Consiliul Superior al Magistraturii a facut publice vineri, 18 decembrie 2020, motivele pentru care a emis un punct de vedere negativ fata de proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei. Un proiect initiat de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) si deputatii PNL Cristina Traila si Gabriel Andronache prin care s-a reglementat posibilitatea ca interceptarile si activitatile de supraveghere ale SRI rezultate din activitati autorizate pe mandate de siguranta nationala sa fie folosite in dosarele penale, astfel cum sunt comunicate de SRI, ca mijloc de proba.

Asa cum Lumea Justitiei a anuntat, in 14 decembrie 2020 Plenul CSM a decis emiterea unui punct de vedere negativ referitor la proiectul de lege al lui Catalin Predoiu prin care se urmareste reintroducerea SRI in actul de justitie (click aici pentru a citi). Punctul de vedere a fost transmis presedintelui Senatului Robert Cazanciuc, in conditiile in care proiectul de lege urmeaza sa intre in dezbaterea Senatului, acesta din urma fiind camera decizionala, dupa ce a fost adoptat tacit de Camera Deputatilor (CSM sub mareata conducere a Margaretei Tint nu a dat un aviz in timpul procedurii de la Camera Deputatilor).

Iata cateva idei din punctul de vedere al CSM, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

-“Avand in vedere faptul ca se propune implicarea serviciilor de informatii in activitatea judiciara, prin atribuirea calitatii de mijloc de proba inregistrarilor realizate de catre organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale ca urmare a desfasurarii activitatii de informatii specifice, Plenul a apreciat ca aceasta nu poate fi adoptata in forma propusa, fiind contrara dispozitiilor constitutionale, asa cum acestea au fost interpretate in jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, nesocotind, totodata, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si pe cea a Curtii de Justitie a Uniunii Europene”;

-”Prin modul de reglementare a posibilitatii de a folosi datele si informatiile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii ca mijloace de proba in procesul penal, asa cum este prevazut in propunerea legislativa transmisa de Camera Deputatilor, nu sunt indeplinite exigentele constitutionale vizand crearea cadrului normativ adecvat care sa confere posibilitatea contestarii legalitatii acestora. In fapt, fata de cuprinsul propunerii formulate, controlul de legalitate exercitat de judecatorul de camera preliminara cu privire la inregistrarile si la procedeele probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute este unul iluzoriu si pur formal, lipsit de efectivitate, de natura a incalca drepturile si libertatile fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei. Astfel, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea aspectelor respective prin raportare la conditiile Codului de procedura penala, in contextul in care autorizarea activitatulor specifice culegerii de informatii se efectueaza potrivit procedurii speciale reglementate prin Legea nr. 51/1991. (...) Caracterul formal al verificarilor de legalitate efectuate de judecatorul de camera preliminara rezulta si din faptul ca este posibil ca acesta sa nu aiba acces deplin la datele si informatiile pe care le-a avut la dispozitie judecatorul care a autorizat activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului. In acest context, verificarea realizata de judecatorul de camera preliminara nu este una efectiva, cu atat mai mult in situatia in care persoana vizata de masura ar contesta in concret anumite aspecte ce ar trebui verificate”;

-”Potrivit propunerii legislative, legalitatea inregistrarilor rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute va putea fi verificata doar in procedura de camera preliminara. Prin urmare, in cadrul procesului penal, posibilitatea contestarii legalitatii inregistrarilor ce rezulta din astfel de activitati o va avea doar inculpatul, in cadrul procedurii de camera preliminara, dupa trimiterea in judecata, cu excluderea celorlalte persoane care nu au nicio calitate in dosarul penal sau au calitatea de suspect”;

“Propunerea legislativa nu ofera un cadru clar, coerent si previzibil aplicabil in cazul contestarii legalitatii mijloacelor de proba obtinute potrivit Legii nr. 51/1991. Or, lipsa de claritate si previzibilitate a procedurii contestarii legalitatii administrarii probelor determina lipsa de eficienta a acesteia, cu consecinte in planul respectarii accesului liber la justitie si dreptului la un proces echitabil”.

“Prin prisma considerentelor aratate, Plenul a apreciat ca propunerea legislativa transmisa de Camera Deputatilor nu corespunde exigentelor rezultate din jurisprudenta instantei de contencios constitutional, dar si din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Dat fiind faptul ca, potrivit dreptului comun, probele se administreaza in cadrul procesului penal si retinand situatia de exceptie pe care o avanseaza propunerea legislativa, legiuitorul ar trebui sa fie preocupat de asigurarea tuturor garantiilor pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, care impune, indiscutabil, ca verificarea legalitatii mijloacelor de proba si a procedeelor probatorii sa fie una efectiva si sa asigure respectarea drepturilor procedurale ale tuturor persoanelor implicate.

Or, din aceasta perspectiva, procedura prevazuta in propunerea legislativa, apare ca una formala, care nu corespunde imperativului semnalat”.

Prezentam integral punctul de vedere negativ emis de CSM fata de proiectul de lege al ministrului Justitiei Catalin Predoiu prin care se forteaza reintroducerea SRI in dosarele penale: