Atat de mult si-a dorit Ludovic Orban sa dea afara oamenii pe care i-a gasit in institutiile cheie ale Statului cand s-a instalat la Palatul Victoria ca nu s-a mai gandit la urmari. Ori la legi. Iar acum suporta consecintele, din cate veti vedea, caci Ludovic Orban a ajuns parat in instanta cu un dosar deja pierdut la Curtea de Apel Bucuresti. Unul dintre cei pe care i-a destituit cu naduf de cum s-a instalat la Palatul Victoria a castigat in instanta dreptul de a fi repus pe functie! Este vorba despre Andrei Tinu (foto) care in 11 decembrie 2019 a fost eliberat din functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, dupa ce Corpul de control al Ministerului Justitiei a efectuat un control in urma caruia a propus demiterea acestuia, dar si a celor doi vicepresedinti ai Autoritatii Marius Sorin Bogzan si Varol Amet pe motiv de management defectuos. In locul lui Tinu a fost pusa de indata de Ludovic Orban reprezentanta PMP Adriana Elena Mota, care insa, conform deciziei instantei, nu va mai zabovi pe aceasta functie! Aceasta intrucat Curtea de Apel Bucuresti a decis suspendarea executarii Deciziei Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 997/11.12.2019, prin care Andrei Tinu era demis de la conducerea Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

Solutia a fost pronuntata marti, 7 ianuarie 2020, in dosarul nr. 7254/2/2019 inregistrat la Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si repartizat spre solutionare judecatoarei Carmen Andreea Necula, care conform minutei pe care o prezentam in continuare a dispus, cu titlu exectoriu, "suspendarea executarii Deciziei nr. 510/11.12.2019" a premierului Ludovic Orban, repunandu-l practic in functia de presedinte al ANC pe Andrei Tinu, numit in aceasta demnitate la data de 8 martie 2017.

La aceasta solutie s-a ajuns dupa ce Andrei Tinu a aratat in fata instantei ca Decizia primului ministru Ludovic Orban a fost emisa cu exces de putere, cu incalcarea legislatiei dar si a drepturilor fundamentale.

Andrei Tinu: "Decizia Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019 perturba grav functionarea ANC"

Concret, Andrei Tinu, care l-a acuzat la Curtea de Apel Bucuresti pe Ludovic Orban de "exces de putere", a exemplificat judecatoarei Necula faptul ca Decizia premierului de demitere a sa de la conducerea conducerea Autoritatii Nationale pentru Cetatenie a fost luata:

-fara ca Orban sa motiveze actul administrativ de destituire din functie;

-fara sa tina cont ca Tinu se afla la acel moment in concediu medical, fiind in incapacitatatea temporara de munca;

-fara ca Orban sa ia in calcul ca pe perioada concediului medical raporturile de munca nu se pot modifica, fiind suspendate;

-in lipsa propunerii obligatorii de demitere a lui Tinu care trebuia sa fie inaintata de Ministrul Justitiei, in subordinea caruia se afla ANC.

Publicam in continuare minuta solutiei pronuntate de judecatoarea Carmen Andreea Necula in dosarul nr. 7254/2/2019:

"Admite in parte cererea de chemare in judecata. Dispune suspendarea executarii Deciziei nr. 510/11.12.2019, emise de paratul Prim-ministrul Romaniei, pana la solutionarea definitiva a actiunii in anulare ce face obiectul dosarului nr. 7217/2/2019, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. Executorie. Cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare, cererea urmand a se depune la sediul Curtii de Apel Bucuresti. Pronuntata astazi, 7.01.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei instantei".

Andrei Tinu: "La data eliberarii din functie ma aflam in concediu medical pentru incapacitate temporara de munca... Raporturile de munca erau suspendate, neputand interveni nicio modificare asupra acestora pe perioada suspendarii"

Suspendarea executarii Deciziei de demitere a lui Tinu semnata de Orban a fost admisa de instanta dupa ce Andrei Tinu, prin aparatorul sau avocatul Artin Sarchizian a demonstrat ca hotararea luata de premierul Ludovic Orban nu avea la baza nicio situatie concreta, ci doar trei texte de lege care vizau competenta de numire si eliberare din functie de catre seful Executivului.

De altfel, Andrei Tinu a aratat Curtii de Apel Bucuresti ca demiterea sa inopinata de la sefia ANC s-a produs in timp ce aceasta se afla in concediu medical, subliniind ca "din imprejurarile emiterii Deciziei Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019 exista o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate, prezumtie care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative".

Din acest motiv, Andrei Tinu, prin avocatul sau Artin Sarchizian, a exemplificat in fata instantei de ce Decizia lui Ludovic Orban de demitere a sa din functia de presedinte al ANC contine motive care au capacitatea de a rasturna prezumtia de legalitate de care se bucura un act administrativ, respectiv nemotivarea actului administrativ, modificarea raporturilor de munca in timpul concediului medical si lipsa propunerii obligatorii din partea Ministerului Justitiei.

Redam in continuare pasaje din actiunea depusa in instanta de Andrei Tinu prin avocatul sau Artin Sarchizian:

"Decizia Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019 este nemotivata

Din analiza textelor de lege din preambulul Deciziei Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019, respectiv art. 29 si art. 31 lit. e) din OUG nr. 57/2019, rezulta ca numirea si eliberarea din functie a anumitor categorii de personal din administratia publica reprezinta prerogativa prim-ministrului. Cu toate acestea, o asemenea prerogativa nu este una absoluta deoarece, in viziunea legiuitorului, materializata in noul Cod administrativ, adoptat prin OUG nr. 57/2019, toate deciziile prim-ministrului sunt acte administrative, fara exceptie.

Astfel, daca legiuitorul ar fi dorit sa excluda din categoria actelor administrative deciziile primului-ministru de numire si eliberare din functiile de „demnitate publica”, ar fi trebuit, in primul rand, prin noul Cod administrativ sa defineasca „functiile de demnitate publica”, respectiv pana la ce nivel al aparatului administrativ central sunt intelese acestea (ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau asimilati acestora), iar apoi, in art. 29 alin. (1), sa elimine din categoria actelor administrative deciziile referitoare la aceste functii.

Neprocedand astfel, decizia atacata nu poate fi privita decat ca un act administrativ, cu toate consecintele legale care decurg de aici si anume: actul administrativ este definit ca fiind actul juridic unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica in vederea executarii ori a organizarii executarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice, iar una din caracteristicile acestuia este faptul ca este supus controlului de legalitate exercitat de instantele de contencios administrativ, conform art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie si conform prevederilor legii nr. 544/2004.

Din analiza actului a carui suspendare o solicit, se constata ca aceasta nu cuprinde motivarea masurii dispuse de prim-ministru si nici calea de atac de urmat, incalcandu-se astfel principiul transparentei decizionale in administratia publica. In preambulul deciziei nu se face referire la o situatie de fapt sau la o propunere venita din partea Ministrului Justitiei (obligatorie), in a carei subordine functioneaza ANC si fara a se indica argumentele imputabile ce au dus la eliberarea din functie inainte de expirarea mandatului de 4 ani. (...)

Astfel, consider ca decizia a fost emisa cu exces de putere in intelesul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, respectiv prin exercitarea dreptului de apreciere al autoritatii prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, de vreme ce masura a fost luata fara nici un fel de motivare.

Limitele puterii discretionare au fost abordate in jurisprudenta franceza administrativa a Consiliului de Stat, in decizia Barel: „cand nici un text legislativ sau de reglementare nu limiteaza dreptul de actiune ce apartine in mod normal administratiei, judecatorul nu va putea verifica, pe de o parte daca actul atacat este fondat pe un motiv de drept eronat sau pe fapte materiale inexacte, sau pe de alta parte daca este emis cu exces de putere”.

Desi prim-ministrul dispune de o putere de apreciere foarte larga asupra faptelor de natura sa justifice o decizie de eliberare din functie, totusi aceasta putere „este supusa controlului minimal al erorii de drept in motivare, la un control al inexactitatii materiale a faptelor si al deturnarii de putere” (CE 10 mai 1912, Abbe Bouteyre; 8 decembrie, Delle Pasteau etc). In aceeasi cauza, s-a aratat ca daca nu se cere ministrului sa motiveze actele, atunci se vor cere „ansamblul documentelor in baza carora a fost luata masura”.

De altfel, se mai retine in jurisprudenta comunitara ca motivarea trebuie sa fie adecvata actului emis si trebuie sa prezinte de o maniera clara si univoca algoritmul urmat de institutia care a adoptat masura atacata, astfel incat sa li se permita persoanelor vizate sa stabileasca motivarea masurilor si, de asemenea, sa permita curtilor comunitare competente sa efectueze revizuirea actului (cauza C-367/1995 Comisia v. Sytraval si Brink’s France).

Conform deciziei Curtii Europene de Justitie in cauza C-41/69 Chemiefarma v. Comisia, amploarea si detalierea motivarii depind de circumstantele fiecarui caz, o motivare insuficienta sau gresita fiind considerata ca echivalenta cu o lipsa a motivarii actelor. Mai mult, insuficienta motivarii sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actelor comunitare.

O detaliere a motivelor este necesara si atunci cand institutia emitenta dispune de o larga putere de apreciere, caci motivarea confera actului transparenta, particularii putand verifica daca actul este corect fundamentat si, in acelasi timp, permite exercitarea de catre curte a controlului jurisdictional (cauza C-509/93 Glencore Grain Ltd v. Comisia). (...)

Prin decizia atacata s-au modificat raporturile de munca in timpul concediului medical

Decizia Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019 este un act administrativ cu caracter individual care are ca efect stingerea unui raport juridic, respectiv a raportului de munca existent intre subsemnatul si ANC, raport contractual in sensul art. 12 din OUG nr. 5/2010 si al art. 9 din OMJ 745/C/2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a ANC.

La data de 11.12.2019, data eliberarii din functie, subsemnatul ma aflam in concediu medical pentru incapacitate temporara de munca, astfel cum rezulta din certificatul seria CCMAM nr. (...), eliberat la data de (...), adus la cunostinta angajatorului prin inregistrarea la sediul Autoritatii, in data de 10.12.2019. Avand in vedere aceasta situatie, raporturile de munca ale subsemnatului erau suspendate, neputand interveni nicio modificare asupra acestora pe perioada suspendarii.

La baza deciziei atacate nu exista o propunere din partea Ministerului Justitiei

Decizia Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019 de eliberare din functie a presedintelui ANC trebuia sa aiba la baza o propunere din partea ministrului justitiei, avand in vedere faptul ca art. 1 din OUG nr. 5/2010 plaseaza ANC in subordinea MJ. Ministrul justitiei coordoneaza domeniul justitiei si trebuie sa aiba un rol in numirea/eliberarea din functie a conducatorilor institutiilor aflate in subordine, propunerea sa, dupa o analiza prealabila, venind practic sa motiveze decizia prim-ministrului, fiind un act preparator obligatoriu.

Decizia Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019 imi aduce un prejudiciu moral

Masura eliberarii mele din functie, fara nicio motivare si inainte de implinirea termenului pentru care am fost numit (a mandatului de 4 ani), mi-a produs ipso facto un prejudiciu grav de imagine. La nivelul opiniei publice s-a retinut o situatie neadevarata, si anume ca demiterea mea a fost luata ca urmare a unui management defectuos. Mentionez ca sunt in plin proces de dezvoltare profesionala iar situatia total neadevarata creata ca urmare a eliberarii mele din functie imi aduce un prejudiciu grav de imagine, pe termen lung.

Decizia Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019 perturba grav functionarea ANC

Masura revocarii mele din functie, avand in vedere ca proiectul managerial pentru care am fost numit in functie este multianual, intinzandu-se pe perioada mandatului, respectiv 4 ani, are drept consecinta perturbarea grava a functionarii ANC, de natura a aduce o paguba iminenta serviciului public, care poate fi impiedicata prin suspendarea efectelor deciziei Prim-Ministrului nr. 510/11.12.2019".

Iata actul prin care Ludovic Orban l-a destituit pe Andrei Tinu si care ale carui efecte au fost suspendate de instanta: