea din interiorul corpului magistratilor.

OBIECTIVE

1. Implicarea directa a corpului magistratilor in activitatea decizionala cu privire la aspectele ce tin de Justitie in ansamblul sau, inclusiv cele privind corpul magistratilor

In eventualitatea alegerii mele ca membru CSM, voi sustine amanarea modificarii legilor privind Justitia pana la adoptarea de catre corpul magistratilor a unei forme acceptate de majoritatea magistratilor. Forma ce va fi aceptata de majoritatea colegilor trebuie sa constituie propunerea ce va fi trimisa Ministerului de Justitie.

Pana in momentul de fata, unele dintre modificarile propuse de catre CSM au fost respinse de majoritatea magistratilor.

Totodata, pozitia mea va fi in sensul ca toate chestiunile ce intereseaza Justitia trebuie supuse nu doar dezbaterii ci si aprobarii corpului magistratilor. Imi este imposibil sa accept faptul ca 19 membri CSM pot gandi mai bine decat restul de 7.000 de magistrati. In final este si o chestiune de legitimitate. Membrii judecatori si procurori din cadrul CSM sunt alesi de catre magistrati, pentru a-i reprezenta, pentru a indeplinii un mandat cu care acestia sunt investiti.

2. Justitia trebuie sa-si recastige pozitia fata de celelalte doua puteri ale statului

Voi sustine ca CSM-ul sa aiba reactii publice la orice incalcare a independentei Justitiei de catre reprezentantii celorlalte puteri si sa respinga orice incercare a factorilor politici de implicare a Consiliului sau a aparatului de justitie in luptele politice.

Voi sustine modificarea dispozitiilor art. 54 alin. 1 teza a 2 a din Legea 317/2004 in sensul inlaturarii calitatii de demnitar pentru membrii CSM. Aceasta dispozitie reprezinta o capcana la adresa Puterii Judecatoresti, inducandu-se ideea inferioritatii calitatii de magistrat fata de cea de demnitar, numai cei 17 procurori sau judecatori din cadrul CSM ridicandu-se la acest 'rang'.

Avand in vedere ca toti reprezentantii Puterii Legislative au statut de demnitar si ca, de la rangul de secretar de stat, toti reprezentantii Puterii Executive au statut de demnitar iar din cadrul Puterii Judecatoresti numai 17 persoane au acest statut, se creeaza un dezechilibru intre puteri, dezechilibru de natura a afecta Autoritatea Judecatoreasca in ansamblul sau.

Sustin ca prin inlaturarea atribuirii inutile a calitatii de demnitar unui numar de magistrati, se pozitioneaza in mod corect statutul de magistrat pe o treapta de egalitate cu cel de demnitar, asa cum trebuie sa fie potrivit ordinii constitutionale.

De asemenea, sustin ca trebuie acordata independenta bugetara justitiei, inclusiv, alocarea catre institutiile Autoritatii judecatoresti a sumelor rezultate din incasarea amenzilor si a taxelor judiciare.

Consider ca, similar Italiei, Consiliul Superior al Magistraturii din tara noastra trebuie sa primeasca independenta stabilirii bugetului pentru Instante si unitatile Ministerului public.

Voi sustine alocarea din domeniul public a unor terenuri sau cladiri pentru a se construi un sediu corespunzator pentru Consiliul Superior al Magistraturii, precum si demararea unui program de construire de noi sedii pentru unitatile de parchet si instante, sedii care sa corespunda nevoilor bunei desfasurari a activitatii judiciare. in acest sens, se impune accesarea cu prioritate a fondurilor europene disponibile.

3. Asigurarea conditiilor indeplinirii atributiilor procurorului, in sensul optimizarii actului de justitie.

Din experienta proprie profesionala, consider ca este necesara regandirea schemei de personal, pentru a raspunde necesitatilor si volumului de activitate.

Voi sustine majorarea numarului de grefieri, astfel incat fiecarui procuror sa-i corespunda un grefier, cu un rol asemanator grefierului de sedinta din cadrul instantei, evident adaptat specificului activitatii procurorului.

De asemenea, voi sustine modificarea cadrului legislativ, in sensul preluarii, in cadrul Ministerului Public, a politiei judiciare, similar organizarii din Portugalia.

Voi pleda pentru modificarea procedurii penale in sensul simplificarii acesteia.

Voi sustine necesitatea mentinerii statutului de magistrat al procurorului si a independentei acestuia. Consider ca se impune ca, la prima revizuire a Constitutiei, sa fie inlaturata mentionarea desfasurarii activitatii procurorului sub autoritatea Ministrului Justitiei.

Voi sustine necesitatea inlaturarii implicarii executivului in procesul numirii Procurorului General si al celorlalte functii din parchet supuse aceleiasi proceduri.

De asemenea, sustin necesitatea modificarii Constitutiei in sensul reglementarii clare a rolului pur ceremonial al Presedintelui Romaniei in procesul de numire in functie sau eliberare din functie a magistratilor.

De asemenea, se impune modificarea, inclusiv la nivel constitutional, a dispozitiilor privind incompatibilitatile, pentru a statua in mod clar ca functia de procuror sau judecator nu este incompatibila cu activitatea de instruire profesionala, cu participarea la programe ale Uniunii Europene sau ale organizatiilor internationale.

4. Asigurarea conditiilor indeplinirii atributiilor de catre membrii CSM cu responsabilitate si buna credinta

Sustin necesitatea modificarii legislative, inclusiv la nivel constitutional, pentru a se asigura premisele tranparentei, responsabilitatii si raspunderii membrilor CSM, astfel:

Se impune modificarea dispozitiilor art. 133 alin. (5) Constitutie, in sensul stabilirii caracterului public, asumat, al votului membrilor CSM.

Se impune legiferarea unui mecanism simplu si eficient de revocare a membrilor CSM, inclusiv pentru pozitia exprimata prin vot.

5. Modificarea si completarea unor acte normative privind domeniul justitiei

Voi sustine CSM sa sesizeze Ministerul Justitiei pentru initierea sau modificarea unor acte normative in domeniul justitiei, in sensul extinderii reglementarilor cu putere de lege organica si inlaturarea reglementarilor prin acte de putere inferioara, precum Hotarari ale CSM.

Astfel, domeniile privind cariera magistratilor, drepturile si obligatiile acestora (inclusiv concediile), organizarea inspectiei judiciare, procedura cercetarii disciplinare trebuie reglementate prin lege organica, fiind inadmisibil sa se completeze dispozitii din legi organice, in domenii de o asemenea importanta, prin regulamente sau ordine.

6. Recastigarea increderii magistratilor in institutia Consiliului Superior al Magistraturii si in membrii acestuia, precum si cresterea gradului de credibilitate al Justitiei”.

*Cititi aici Proiectul de candidatura al procurorului Bogdan Pirlog

*Cititi aici Obiectivele urmarite de procurorul Bogdan Pirlog

*Cititi aici CV-ul procurorului Bogdan Pirlog