De curand, Senatul Romaniei a adoptat Legea privind modificarea si completarea Legii 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. O lege care a nemultumit Directia Nationala Anticoruptie, din cauza prevederilor menite sa stopeze orice forma de abuz din partea procurorilor. Legea urmeaza sa fie discutata in Camera Deputatilor, iar in cazul in care ea va fi votata, va ajunge la presedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Pana atunci, avocatii continua sa formuleze propuneri in ceea ce priveste legea avocaturii.

Astfel, Societatea Avocatilor din Bucuresti, al carui presedinte este avocatul Bardan – Raine Danny Gabriel (foto), a formulat un punct de vedere cu privire la proiectul de lege privind modificarea Legii 51/1995, punct de vedere trimis Baroului Bucuresti, UNBR si Comisiei juridice din Camera Deputatilor.

Iata propunerile Societatii Avocatilor din Bucuresti:

„1. Analizand continutul proiectului de act normativ, apreciem ca se impune o completare a Art. I pct. 14 din proiectul de Lege care prevede introducerea unui nou aliniat, mai exact art. 40 alin. (3) cu urmatorul continut:

„Avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea unui client in realizarea de catre acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infractiuni.”

Completarea presupune ca art. 40 alin. (3) sa prevada ca:

„Avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea unui client in realizarea de catre acesta de acte sau fapte cu privire la care exista indicii temeinice ca ar putea constitui infractiuni.”.

In aceste conditii, consideram ca se stabileste prin lege un criteriu obiectiv de apreciere si stabilire a unei situatii juridice.

2. Analizand continutul proiectului de act normativ, apreciem ca se impune modificarea Art. I pct. 15 din proiectul de Lege care prevede introducerea unui nou aliniat, mai exact art. 46 alin. (11) cu urmatorul continut:

„Orice contact dintre avocat si o persoana cu interese contrare in cauza in care avocatul este angajat, reprezentantul acesteia sau un tert care se dovedeste ca este interesat de solutia ce se va pronunta in cauza, nu poate fi realizat decat cu acordul expres, prealabil, al clientului, in prezenta clientului sau a persoanei desemnate de acesta.”

Modificarea presupune ca art. 46 alin. (11) sa prevada ca:

„Intrarea in contact de catre avocat cu o persoana cu interese contrare in cauza in care avocatul este angajat, reprezentantul acesteia sau cu un tert care se dovedeste ca este interesat de solutia ce se va pronunta in cauza, cu exceptia avocatului persoanelor mentionate, nu poate fi realizat decat cu acordul expres, prealabil, al clientului, in prezenta clientului sau a persoanei desemnate de acesta”.

In aceste conditii, apreciem ca se clarifica ipoteza in care intr-o imprejurare neprevazuta avocatul se va afla in contact cu vreuna din persoanele mentionate in textul de lege.

De asemenea, apreciem ca se clarifica situatia in care avocatul intra in contact cu un alt avocat care reprezinta vreuna din persoanele mentionate in textul de lege si care poate fi considerat un tert care se dovedeste ca este interesat de solutia ce se va pronunta in cauza.

3. Analizand continutul proiectului de act normativ, apreciem ca se impune eliminarea Art. I pct. 16 din proiectul de Lege care prevede introducerea unui nou aliniat, mai exact art. 46 alin. (41) cu urmatorul continut:

„Persoana care face publica in mod ilegal o informatie confidentiala din sfera privata a unei alte persoane sau care deconspira un secret operational sau comercial care i-a fost divulgat in calitate de avocat sau despre care au aflat in alt mod, dar in legatura cu calitatea sa de avocat, este pedepsita de lege. Pedeapsa prevazuta de lege se aplica si in situatia in care avocatul divulga secretul tertului si dupa decesul persoanei vizate. Este agravanta situatia in care avocatul divulga secretul profesional pentru un folos personal sau cu intentia de imbogatire personala sau a unui tert sau de a prejudicia clientul.” Apreciem ca se evidentiaza urmatoarele erori de tehnica legislativa in sensul ca:

-Nu sunt definite notiunile si expresiile juridice precum: „face publica in mod ilegal”, „informatie confidentiala”, „secret operational”, „secret comercial”.

-Se face trimitere la o pedeaspa prevazuta de lege, motiv pentru care se poate concluziona ca reprezinta o varianta de specie a unei infractiuni, dar care nu este mentionata (nominalizata) in cuprinsul textului de lege. De asemenea, nu este determinata pedeapsa prevazuta de lege si nici macar determinabila prin trimitere la o norma legala.

-In teza finala se reglementeaza o norma juridica care se doreste a fi o varianta agravata a unei presupuse infractiuni, dar fara a se clarifica daca se aplica sau nu o pedeapsa corespunzatoare, fiind de asemenea aplicabile criticile privind omisiunile prezentate anterior.

-Expresia juridica „despre care au aflat in alt mod” este in contradictie cu terminologia utitlizata la singular si anume „Persoana”.

4. Analizand continutul proiectului de act normativ, apreciem ca se impune eliminarea Art. I pct. 17 din proiectul de Lege care prevede introducerea unui nou articol, mai exact art. 481 alin. (1) cu urmatorul continut:

„Avocatul raspunde daca, cu intentia de a obtine un avantaj patrimonial ilegal in beneficiul sau ori al unui tert, prejudiciaza patrimoniul unui client prin disimularea de imprejurari false sau prin denaturarea sau ascunderea de imprejurari reale, genereaza sau mentine o eroare propriului client de natura sa produca o paguba acestuia.”

Apreciem ca se evidentiaza urmatoarele erori de tehnica legislativa in sensul ca:

-Nu este precizata forma raspunderii (civila, penala, disciplinara).

-Nu sunt definite expresiile juridice precum: „avantaj patrimonial ilegal”, „disimularea de imprejurari false”, „denaturarea sau ascunderea de imprejurari reale”. Nu se clarifica ce fel de „imprejurari” se au in vedere de catre norma juridica.

-Nu se stabileste in cadrul caror activitati desfasurate de avocat se „prejudiciaza patrimoniul unui client prin disimularea de imprejurari false sau prin denaturarea sau ascunderea de imprejurari reale”, sau se „genereaza sau mentine o eroare propriului client de natura sa produca o paguba acestuia.”

5. Analizand continutul proiectului de act normativ, apreciem ca se impune eliminarea Art. I pct. 17 din proiectul de Lege care prevede introducerea unui nou articol, mai exact art. 481 alin. (2) cu urmatorul continut:

„Avocatul raspunde daca percepe, in beneficiul sau, taxe sau alte remuneratii pentru masuri oficiale, in masura in care percepe taxe sau remuneratii despre care cunoaste ca nu sunt datorate de catre platitor sau ca sunt datorate numai intr-o pondere mai redusa.”

Apreciem ca se evidentiaza urmatoarele erori de tehnica legislativa in sensul ca:

-Nu este precizata forma raspunderii (civila, penala, disciplinara).

-Nu sunt definite notiunile si expresiile juridice precum: „taxe”, „remuneratii”, „masuri oficiale”.

6. Analizand continutul proiectului de act normativ, apreciem ca se impune eliminarea art. I pct. 17 din proiectul de Lege care prevede introducerea unui nou articol, mai exact art. 481 alin. (3) cu urmatorul continut:

„Se interzice unui avocat sa reprezinte concomitent mai multi invinuiti implicati in aceeasi fapta. in cadrul unei cauze, un avocat nu este autorizat sa reprezinte mai multi invinuiti implicati in fapte diferite.”

Apreciem ca acest articol reprezinta o eroare legislativa care aduce o grava atingere dreptului la aparare al justitiabilului si independentei profesiei de avocat. in primul rand se remarca urmatoarele erori de tehnica legislativa in sensul ca:

-In Codul de procedura penala in vigoare nu exista notiunea de „invinuit”.

-Din interpretarea logica a articolului rezulta ca se interzice doar reprezentarea concomitenta a mai multor invinuiti implicati in aceeasi fapta, nu si asistarea concomitenta a mai multor invinuiti implicati in aceeasi fapta, aceasta din urma nefiind supusa vreunei restrictii.

-Nu este reglementata aplicarea in timp a dispozitiei legale in sensul ca nu se stabileste daca aceasta va produce efecte si cu privire la cauzele aflate in curs de solutionare si cu privire la care un avocat „reprezinta concomitent mai multi invinuiti implicati in aceeasi fapta”, fara sa existe un conflict de interese intre partile reprezentate.

De precizat faptul ca in practica se ivesc numeroase cauze penale in care doua sau mai multe persoane savarsesc aceeasi fapta penala si cu privire la care nu exista niciun conflict de interese intre faptuitori si nici nu exista un risc real de a interveni un astfel de conflict de interese.

In astfel de situatii, faptuitorii considera ca pot beneficia de o aparare eficienta doar in conditiile in care sunt reprezentati si asistati de acelasi avocat pentru a exista o strategie comuna privind apararea in cauza respectiva.

In aceste conditii se constata faptul ca textul de lege mentionat aduce o grava atingere dreptului la aparare al persoanelor cercetate intr-o cauza penala pentru aceeasi fapta, fiind prevazuta o restrictie lipsita de fundament juridic, reprezentand inclusiv o ingerinta a dreptului la un proces echitabil in lumina dispozitiilor art. 6 par. 3 lit. c) a Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale care stabilesc ca: „Orice acuzat are, in special, dreptul sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el (...)”.

De asemenea, notiunea de „autorizat” din teza a II – a textului de lege mentionat este incompatibila cu profesia de avocat si contravine principiilor prevazute in art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 in sensul ca: „Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome (...)”.

7. Analizand continutul proiectului de act normativ, apreciem ca se impune eliminarea art. I pct. 37 din proiectul de Lege care prevede modificarea art. 85 alin. (3) cu urmatorul continut:

„Pentru cheltuielile curente necesare functionarii serviciilor de asistenta judiciara a barourilor, din sumele virate lunar pentru remunerarea avocatilor, fiecare barou isi constituie un fond prin retinerea a 2% din valoarea acestor sume aprobate si efectiv varsate, conform regulilor stabilite prin Statutul profesiei de avocat. Retinerea procentului de 2% se face la achitarea efectiva a onorariului catre avocatul indreptatit.”

Apreciem ca o astfel de modificare nu este oportuna in masura in care nu s-a efectuat un audit prin care sa se stabileasca in concret care au fost cheltuielile necesare functionarii serviciului de asistenta juridica pe un an de zile si care a fost cuantumul sumelor incasate prin retinerea procentului actual de 1% din onorariul fiecarui avocat indreptatit pe parcursul anului respectiv. De lege ferenda, apreciem ca aceste cheltuieli se impun a fi decontate de catre Ministerul Justitiei, deoarece serviciile prestate de catre Serviciul de Asistenta Juridica sunt de interes public pentru justitiabil si pentru o buna administrare a actului de justitie”.

*Cititi aici propunerile Societatii Avocatilor din Bucuresti

*Cititi aici legea adoptata de Senat

*Cititi aici forma actuala a Legii 51/1995