Adjuncta sefului DNA Calin Nistor (foto), procuroarea Madalina Scarlat, confirma intr-un document oficial dezastrul care a cuprins parchetul anticoruptie in ultimii ani. Aceeasi procuroare enumera si cauzele care au condus la sutele de achitari incasate in instanta de parchetul anticoruptie.

Analiza procuroarei Scarlat privind achitarile definitive incasate de DNA a fost facuta plecand de la concluziile controlului efectuat de Inspectia Judiciara in legatura cu achitarile definitive inregistrate in perioada 2016-2017 in DNA. Iar constatarile facute de procuroarea Scarlat sunt devastatoare chiar pentru DNA. Concret, printre cauzele care au condus la achitari definitive pentru DNA, procuroarea Madalina Scarlat a identificat urmatoarele:

-administrarea unui probatoriu insuficient in cursul urmaririi penale;

-interpretarea gresita a mijloacelor de proba de catre procuror;

-aprecierea gresita asupra situatiei de fapt;

-fundamentarea acuzatiilor pe baza unor probe indirecte, rationamente logice si prezumtii inapte a fosrma convingerea judecatorului;

-lipsa elementelor de tipicitate in cazul infractiunilor retinute;

-indreptarea probatiunii in alta directie decat infractiunea care constituia obiectul acuzatiei;

-alte deficiente ale urmaririi penale;

-interpretarea diferita data de instantele de judecata materialului probator.

Precizarile adjunctei DNA Madalina Scarlat au fost facut in proiectul cu care aceasta a candidat si a fost propusa de ministrul Justitiei Tudorel Toader pentru functia de procuror sef al Sectiei judiciar-penala din DNA. Propunerea de numire a procuroarei Madalina Scarlat la sefia Sectiei judiciare a DNA a venit la scurt timp dupa ce aceeasi procuroare fusese delegata de Sectia pentru procurori a CSM in functia de adjuncta a DNA.

Iata cele mai importante pasaje din Proiectul procuroarei Madalina Scarlat privind exercitarea atributiilor specifice functiei de procuror sef sectie judiciara penala:

“Un alt obiectiv permanent pe care il voi avea este analiza obiectiva si reala a solutiilor de achitare dispuse de instante, raportat la imputabilitatea acestor solutii procurorului care a dispus trimiterea in judecata. Nu orice trimitere in judecata ajunge sa fie finalizata cu o condamnare (aceasta ar fi un obiectiv utopic), realitatea a dovedit ca in cadrul oricarei unitati de parchet exista si rechizitorii care se finalizeaza cu achitarea inculpatilor. Din perspectiva proiectului managerial pe care il propun, situatia achitarilor trebuie privita cu toata responsabilitatea si prin prisma atributiilor procurorului sef sectie, voi depune toate eforturile ca achitarile sa fie analizate impartial si obiectiv. In legatura cu acest aspect se impun cateva precizari, astfel:

Prin Ordinul 37/26/03/2018 al inspectorului sef al IJ a fost dispus un control tematic la Sectia Judiciara Penala a DNA privind situatia achitarilor definitive inregistrate in perioada 2016-semestrul 2017. (…)

Raportul IJ a fost comunicat la 14.06.2018 si aprobat de Sectia pentru procurori a CSM prin Hotararea 417 din 11 septembrie 2018. Aceasta hotarare a concluzionat ca:

'Sectia observa ca, cu foarte putine exceptii, referatele intocmite de catre procurorii de sedinta nu contin aprecieri motivate efectiv si corespunzator asupra imputabilitatii solutiei procurorului, insa cuprind, uneori, aprecieri referitoare la legalitatea si temeinicia hotararilor judecatoresti sau, mai mult, la judecatorii cauzelor. (...)
Se constata ca analizele efectuate asupra imputabilitatii procurorului a solutiei de trimitere in judecata au fost asadar formale, pornind de la presupuneri si comentarii pe text, pe care procurorii de sedinta le-au facut in raport de hotararile instantelor de fond si de solutiile pronuntate in ultima cale de atac, solutii in proportie covarsitoare nemotivate la momentul intocmirii referatelor de achitare, identificandu-se situatii in care hotararea instantei de ultim grad contrazice flagrant presupunerile procurorului de sedinta, in sensul ca achitarea nu a fost ca urmare, de exemplu, a unei dezincriminari a faptei, ci a savarsirii unei fapte care nu e prevazuta de legea penala, fiind fapta contraventionala. Sectia are in vedere faptul ca fara exceptie, toate solutiile de trimitere in judecata a inculpatilor achitati definitiv nu au fost considerate imputabile, chiar si in situatiile in care procurorii de sedinta au facut aprecieri in sens contrar. Prin urmare, se remarca o totala lipsa de implicare a procurorilor cu functii de conducere in analiza concreta a cauzelor care au vulnerabilizat trimiterile in judecata ale DNA. Efectele unui astfel de comportament se reverbereaza asupra capacitatii de identificare a cauzelor care genereaza si a conditiilor care favorizeaza coruptia, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale, atributie esentiala si specifica a DNA. Din analiza proceselor verbale de sedinta intocmite cu ocazia sedintelor saptamanale de analiza a solutiilor, se constata ca nu au existat prelucrari in sedintele respective cu procurorii Sectiei judiciare penale a DNA si cu ceilalti procurori cu functii de executie a referatelor de achitare intocmite sau a analizelor semestriale privind achitarile si restituirile definitive. Ceea ce s-ar fi impus'.

In acest context, un prim obiectiv al meu la momentul preluarii conducerii sectiei, evident cu ajutorul procurorului sef directie, a fost prevenirea pe viitor a situatiilor constatate ca deficiente de catre IJ, in acest sens s-a elaborat Ordinul 121/2018 care, ca urmare si a propunerilor mele, a fost modificat prin Ordinul 1/2019, in vederea unei analize cat mai eficiente si obiective a solutiilor de achitare, pentru a se putea crea o baza de plecare in constatarea deficientelor in activitatea procurorilor care au dispus trimiterea in judecata, in vederea preintampinarii lor.

In urma analizei achitarilor definitive s-a constatat ca solutiile de achitare definitive au fost cauzate, in principal, de:

-interpretarea diferita data de instantele de judecata materialului probator;

-administrarea unui probatoriu insuficient in cursul urmaririi penale;

-interpretarea gresita a mijloacelor de proba de catre procuror;

-aprecierea gresita asupra situatiei de fapt;

-fundamentarea acuzatiilor pe baza unor probe indirecte, rationamente logice si prezumtii inapte a forma convingerea judecatorului;

-lipsa elementelor de tipicitate in cazul infractiunilor retinute;

-indreptarea probatiunii in alta directie decat infractiunea care constituia obiectul acuzatiei;

-alte deficiente ale urmaririi penale. (...)

In urma analizei efectuate si avand in vedere faptul ca am facut parte din aceasta sectie timp de 15 ani, perioada in care am putut constata evolutia acestei sectii, dar si a faptului ca am condus sectia in ultimele sase luni, am identificat ca principale vulnerabilitati ale acesteia urmatoarele:

-deficit al resurselor umane;

-tendinta ca procesul decizional sa fie unilateral, cantonat la nivelul managerilor de top (procuror sef), consultarea colectivului fiind realizata doar formal (in trecut);

-lipsa sau insuficienta spatiilor pentru birourile procurorilor de sedinta din cadrul instantelor de judecata;

-deficit de imagine;

-necesitatea de a asimila intr-o perioada scurta de timp o cantitate foarte mare de informatii impusa atat de complexitatea cauzelor Directiei, cat si modificarile legislative frecvente.

Obiective:

-asigurarea continuitatii si stabilitatii participarii procurorilor la solutionarea cauzelor in fond si in apel, aspect care va contribui la cresterea parametrilor calitativi.

La intocmirea planificarilor in sedintele de judecata se are in vedere continuitatea procurorului pe fiecare cauza in parte, astfel incat procurorul care a intrat la primul termen intr-o cauza va fi desemnat sa participe in acea cauza pana la finalizarea ei. (...)

-crearea unui mediu de lucru favorabil prin imprimarea unui comportament de solicitudine si respect in relatiile cu colegii si aplicarea unei strategii eficiente de motivare profesionala contribuie la coeziunea interna a echipelor si a colectivului in ansamblul sau. (...)

Cresterea procentului de admisibilitate a cailor de atac promovate de procuror

Acest obiectiv urmeaza a fi realizat printr-o mai buna analiza a hotararilor judecatoresti in cadrul sedintelor de lucru saptamanale, dar si aprecierea asupra oportunitatii declararii unor cai de atac, in situatia unor practici judiciare neunitare, a constatarii existentei unor deficiente ale activitatii de urmarire penala sau a constatarii insuficientei materialului probator, studierea doctrinei si a practicii judiciare, printr-o mai buna redactare a motivelor de apel si de contestatie si, totodata, printr-o sustinere corespunzatoare a acestora cu ocazia judecarii cailor de atac, participarea la intruniri cu caracter profesional pentru crearea unei practici judiciare comune, consultarea cu procurorul care a instrumentat dosarul”.

* Cititi aici integral Proiectul procuroarei Madalina Scarlat privind exercitarea atributiilor specifice functiei de procuror sef Sectie judiciara penala