Avocatul Victor Draghicescu (foto) atrage atentia asupra inutilitatii cardului de avocat. Victor Draghicescu, din Baroul Bucuresti, ofera exemplul Adunarii Generale din 17 mai 2015, cand trebuia sa se aleaga conducerea Baroului Bucuresti, atunci cand legitimarea avocatilor s-a facut tot cu pixul si hartia.

Draghicescu aminteste ca pentru cardurile cu cip avocatii platesc o taxa de 55 de lei, pana acum cheltuindu-se sume mari pentru implementarea si licentierea acestui card, care insa in prezent nu are nicio aplicabilitate practica, neexistand in institutii infrastructura pentru citirea cardului.

De asemenea, avocatul Victor Draghicescu observa o alta problema a cardurilor pentru avocati. Si anume lipsa elementelor de securitate. In acest sens, Draghicescu precizeaza ca avocatii pot sa se astepte la clonari de carduri mai facile decat in cazul cardurilor bancare, in conditiile in care in cazul unui card cu cip RFID copierea este mai simpla si se face de la distanta.

Nu in ultimul rand, avocatul Victor Draghicescu atrage atentia ca nici Baroul Bucuresti si nici UNBR nu sunt inregistrati ca operatori de date cu caracter personal in conformitate cu prevederile art. 22 din legea 677/2001.

Prezentam comentariul avocatului Victor Draghicescu:

”1.Inutilitatea cardului de avocat

Noul card a fost prezentat ca o mare imbunatatire in ceea ce priveste legitimarea avocatilor. In realitate nu exista in institutii infrastructura pentru citirea cardului. La prima convocare a alegerilor din 17.05.2015 legitimarea avocatilor s-a facut tot cu pix si hartie la o coada de cateva sute de persoane, desi avocatii platesc 55 Ron taxa de card cu cip RFID. Mult laudatele carduri cu cip functioneaza la fel ca legitimatia de hartie, dar se deosebesc intr-un punct esential de aceasta: sunt mai scumpe.

In fata Baroului si a Casei de Asigurari avocatii se legitimeaza tot cu numarul de dosar. Numarul de dosar nu este afisat pe card, deci acesta nu este util nici pentru aceasta operatiune. Cardul nu este util nici pentru evidentierea respectarii obligatiilor fata de Barou si UNBR. Aceste obligatii includ: taxa UNBR, taxa solidaritate, contributii la CAA, asigurare profesionala, depunere documente de studii etc. Desi Baroul se lauda cu implementarea noului card, avocatii stiu ca orice operatiune desfasurata in relatia cu Baroul presupune nervi de fier si plimbatul intre etaje pentru vize care se dau tot pe hartie.

Pentru ca absurdul sa fie complet, noul card cu cip functioneaza ca o legitimatie pe hartie cu singura diferenta ca este mai scumpa (batem cuie cu microscopul). Pentru a se marca faptul ca avocatul si-a indeplinit obligatiile se aplica un autocolant cu ”holograma” - varianta high-tech a stampilei de pe legitimatia veche. Desi este un card ELECTRONIC cu cip si s-ar putea prin conexiunea la baza de date sa se stabileasca daca avocatul si-a indeplinit toate obligatiile, nu s-a folosit noua tehnologie si cardul trebuie in continuare sa fie vizat cu un autocolant in mod similar cu legitimatia pe hartie.

Deci, chiar daca s-au cheltuit o groaza de bani pentru implementarea si licentierea acestui card, in prezent acesta nu are nici o aplicabilitate practica.

2.Lipsa elementelor de securitate

Inainte de Adunarea Generala a Avocatilor din Baroul Bucuresti din 2014 am solicitat informatii in legatura cu elementele de securitate ale cardului electronic de avocat. Baroul a raspuns ca UNBR detine aceste informatii. Nici Baroul Bucuresti, nici UNBR nu au oferit informatii despre specificatiile tehnice ale cardului de avocat bazandu-se pe faptul ca avocatii nu vor pune intrebari. In momentul de fata sunt accesibile publicului mai multe informatii despre cardul RATB si despre pasaportul biometric decat despre cardul de avocat.

Avocatii pot sa se astepte la clonari de carduri mai facile decat in cazul cardurilor bancare pentru care este nevoie totusi de contactul fizic intre card si dispozitivul de copiere. In cazul unui card cu cip RFID copierea este mai simpla si se face de la distanta. In prezent exista disponibile solutii comerciale ieftine de clonare a cipurilor RFID. In alte tari furtul de identitate este luat in serios si utilizatorii sunt instruiti in legatura cu mijloacele de protectie pe care le pot folosi. Baroul si UNBR iau in serios numai colectarea taxelor.

Chiar daca nu suntem intr-un scenariu de filme cu spioni in care cardul este folosit pentru accesul intr-o baza militara strict secreta ca avocati stim ca o falsa identitate poate fi folosita pentru depunerea unei actiuni in instanta - fapt cel putin la fel de grav. Nici Baroul, nici UNBR nu au putut sa raspunda la aceste aspecte legitime ridicate de avocati odata cu implementarea cardului.

Subliniez ca adoptarea de cipuri de proximitate aduce in discutie o serie de probleme care nu au existat pana acum. Pana la momentul actual avocatul putea sa decida cand se legitimeaza si caror persoane le prezinta cardul de avocat. In momentul in care detine un card cu cip de proximitate avocatul nu mai are aceasta decizie: el poate fi urmarit si ”legitimat” de catre oricine are un cititor de carduri. Fata de scopul urmarit de UNBR si Barou – legitimarea avocatilor – posibilitatea urmaririi unui avocat peste tot apare ca un cost pe care nici un avocat nu ar fi fost dispus sa il accepte daca ar fi fost informat in mod corect despre modul de functionare al cardului. Nu in ultimul rand, nemaiavand control asupra informatiilor de pe card si nici asupra persoanelor care pot sa scrie pe acest card, avocatul cara fara sa stie un document care poate fi modificat in mod neautorizat de catre persoane care detin dispozitive de scriere.

Toate aceste aspecte nu au fost adresate/clarificate pana la momentul introducerii obligativitatii cardului cu cip de proximitate.

3.Lipsa calitatii de operator de date cu caracter personal

Nici Baroul Bucuresti, nici UNBR nu sunt inregistrati ca operatori de date cu caracter personal in conformitate cu prevederile art. 22 din legea 677/2001. In acest moment sunt inregistrati ca operatori de date cu caracter personal Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti si Uniunea Nationala a Notarilor Publici. Cu toate acestea UNBR si Baroul Bucuresti nu sunt inregistrati ca operatori de date cu caracter personal si nu prezinta garantiile prevazute de legea 677/2001. Pentru ca absurdul sa fie complet, la intalnirea dinaintea alegerilor de la Hotel Royal reprezentantii Baroului ne-au confirmat ca lipsa calitatii de operator de date cu caracter personal este intentionata. Baroul Bucuresti nu vrea sa se inregistreze ca operator de date cu caracter personal pentru a proteja avocatii de amenzile judecatorilor. Cadrul discutiei nu ne-a permis sa aflam cum functioneaza aceasta protectie a avocatilor. Neglijenta in prelucrarea datelor cu caracter personal a celor doua institutii reiese din faptul ca datele de contract ale avocatilor au fost afisate pe site desi acestia nu au fost niciodata atentionati asupra acestui aspect.

Nu in ultimul rand, este absolut neprofesionist si abuziv ca s-a procedat la emiterea din oficiu a noilor carduri de avocat. Pentru orice operatiune benefica avocatului este necesara parcurgerea unei proceduri si completarea unei cereri, in timp ce emiterea unui document controversat, netestat, lipsit de elemente de siguranta care nu ofera nici un avantaj avocatului se face din oficiu. Cu siguranta nu au fost intrebati despre aceasta masura si avocatii care lucreaza in consultanta. In orice caz este absurd ca Baroul si UNBR sa oblige avocatii sa plateasca pentru un document pe care nu il doresc.

La toate aceste probleme se adauga si faptul ca institutiile care nu respecta prevederile legii 677/2001 sunt pasibile de amenzi contraventionale de pana la 50 000 Ron (un pic mai putin decat a cheltuit Baroul pentru a face parte din organizatia care licentiaza aceste carduri). Din pacate aceste amenzi nu sunt aplicate conducerii institutiei in cauza ci institutiei in sine. La final pentru incalcarea drepturilor avocatilor vor plati amenzi ... avocatii.

Actuala conducere trebuie sanctionata pentru modul defectuos in care au fost implementate aceste carduri si pentru faptul ca expun Baroul la riscul amenzilor pentru ca nu s-a inregistrat ca operator de date cu caracter personal”.