Doar o jumatate de an a tinut bucuria primarului Capitalei Nicusor Dan (foto). Caci atat a durat pana cand Curtea de Apel Bucuresti sa desfiinteze si sa trimita la rejudecare o sentinta a Tribunalului Bucuresti favorabila edilului.

Marti, 15 martie 2022, judecatorii CAB Alina Saglam, Luigia Iulia David si Georgian Davidoiu au trimis la rejudecare dosarul in care la 28 septembrie 2021 magistrata TMB Cristina Ilina ii daduse dreptate Consiliului General al Municipiului Bucuresti, respingand actiunea prin care un ONG cerea anularea unei hotarari a CGMB.

Este vorba despre HCGMB nr. 68 din 26 februarie 2021, prin care Consiliul General – la initiativa primarului Nicusor Dan – a suspendat timp de un an Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 242/18.06.2020, prin care a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 5. Actiunea impotriva HCGM 68/2021 a fost inaintata la TMB de catre Asociatia Art Metropolis din Bucuresti (condusa de Radu Andrei Dinulescu), care se ocupa cu „sustinerea dezvoltarii localitatilor din Romania respectand principiile dezvoltarii durabile, promovand patrimoniul natural si cultural, potentialul turistic national, dezvoltarea urbanistica armonioasa, protectia mediului, educarea si constientizarea publicului, sustinerea valorilor umane”.

Iata mai intai minuta deciziei CAB nr. 648/2022 din dosarul nr. 15536/3/2021:

„Admite recursul. Respinge cererea de interventie accesorie formulata in interesul intimatului-parat ca neintemeiata. Caseaza in parte sentinta recurata si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante de fond. Mentine dispozitiile din sentinta recurata privind solutionarea exceptiilor lipsei de interes si a inadmisibilitatii. Definitiva. Pronuntata azi 15.03.2022 prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Redam si minuta sentintei TMB nr. 5412/2021:

„Respinge ca neintemeiata actiunea. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Pronuntata azi, 28.09.2021, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei”.

Bizarul argument al judecatoarei TMB

Lumea Justitiei prezinta motivarea sentintei pronuntate de catre judecatoarea Cristina Ilina. O sentinta care nu doar ca ignora faptul ca suspendarea unui PUZ lasa un sector fara investitii (in infrastructura, imobiliare etc.), ci rastoarna argumentul, pretinzand ca acelasi efect s-ar obtine prin mentinerea planului urbanistic zonal – magistrata adaugand ca astfel exista riscul ca unele dispozitii din PUZ sa fie desfiintate de instante. Mai pe romaneste: judecatoarea Ilina pleaca de la prezumtia ca orice plan urbanistic zonal ar putea contine cel putin o nelegalitate.

Prezentam principalul pasaj din motivarea sentintei (vezi facsimil):

„Analizind actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:

Cu privire exceptia la lipsei de interes, tribunalul considerii ca este neintemeiata si o va respinge, tribunalul apreciind ca dovedirea suportarii unei vatamari prin actul administrativ contestat reprezinta un aspect ce tine de fondul cauzei, de temeinicia cererii de chemare in judecata, iar nu de justificarea unui interes in sustinerea actiunii.

De asemenea, tribunalul va respinge ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii, apreciind ca nu era necesara introducerea in cauza a initiatorului si beneficiarului primar al actului, in conditiile prin care actul atacat nu se adopta noi reglementari urbanistice, ci se dispune suspendarea temporara a aplicarii unui act normativ.

Pe fondul cauzei, tribunalul retine ca, prin HCGMB nr.68/2021 (filele 30-31), s-a dispus suspendarea HCGMB nr.242/2020 avind ca obiect aprobarea PUZ Coordonator Sector 5, pentru o perioada de 12 luni.

Tribunalul considera ca argumentele de nelegalitate si netemeinicie invocate de reclamanta nu sunt de natura sa sustina dovedirea unei vatamari produse reclamantei direct de actul administrativ contestat, pentru a se putea dispune anularea hotaririi, conform art. 1 din Legea nr.554/2004.

Chiar daca reclamanta este un organism social interesat, in sensul art.2 alin. 1 lit. s din Legea nr.554/2004, prin raportare la scopul si obiectivele asociatiei, motivele invocate in cererea de anulare a actului sunt considerate neintemeiate de tribunal.

Nu poate determina nelegalitatea hotaririi imprejurarea ca nu ar fi avut avizele comisiilor de specialitate, asa cum a pretins reclamanta prin actiune, fara insa a indica ce alte avize ar fi fost necesare si au lipsit.

Hotarirea a fost emisa in baza raportului de specialitate al arhitectului-sef, referatului de aprobare al PGMB, avizului Comisiei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, avizului Comisiei Juridice si de Disciplina (filele 131-137 vol.I).

Contrar sustinerilor reclamantei, piritul avea competenta de a dispune suspendarea executarii actului normativ, chiar daca a produs consecinte juridice.

Astfel, potrivit art.66 din Legea nr.24/2000, in cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. In aceasta situatie se vor prevedea, in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinata.

Piritul a justificat necesitatea suspendarii, pe durata determinata de 12 luni, prin numeroasele litigii generate de aplicarea PUZ-urilor coordonatoare de sector, instanta de contencios administrativ anulind o buna parte din aceste reglementari, astfel ca a fost necesara suspendarea executarii PUZ-urilor coordonatoare pentru analizarea neconcordantelor cu legislatia aplicabila in domeniul urbanismului, organizarea de dezbateri publice pentru identificarea solutiilor optime de reglementare urbanistica, conform art. 1 alin.2-4 din actul contestat.

Motivarea in fapt si in drept a actului rezulta atit din preambul (unde sunt mentionate si actele care au stat la baza adoptarii hotaririi), dar chiar si din dispozitiv, masura fiind necesara pentru armonizarea dispozitiilor urbanistice cu legislatia aplicabila si hotaririle instantelor de contencios administrativ.

Existenta unui potential conflict de interese in care s-ar fi aflat primarul initiator nu poate afecta valabilitatea hotaririi, actul fiind aprobat de CGMB, prin votul consilierilor participanti.

Masura suspendarii nu aduce atingere principiului securitatii raporturilor juridice sau al protectiei increderii legitime, in conditiile in care aplicarea PUZ-urilor coordonatoare a devenit oricum incerta, generind numeroase litigii, unele aflate inca pe rol, iar altele soldate deja cu anularea unora dintre dispozitii de instantele de contencios administrativ.

Normele de tehnica legislativa nu au fost incalcate, emitentul avind posibilitatea de a dispune prin act cu aceeasi forta juridica suspendarea reglementarilor anterioare, potrivit art.66 din Legea nr.24/2000.

In acest caz, nu sunt aplicabile dispozitiile art.14 din Legea nr.554/2004, privind conditiile in care se poate dispune suspendarea executarii unui act administrativ de catre instanta de judecata.

In cazul suspendarii dispuse chiar de emitent, art.66 din Legea nr.24/2000 impunea numai justificarea unei situatii speciale si limitarea in timp a efectelor suspendarii, conditii indeplinite in cauza de fata.

Nu se poate sustine ca piritul a actionat cu exces de putere prin adoptarea acestei hotariri, necesitatea adoptarii actului de suspendare, pentru evitarea altor litigii si pentru corelarea dispozitiilor, constituind un aspect de oportunitate lasat la aprecierea autoritatii si asupra careia instanta de contencios administrativ nu poate interveni.

Imprejurarea ca aplicarea hotaririi ar afecta negativ volumul investitiilor din unitatea administrativ-teritoriala, deci veniturile bugetului local, reprezinta un fapt incert in privinta producerii si nu poate fi invocat ca vatamare probata a intereselor aparate de reclamanta.

De altfel, si in ipoteza aplicarii unor dispozitii din PUZ-ul suspendat si anularii ulterioare de instanta de contencios administrativ s-ar putea produce acelasi efect negativ asupra volumului investitiilor din unitatea administrativ-teritoriala si veniturilor bugetului local.

In conditiile in care reclamanta nu a administrat probe din care sa rezulte existenta unei vatamari a drepturilor recunoscute de lege prin hotarirea contestata, tribunalul considera ca nu sunt intrunite conditiile art. 1 din Legea nr.554/2004 pentru anularea acesteia, deci cererea dedusa judecatii este neintemeiata si va fi respinsa”.