Razboi total in Justitie dupa publicarea Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 417/2019 privind completele specializate. Judecatorii Curtii de Apel Ploiesti au chemat in judecata Curtea de Apel Ploiesti condusa de judecatoarea Andra Corina Botez (foto) si Colegiul de conducere al acestei Curti pentru anularea unor hotarari prin care au fost obligati sa intre in complete specializate, fara a se tine cont de faptul ca au o cu totul alta specializare, nu detin experienta necesara in judecarea cauzelor in care au fost introdusi fara sa fie intrebati si nici nu au participat la seminarii sau cursuri de pregatire profesionala in domeniul respectiv, astfel cum prevede legea. Peste toate, decizia Curtii de Apel Ploiesti de a lua judecatorii de la alte Sectii pentru a-i transfera intr-o alta Sectie in vederea infiintari de complete specializate s-a facut fara sa se ia in considerare ca aceasta procedura nu este reglementata de legiuitor, reprezentand o incalcare grava a dispozitiilor din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Decizia CCR naste monstri in instante: judecatori pusi sa judece fara specializare

Judecatorii care au actionat in judecata Curtea de Apel Ploiesti, condusa de judecatoarea Andra Corina Botez, reclama ca au fost repartizati in complete specializate in litigii de munca si asigurari sociale, fiind mutati practic de la o sectie la alta, fara sa fie degrevati de vreo activitate din cadrul "sectiilor de baza" din care fac parte si fara a se stabili exact un prag al complexitatii pe completele nou infiintate, conducand la "impovararea activitatii, la scaderea calitatii actului de justitiei, precum si la diminuarea increderii justitiabililor in actul de justitie".

Aceste lucruri dar si multe altele au fost reclamate intr-o actiune formulata de 11 judecatori ai Curtii de Apel Ploiesti la Tribunalul Arges, unde s-a format dosarul nr. 4091/109/2019, care are ca obiect "suspendare executare act administrativ". Actiune care a fost admisa in parte la acest moment, aflandu-se in calea de apel.

Astfel, Ioana Stoenac-Cirstea, vicepresedinte al Curtii de Apel Ploiesti, Irina Botnaru, Luminita Enescu, Ileana Ivanescu, Geanina Firiceanu, Mirela Malita, Robert Marin, Teodor Nitu, Ionel Stanescu, Aida-Liliana Stan, Roxana-Ana Tudose, judecatori in cadrul Curtii de Apel Ploiesti au actionat in judecata Curtea de Apel Ploiesti si Colegiul Curtii de Apel Ploiesti solicitand Tribunalului Arges anularea partiala a Hotararilor Colegiului de conducere al CA Ploiesti nr. 9 din data de 22 mai 2019, nr.12 din data de 20 iunie 2019 si nr. 13/31.07.2019. Primele doua Hotarari vizau repartizarea cauzelor de litigii de munca la toate sectiile non-penale ale Curtii de Apel Ploiesti si infiintarea de completuri specializate in cadrul Sectiei I Civile cu judecatori din cadrul altor sectii, in timp ce a treia Hotarare viza respingerea plangerii prealabile formulate de judecatori impotrivca celor doua hotarari: "Hotararile colegiului de conducere au fost emise cu exces de putere, deoarece sunt vadit contrare dispozitiilor legale si regulamentare mai sus mentionate, masurile contestate fiind si netemeinice", se arata in actiunea prin care s-a solicitat anularea Hotararilor adoptate de Colegiul de conducere al CA Ploiesti.

CA Ploiesti isi baga nelegal judecatorii in complete specializate, fara macar sa ii intrebe

Practic, in cuprinsul plangerii prealabile, la fel ca si in actiunea depusa la Tribunalul Arges de cei 11 judecatori ai CA Ploiesti se reclama faptul ca masurile adoptate prin cele doua hotarari de colegiu sunt contradictorii, in sensul ca desi initial, in Hotararea nr. 9/2019 s-a stabilit ca nu este eficienta repartizarea altor judecatori de la alte Sectii ale Curtii la Sectia I civila, in cele din urma, prin cea de-a doua Hotarare, nr. 12/2019, s-a stabilit "mutarea" judecatorilor Sectiei a II-a civila si Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal in cadrul Sectiei I civila in vederea infiintari de complete specializate in solutionarea cauzelor avand ca obiect litigii de munca, astfel cum solicitase presedintele Sectiei I civile: "Asadar, prin hotararea nr.12 s-a dispus practic 'mutarea' judecatorilor Sectiei a II-a Civila si Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal in cadrul Sectiei I Civila, cu toate ca prin hotararea nr.9 aceasta masura a fost considerata ineficienta si se aprobase mutarea dosarelor din cadrul Sectiei I in cadrul celor doua sectii amintite -, schimbarea opticii si a modalitatii de lucru deja aprobata prin hotararea nr.9 nefiind in vreun fel justificata prin hotararea nr.12".

Totodata, in actiunea judecatorilor Curtii de Apel Ploiesti depusa la Tribunalul Arges s-a reclamat si faptul ca Hotararea nr. 12/2019 contravine dispozitiilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, in sensul ca nu a fost fixat un termen pana la data la care sa fie in vigoare masurile repartizarii cauzelor privind litigiile de munca, precum si a mutarii judecatorilor din cadrul Sectiei I civila, lucru care, au aratat judecatorii, "denota caracterul nelegal, dar si aleatoriu al dispunerii" acestor masuri:

"Prin repartizarea cauzelor de litigii de munca si asigurari sociale, unor completuri formate din judecatori ce fac parte atat din Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal sau Sectia a II-a Civila si Sectia I Civila se incalca dispozitiile art.35 alin. 2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, potrivit carora in cadrul curtilor de apel functioneaza, in raport cu complexitatea si numarul cauzelor, sectii sau, dupa caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si completuri specializate pentru cauze maritime si fluviale.

Din interpretarea acestor dispozitii, prin introducerea conjunctiei disjunctive „sau” rezulta ca, in masura in care un judecator face parte dintr-o sectie specializata ( contencios administrativ si fiscal, litigii cu profesionistii), el nu poate fi repartizat in acelasi timp in cadrul altei sectii, intr-un alt complet specializat - cu alte cuvinte nu e permis ca un judecator sa faca parte/sa activeze in doua sectii concomitent.

De altfel, Hotararea nr. 1375/17.12.2015 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti nu reglementeaza institutia repartizarii temporare a unui judecator de la o sectie la alta, sau, ca in cazul nostru la doua sectii deodata, ci doar institutia mutarii acestuia (judecatorul pleaca de la o sectie la alta), in cazurile expres reglementate de art.20 din acelasi act normativ.

Practic, prin noua modalitate de abordare manageriala, Curtea de Apel Ploiesti creeaza un precedent institutional, nereglementat de catre legiuitor, cu un impact deosebit de grav, atat din perspectiva calitatii actului de justitie, raportat la interesul justitiabilului, cat si din perspectiva activitatii profesionale a magistratului.

Practic, prin abordarea Curtii de Apel Ploiesti, prin precedentul creat, aceasta da nastere posibilitatii, obiective, ca in functie de fluctuatia schemei de personal, din ziua imediat urmatoare, orice judecator sa judece orice cauza, indiferent de specializarea pe care o are".

Atentat la indepdendenta si inamovibilitatea judecatorilor?

Peste toate, se arata in actiunea celor 11 judecatori ai Curtii de Apel Ploiesti, mutarea judecatorilor aduce atingere inclusiv dispozitiilor art. 20 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor, fiind necesara respectarea principiului inamovibilitatii judecatorului respectarea dreptului sau la specializare, existenta unei solicitari sau a acordului acestora de a fi mutati in cadrul altor sectii: "Abia dupa aceasta etapa, sub conditia persistentei situatiei premisa din cadrul art.19 al.1 lit.e din ROI si a neexprimarii vreunei optiuni sau acord al judecatorilor, se poate dispune mutarea acestora in cadrul altei sectii, potrivit criteriilor de selectie si procedurii reglementate in cadrul art.20 al.2 si urmat. din ROI.

Or, se poate lesne observa ca prin hotararea nr.12/2019 Colegiul de Conducere a dispus in mod discretionar, fara consultarea sau acordul judecatorilor celor doua sectii amintite includerea lor (si) in schema Sectiei I Civila, deci repartizarea lor in cadrul acestei sectii, fiind astfel incalcate dispozitiile regulamentare mentionate, dar si cele ale art.2 al.2 din Legea nr.303/2004 act., care prevad ca ”judecatorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor si pot fi suspendati sau eliberati din functie in conditiile prevazute de prezenta lege” si art. 124 din Constitutia Romaniei, care statueaza ca judecatorii sunt independenti si inamovibili, precum si dreptul magistratului la cariera".

Decizia CCR privind completele specializate, invocata de judecatorii Curtii de Apel Ploiesti

Referindu-se de altfel si la Decizia Curtii Constitutionale nr. 417/2019 prin care s-a constatat existenta unui conflict de natura constitutionala intre Inalta Curte si Parlament, prin aceea ca instanta suprema refuza sa puna in aplicare dispozitiile art. 29 din Legea nr. 78/2000 privitoare la completele specializate in materia infractiunilor de coruptie, judecatorii Curtii de Apel Ploiesti au precizat ca au fost bagati in alte complete specializate, desi nu aveau experienta in litigiile de munca si asigurari sociale, si desi nu au efectuat pregatire profesionala in domeniu:

"In acelasi sens, al respectarii specializarii judecatorului a decis si Plenul Curtii Constitutionale,la data de 3 iulie 2019, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.Alit.e), precum si ale art.34, art.35 si art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cand s-a pronuntat asupra cererii formulate de presedintele Camerei Deputatilor de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, constand, in esenta, in refuzul explicit al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a aplica o lege adoptata de Parlament.

In acest sens, Curtea Constitutionala a admis sesizarea formulata de presedintele Camerei Deputatilor si a constatat ca a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de neconstituirea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a completurilor de judecata specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, contrar celor prevazute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003, imprejurare ce a generat controverse serioase in randul societatii civile referitoare la legitimitatea judecarii acestor procese si, in final, masuri reparatorii de natura judiciara si propuneri legislative.

Noi, judecatorii semnatari ai prezentei actiuni, avem la acest moment o cu totul alta specializare, nu avem experienta necesara in judecarea cauzelor cu litigii de munca si asigurari sociale, nu am participat in ultimii ani la seminarii sau cursuri de pregatire profesionala in domeniu".

*Cititi aici Hotararea nr. 9/2019 a Curtii de Apel Ploiesti

*Cititi aici Hotararea nr. 12/2019 a Curtii de Apel Ploiesti