S-a implinit o luna de la momentul in care Raluca Pruna (foto) a fost numita in functia de ministru al Justitiei. O luna in care urmasa lui Robert Cazanciuc aproape ca nu a existat, lipsind din spatiul public aproape cu desavarsire, dupa impresia buna - raportat si la prestatia rusinoasa a Cristinei Guseth - pe care a lasat-o la audierile din Parlament. A venit insa si momentul in care Pruna a trebuit sa se pronunte asupra unui subiect extrem de sensibil in Romania si extrem de grav. Si anume, problema supraaglomerarii penitenciarelor, situatie care a facut ca Romania sa fie tara din Uniunea Europeana cu cele mai multe condamnari suferite la CEDO din cauza conditiilor inumane de detentie.

Ministrul Raluca Pruna a participat, in urma cu cateva zile, la o dezbatere privind situatia din penitenciare, initiata de Avocatul Poporului. Cu aceasta ocazie, Pruna s-a exprimat transant, precizand ca nu intentioneaza sa promoveze nicio initiativa de amnistie sau gratiere, probabil una dintre cele mai bune solutii pentru descongestionarea inchisorilor, solutie la care au apelat si alte tari mult mai dezvoltate decat Romania si care, evident, nu s-ar fi aplicat in cazul infractiunilor de coruptie sau al celor cu violenta: “Nu intentionez in mandatul meu sa promovez nici o initiativa privind amnistia si gratierea pentru ca e un mandat scurt si cred ca ne putem uita la alte lucruri. Nu e o prioritate sa promovez eu, ca ministru, o asemenea lege. Nu cred ca asta e prioritatea”.

Este o pozitie cat se poate de surprinzatoare. Ne-am fi asteptat ca, venind de la Bruxelles - acolo unde a lucrat in ultimii ani dupa ce a activat in societatea civila din Romania -, Raluca Pruna sa aiba o cu totul alta abordare. Sa inteleaga ce inseamna respectarea drepturilor omului, de care trebuie sa se bucure inclusiv detinutii. Ne-am fi asteptat ca Pruna macar sa analizeze o asemenea posibilitate, povestea cu mandatul limitat pentru care a fost numita neavand nicio relevanta, in conditiile in care Parlamentul este cel care voteaza o eventuala lege de amnistie si gratiere, iar presedintele o promulga, deci principala responsabilitate apartine acestor institutii. Ne-am fi asteptat ca Raluca Pruna sa aiba in vedere ca Romania plateste milioane de euro in urma condamnarilor suferite din cauza conditiilor de detentie, iar o lege de amnistie si gratiere ar putea stopa valul de condamnari la CEDO. Si, nu in ultimul rand, ne-am fi asteptat ca Raluca Pruna sa aiba cunostinta de dramele care se produc in penitenciare, de sinuciderile, violurile si crimele care au loc in spatele gratiilor.

Poate Raluca Pruna nu stie: in puscariile din Romania se inregistreaza un deces la 3 zile, si o sinucidere la 19 zile

Poate insa ca noul ministru al Justitiei Raluca Pruna nu cunoaste situatia dezastruoasa a penitenciarelor din Romania si ceea ce se intampla in puscarii. Poate inca nu a avut timp sa se puna la curent cu aceste date. Pentru a vedea situatia exacta, ministrul de Justitie ar fi putut citi, daca nu a facut-o deja, Raportul intocmit recent de Avocatul Poporului in legatura cu conditiile inumane de detentie. Lumeajustitiei.ro ii ofera insa Ralucai Pruna si alte date, mai exact, niste statistici infioratoare pe care le-am publicat in martie 2015, in baza unor informatii oficiale primite de la Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Astfel, Raluca Pruna ar trebui sa stie, atunci cand afirma ca nu ia in calcul nicio lege a amnistiei si gratierii, ca, asa cum reiese din datele oferite de ANP si publicate in martie 2015, in puscariile din Romania se inregistreaza cate un deces la fiecare 3 zile. Ca in ultimii 5 ani, au pierit in penitenciare 502 oameni, iar dintre acestia, 425 au murit din cauza bolilor. Ca din 2010 pana in 2014 s-au sinucis 73 de detinuti, majoritatea adolescenti si tineri. Ca media de varsta a decedatilor este de 47 de ani si 4 luni. Sau ca in ultimii 3 ani s-a sinucis in medie un detinut la 19 zile. De asemenea, Raluca Pruna ar trebui sa stie ca 8 dintre cele 44 de inchisori din Romania au un grad de ocupare mai mare de 200%, iar indicele mediu de ocupare la nivel national depaseste 150% (mai precis, 157,7%).

In cele ce urmeaza, Lumeajustitiei.ro publica din nou articolele din martie 2015, in care, pe baza informatiilor de la Administratia Nationala a Penitenciarelor, am dezvaluit situatia dezastruoasa din pusacarii, o realitate ce nu are nicio legatura cu un stat european, civilizat si democratic. O realitate la care noul ministru de Justitie Raluca Pruna ar trebui sa se uite mai atent si sa caute solutii pentru aceasta problema in pofida mandatului ei de un an de zile.

CIFRELE MORTII – In puscariile din Romania se inregistreaza cate un deces la fiecare 3 zile. In ultimii 5 ani, au pierit in penitenciare 502 oameni. Dintre acestia, 425 au murit din cauza bolilor. Din 2010 pana in 2014, s-au sinucis 73 de detinuti, majoritatea adolescenti si tineri. Media de varsta a decedatilor, printre care si un batran de 100 de ani care a sfarsit in 2011 la Jilava, este de 47 de ani si 4 luni. In ultimii 3 ani s-a sinucis in medie un detinut la 19 zile (Articol publicat in 9 martie 2015)

Lumeajustitiei.ro a solicitat Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la sfarsitul lunii ianuarie 2015, informatii concrete privind numarul total al deceselor inregistrate in ultimii 5 ani pentru fiecare dintre cele 44 de inchisori in parte, varsta la care a murit fiecare detinut si cauzele deceselor. Doar pe baza datelor care ne-au fost furnizate zilele trecute de ANP nu putem spune cat de vinovata este clasa politica - in frunte cu Ministerul Justitiei - pentru tragedia din sistemul penitenciar. Nu putem preciza nici in ce masura conditiile inumane de detentie, supraaglomerarea si asistenta medicala precara au influentat aceste cifre. Un singur lucru putem insa afirma cu certitudine: in puscariile din Romania - subfinantate si nealiniate Standardelor europene CPT - moartea vine mult prea des si adesea mult prea devreme.

Potrivit datelor ANP, intre 2010 si 2014, in cele 44 de penitenciare si-au gasit sfarsitul 502 oameni (cu varste cuprinse intre 18 si 100 de ani), dintre care 425 au murit rapusi de boli. Cauza medicala a deceselor are asadar o pondere de peste 85%, fapt care explica de ce media de varsta a celor decedati in inchisori este foarte scazuta: 47 de ani si 4 luni (in Romania, speranta de viata este de 74 de ani si 6 luni).

Celor 425 de detinuti care au decedat din cauze medicale (categorie cu o medie de varsta de 48 de ani si 6 luni) li se adauga alti 73 care s-au sinucis si 3 care au fost omorati - un barbat ucis la Spitalul-Penitenciar Rahova si alti doi, la Penitenciarul Iasi. De ce se omoara detinutii la Penitenciarul Iasi? Probabil si din cauza conflictelor pentru spatiu. La 3 martie 2015, in aceasta unitate se aflau incarcerate 1.543 de persoane, in conditiile in care capacitatea reglementata este de 699 de locuri (indicele de ocupare este de 220,74%).

Cei mai tineri 40 de detinuti care au murit in cele 44 de inchisori in perioada 2010-2014 aveau 18 ani (3 detinuti), 19 ani (4), 20 de ani (3), 21 de ani (9), 22 de ani (3), 23 de ani (5), 24 de ani (7) si 25 de ani (6). Cati dintre acesti adolescenti au murit din cauza unor boli tratabile chiar si la nivelul de performanta din anii '50 al medicinei, nu stim.

Situatia cauzelor celor 502 decese, in terminologia ANP:

„cauze medicale” - 425 decese

„autoagresiune” - 73 decese

„agresiune” - 3 decese

„asfixie mecanica, bol alimentar” - 1 deces

Mor din ce in ce mai multi detinuti

Statistic, numarul deceselor intervenite in perioada de referinta a crescut de la un an la altul, cu o exceptie in 2013, cand asistam la un usor recul, urmat insa in 2014 de o recrudescenta. Din totalul celor 502 decese, cele mai multe au fost inregistrate anul trecut:

2010 – 76 detinuti decedati

2011 – 88 detinuti decedati

2012 – 115 detinuti decedati

2013 – 101 detinuti decedati

2014 – 122 detinuti decedati (un deces la 3 zile)

In ultimii 3 ani, s-a sinucis cate un detinut la fiecare 19 zile si 13 ore, in medie

Penitenciarele cu cele mai multe sinucideri in perioada 2010-2014 sunt Aiud (8 sinucideri) si Rahova, cu 7 sinucideri inregistrate in inchisoare, plus alte 2 la spitalul penitenciarului (comparativ, la celalalt penitenciar din Capitala - Jilava - si-a pus capat zilelor o singura persoana). Cate 5 sinucideri au avut loc, in perioada de referinta, la inchisorile de la Craiova, Galati si Giurgiu, iar alte 4, la Poarta Alba. Ceea ce este insa si mai ingrijorator, dintre cei 73 de detinuti care s-au sinucis in ultimii 5 ani, aproape jumatate erau adolescenti sau tineri (varsta medie - 40 de ani si 5 luni):

18-29 ani – 20 detinuti

30-49 ani – 29 detinuti

50-65 ani – 19 detinuti

peste 65 ani – 5 detinuti

In ceea ce priveste evolutia anuala a numarului detinutilor care au recurs la suicid, se observa o escaladare a sinuciderilor in ultimii 3 ani, cu un varf in 2012:

2010 – 7 sinucideri

2011 – 9 sinucideri

2012 – 22 sinucideri

2013 – 19 sinucideri

2014 – 15 sinucideri

GRATIEREA SI AMNISTIA SUNT OBLIGATORII – Opt inchisori din Romania au un grad de ocupare mai mare de 200%. 29.952 de detinuti ocupa cele 18.983 de locuri disponibile, doar 3 penitenciare respecta Standardele CPT, iar indicele mediu de ocupare este 157,7%. Romania isi consolideaza primul loc in UE la numarul de condamnari CEDO pentru tratamentele inumane aplicate detinutilor. Ministrul Cazanciuc sustine ca pentru imbunatatirea sistemului penitenciar este nevoie de 1 miliard euro (Articol publicat in 16 martie 2015)

Romania este fruntasa Uniunii Europene lanumarul de condamnari incasate la CEDO din cauza tratamentelor inumane aplicate detinutilor, sistemul penitenciar este subfinantat, in puscarii se moare pe capete in special din cauza bolilor, media de varsta a celor decedati in inchisori este suspect de scazuta, numarul de sinucideri in randul persoanelor incarcerate este alarmant, iar celulele sunt focare de infectie. Desi accepta ca motivul principal al conditiilor mizerabile din inchisori este supraaglomerarea, clasa politica nu se arata preocupata de remedierea de indata a situatiei. Ministerul Justitiei are doar propuneri de solutii, si acelea pe termen mediu si lung. La Parlament, orice tentativa de initiere a unui dialog pe tema gratierii si amnistiei este reprimata din fasa. In timp ce multe state civilizate arata ca au inteles ratiunea gratierii colective si folosesc acest instrument eficient pentru a combate fenomenul supraaglomerarii din puscarii, statul roman alege sa ramana refractar si complice.

Datele pe care Administratia Nationala a Penitenciarelor le-a transmis Lumeajustitiei.ro arata ca in Romania exista 8 penitenciare in care numarul detinutilor incarcerati depaseste dublul capacitatii de cazare. In aceasta situatie se afla doua inchisori cu regim de maxima siguranta - Iasi (indice de ocupare 220%) si Craiova (212%) - si sase penitenciare cu regim semideschis si deschis: Satu Mare (238%), Botosani (225%), Drobeta Turnu Severin (216%), Codlea (206%), Targu Jiu (202%) si Jilava (201%). Situatiile in care inchisorile respecta Standardele europene CPT de ocupare sunt o exceptie. Astfel, dintre cele 44 de penitenciare, doar 3 unitati centrale si 2 sectii auxiliare indeplinesc cerintele de capacitate impuse de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (CPT) - adica minimum 4 mp/ detinut in inchisori, respectiv 7 mp/ detinut in spitale-penitenciare si in centre educative.

Potrivit ANP, la inceputul lunii martie 2015, in puscarii se aflau 29.952 de detinuti, inclusiv 321 de minori, in conditiile in care capacitatea reglementata este de 18.983 de locuri. Un calcul simplu arata ca puscariile suporta 10.969 de persoane incarcerate peste limita legala, iar indicele de ocupare la 4 mp este de 157,78%.

Numarul detinutilor creste in fiecare an:

29.952 detinuti la 3 martie 2015

28.980 detinuti in trimestrul I din 2014

27.439 detinuti in trimestrul I din 2013

26.711 detinuti in trimestrul I din 2012

In tabelul atasat la finalul articolului, ANP prezinta gradul de ocupare din penitenciare prin raportare la doi indici, cel “la 4 mp” - conform Standardelor CPT, si cel “legal actual”, stabilit prin Ordinul MJ nr. 433/C/2010, semnat de fosta secretara de stat Alina Bica in numele ex-ministrului Justitiei Catalin Predoiu. Capacitatea CPT difera de capacitatea legala prin aceea ca, la stabilirea spatiului minim obligatoriu pentru fiecare detinut, nu ia in considerare volumul de aer, ci doar suprafata celulelor.

Prezentam lista tuturor penitenciarelor, impreuna cu indicele de ocupare la 4 mp, capacitatea de cazare si numarul de detinuti pentru fiecare unitate in parte:

Penitenciare cu regim de maxima siguranta, regim inchis si sectii de arest preventiv (16 unitati):

1. Aiud indice de ocupare 133,61% (732 locuri; 978 detinuti)

2. Arad-Centru indice de ocupare 83,94% (1.108 locuri; 930 detinuti)

Arad-Sectia ext. indice de ocupare 119,08% (152 locuri; 181 detinuti)

3. Colibasi indice de ocupare 149,90% (493 locuri; 739 detinuti)

4. Craiova indice de ocupare 212,75% (541 locuri; 1.151 detinuti)

Craiova-Sectia Isalnita indice de ocupare 71,67% (60 locuri; 43 detinuti)

5. Focsani indice de ocupare 194,15% (359 locuri; 697 detinuti)

Focsani-Sectia ext. indice de ocupare 173,91% (46 locuri; 80 detinuti)

6. Galati indice de ocupare 170,95% (568 locuri; 971 detinuti)

7. Gherla indice de ocupare 177,34% (503 locuri; 892 detinuti)

Gherla-Sectia ext. Cluj indice de ocupare 146,09% (115 locuri; 168 detinuti)

8. Giurgiu indice de ocupare 113,05% (1.218 locuri; 1.377 detinuti)

9. Iasi indice de ocupare 220,74% (699 locuri; 1.543 detinuti)

10. Margineni indice de ocupare 176,20% (479 locuri; 844 detinuti)

11. Miercurea Ciuc indice de ocupare 184,51% (226 locuri; 417 detinuti)

12. Oradea indice de ocupare 157,21% (402 locuri; 632 detinuti)

13. Rahova indice de ocupare 132,46% (1.063 locuri; 1.408 detinuti)

Rahova-Sectia ext. indice de ocupare 141,94% (31 locuri; 44 detinuti)

14. Slobozia indice de ocupare 167,20% (375 locuri; 627 detinuti)

15. Targsor indice de ocupare 162,81% (406 locuri; 661 detinuti)

16. Tulcea-Centru indice de ocupare 135,68% (597 locuri; 810 detinuti)

Tulcea-Sectia Chilia Veche indice de ocupare 38,07% (176 locuri; 67 detinuti)

Penitenciare cu regim semideschis si deschis (18 unitati):

17. Baia Mare indice de ocupare 176,23% (265 locuri; 467 detinuti)

18. Bistrita indice de ocupare 127,46% (335 locuri; 427 detinuti)

19. Botosani indice de ocupare 225,92% (463 locuri; 1.046 detinuti)

20. Braila indice de ocupare 179,22% (308 locuri; 552 detinuti)

21. Bucuresti Jilava indice de ocupare 201,66% (661 locuri; 1.333 detinuti)

22. Codlea indice de ocupare 206,63% (332 locuri; 686 detinuti)

23. Deva indice de ocupare 138,63% (611 locuri; 847 detinuti)

24. Gaesti indice de ocupare 150,15% (331 locuri; 497 detinuti)

25. Pelendava indice de ocupare 122,86% (210 locuri; 258 detinuti)

Pelendava-Sectia Facai indice de ocupare 126,56% (64 locuri; 81 detinuti)

26. Ploiesti indice de ocupare 183,41% (217 locuri; 398 detinuti)

Ploiesti MNE Berceni indice de ocupare 128,57% (28 locuri; 36 detinuti)

Ploiesti MVE Movila Vulpii indice de ocupare 136,21% (58 locuri; 79 detinuti)

27. Poarta Alba-Centru indice de ocupare 151,31% (612 locuri; 926 detinuti)

Poarta Alba-Sectia Valu lui Traian indice de ocupare 159,43% (318 locuri; 507 detinuti)

28. S.N.P.A.P. Targu Ocna indice de ocupare 95,45% (22 locuri; 21 detinuti)

29. Satu Mare indice de ocupare 238,66% (238 locuri; 568 detinuti)

30. Targu Jiu indice de ocupare 202,90% (241 locuri; 489 detinuti)

31. Targu Mures indice de ocupare 164,52% (186 locuri; 306 detinuti)

32. Timisoara indice de ocupare 140,06% (669 locuri; 937 detinuti)

33. Drobeta Turnu Severin indice de ocupare 196,80% (219 locuri; 431 detinuti)

Drobeta Turnu Severin-Sectia Vanjulet indice de ocupare 216,75% (197 locuri; 427 detinuti)

34. Vaslui indice de ocupare 147,18% (621 locuri; 914 detinuti)

Penitenciare de Minori si Tineri (1 unitate):

35. P.M.T. Bacau indice de ocupare 142,83% (544 locuri; 777 detinuti)

Centre de Detinere (2 unitati):

36. C.D. Craiova indice de ocupare 54,36% (504 locuri; 274 detinuti)

37. C.D. Tichilesti indice de ocupare 68,15% (380 locuri; 259 detinuti)

Spitale-Penitenciare (6 unitati):

38. S.P. Colibasi (fara capacitate la 7 mp; 88 detinuti)

39. S.P. Dej (fara capacitate la 7 mp; 142 detinuti)

40. S.P. Jilava (fara capacitate la 7 mp; 429 detinuti)

41. S.P. Rahova (fara capacitate la 7 mp; 75 detinuti)

42. S.P. Targu Ocna (fara capacitate la 7 mp; 146 detinuti)

43. S.P. Poarta Alba (fara capacitate la 7 mp; 101 detinuti)

Centre Educative (2 unitati):

44. C.E. Buzias (fara capacitate la 7 mp; 81 detinuti)

45. C.E. Targu Ocna (fara capacitate la 7 mp; 87 detinuti)

*Cititi aici statistica privind decesele inregistrate in penitenciare in ultimii 5 ani

*Cititi aici integral situatia gradului de ocupare din penitenciare la inceputul lunii martie 2015, potrivit datelor oficiale ale ANP