Ministerul Justitiei a dat publicitatii, vineri 22 ianuarie 2016, Raportul de evaluare privind Romania, adoptat de Grupul Statelor impotriva Coruptiei (GRECO) in cadrul reuniunii plenare din perioada 30 noiembrie – 4 decembrie 2015, care s-a desfasurat la Strasbourg. Raportul, care este atasat integral la finalul articolului, face parte din cea de-a patra runda de evaluare, care a debutat in ianuarie 2012, tema acestei runde fiind prevenirea coruptiei in randul parlamentarilor, judecatorilor si procurorilor.

Documentul contine 13 recomandari pentru autoritatile romane, 9 in ceea ce priveste prevenirea coruptiei in randul membrilor Parlamentului si 4 cu privire la judecatori si procurori. Iar una dintre recomandarile GRECO se refera la procedura de numire si revocare a sefilor marilor parchete. Astfel, conform Raportului, procesul trebuie sa fie unul cat mai transparent si bazat pe criterii obiective, iar CSM trebuie sa aiba un rol mai important in aceasta procedura.

Intr-un comunicat de presa, Ministerul Justitiei precizeaza ca prin cele 13 recomandari primite, Romania se situeaza sub media de 14 recomandari corespunzatoare celor 34 de state membre GRECO ale caror rapoarte de evaluare au fost adoptate pana in prezent. Potrivit ministerului condus de Raluca Pruna (foto, alaturi de Procurorul General al Romaniei Tiberiu Nitu), Raportul GRECO surprinde in mod obiectiv si echilibrat stadiul masurilor de promovare a integritatii in exercitarea demnitatilor publice.

Iata recomandarile GRECO:

Cu privire la judecatori si procurori

-completarea Codului de etica al judecatorilor si procurorilor in asa maniera incat sa ofere indrumare potrivita in special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilitati si activitati accesorii, impartialitate si alte aspecte relationate acesteia (incluzand mai ales acceptarea cadourilor si a altor avantaje, conduita in viata privata) (paragraful 97);

-sistemul de justitie sa raspunda mai bine riscurilor de integritate ale judecatorilor si procurorilor, in special prin (i) abordarea de catre Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara a unui rol mai activ in materie de analiza, informare si indrumare si (ii) consolidarea rolului si eficientei titularilor functiilor de conducere din fruntea instantelor si parchetelor, fara a fi afectata independenta judecatorilor si procurorilor (paragraful 114);

-cresterea eforturilor de formare si constientizare cu privire la integritate si componentele preventive ale politicilor anticoruptie, inclusiv pentru judecatorii si procurorii in functie (paragraful 119);

Cu privire numai la procurori

-procedura pentru numirea in si revocarea din functiile cele mai inalte din parchet, cu exceptia Procurorului General, prevazuta de art. 54 din Legea nr. 303/2004, sa includa un proces care sa fie atat transparent cat si bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii sa i se dea un rol mai important in aceasta procedura (paragraful 130).

Cu privire la membrii Parlamentului

-imbunatatirea transparentei procesului legislativ (i) prin dezvoltarea in continuare a regulilor privind dezbaterile, consultarile si audierile publice, incluzand criterii pentru un numar limitat de circumstante in care sa fie tinute sedinte secrete si asigurarea implementarii acestora in practica; (ii) prin evaluarea practicii existente si revizuirea in consecinta a regulilor pentru a asigura publicitatea in timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum si a agendelor si rezultatelor sedintelor comisiilor, si pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor si (iii) prin luarea masurilor corespunzatoare pentru ca procedura de urgenta sa fie aplicata cu titlu de exceptie intr-un numar limitat de circumstante (paragraful 21);

-dezvoltarea unui cod de conduita pentru membrii Parlamentului si (ii) asigurarea existentei unui mecanism de respectare a acestuia atunci cand este necesar (paragraful 25);

-adoptarea de masuri pentru (i) a clarifica implicatiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente in materia conflictelor de interese indiferent daca un astfel de conflict poate fi pus in lumina si de catre declaratiile de avere si de interese si (ii) a extinde definitia dincolo de interesele financiare personale si (iii) a introduce o cerinta de dezvaluire ad hoc atunci cand un conflict intre anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate aparea in raport cu o chestiune aflata in lucru in procedurile parlamentare – in plen sau in comisii – sau in alta activitate legata de mandatul acestuia (paragraful 29);

-stabilirea unui set robust de restrictii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri si alte beneficii pentru parlamentari si asigurarea ca un astfel de sistem este inteles si aplicat in mod corespunzator (paragraful 32);

-(i) realizarea unei evaluari adecvate a regulilor privind incompatibilitatile, mai ales a coerentei si asigurarii respectarii acestora in practica, pentru a identifica ratiunile lipsei percepute de eficienta, si operarea schimbarilor necesare; (ii) identificarea modalitatilor pentru a accelera si asigura respectarea hotararilor judecatoresti in materia incompatibilitatilor (paragraful 39);

-introducerea de reguli privind modul in care membrii Parlamentului sa interactioneze cu lobby-isti si alti terti care incearca sa influenteze procesul legislativ (paragraful 42);

-luarea in considerare a (i) cresterii in continuare a capacitatii Agentiei Nationale de Integritate de procesare a datelor; (ii) consolidarii abordarii proactive in privinta monitorizarii declaratiilor de avere si de interese (paragraful 53);

-analizarea si imbunatatirea sistemului de imunitati al parlamentarilor in exercitiu, inclusiv al acelora care sunt si actuali sau fosti membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare si obiective privind deciziile de ridicare a imunitatii si prin renuntarea la necesitatea ca organele de urmarire penala sa inainteze intregul dosar (paragraful 61);

-autoritatea parlamentara sa infiinteze pentru membrii sai (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii sa poata solicita sfaturi in materie de integritate si (ii) sa ofere formare specializata si regulata cu privire la implicatiile normelor existente si a celor care vor fi adoptate in materia prezervarii integritatii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduita (paragraful 62);

Prezentam comunicatul Ministerului Justitiei:

„Grupul Statelor impotriva Coruptiei (GRECO) a adoptat in cadrul reuniunii plenare din perioada 30 noiembrie – 4 decembrie 2015, Raportul de evaluare privind Romania. Reuniunea a avut loc la Strasbourg si face parte din runda a patra de evaluare care a debutat in ianuarie 2012.

Tema acestei runde a fost Prevenirea coruptiei in randul membrilor Parlamentului, judecatorilor si procurorilor. Criterii de evaluare folosite pentru fiecare dintre aceste categorii profesionale au fost:

-principii etice si reguli de conduita

-conflictul de interese

-interzicerea sau restrangerea dreptului de a desfasura anumite activitati

-declararea averilor, veniturilor, obligatiilor si intereselor

-respectarea regulilor cu privire la conflictul de interese

-cunoasterea normelor de integritate.

Raportul formuleaza 13 recomandari pentru autoritatile romane; 9 in ceea ce priveste prevenirea coruptiei in randul membrilor Parlamentului si 4 cu privire la judecatori si procurori. Astfel, Romania se plaseaza sub media de 14 recomandari corespunzatoare celor 34 de state membre GRECO ale caror rapoarte de evaluare au fost adoptate pana in prezent.

In opinia Ministerului Justitiei, acest raport surprinde in mod obiectiv si echilibrat stadiul masurilor de promovare a integritatii in exercitarea demnitatilor publice.

Raportul confirma evaluarea Ministerului Justitiei privind nevoia unui accent sporit asupra masurilor preventive si educative anticoruptie, dublat de garantarea stabilitatii cadrului legislativ si institutional anticoruptie in care institutii precum Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Agentia Nationala de Integritate (ANI), dar si instantele judecatoresti, functioneaza cu rezultate notabile.

Recomandarile in ceea ce priveste activitatea Parlamentului Romaniei vizeaza cresterea gradului de transparenta si acces al cetateanului la informatii privind activitatea legislativa, transparentizarea activitatilor de lobby, adoptarea si aplicarea eficienta a unui cod etic al parlamentarului, consolidarea sistemului de restrictii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri si alte beneficii pentru parlamentari.

Totodata, raportul evidentiaza necesitatea clarificarii regimului conflictului de interese si al incompatibilitatilor, solicitand un rol proactiv din partea ANI in gestionarea ex oficio a cazurilor privind membrii Parlamentului. Nu in ultimul rand, GRECO solicita clarificari privind sistemul de imunitati si imbunatatirea acestuia inclusiv prin reglementarea unor criterii clare si obiective privind deciziile de ridicare a imunitatii.

Referitor la sistemul judiciar, raportul remarca regimul strict de incompatibilitati si restrictii specifice profesiei de magistrat si formuleaza preponderent recomandari vizand implicarea activa a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si a Inspectiei Judiciare in promovarea integritatii si cresterea gradului de cunoastere si aplicare a standardelor de integritate si etica, inclusiv prin o analiza profunda a riscurilor si vulnerabilitatilor.

GRECO formuleaza propuneri de crestere a transparentei procedurii de numire si revocare din functiile de conducere la nivelul parchetelor. Ministrul Justitiei ia act de aceasta recomandare extrem de actuala si reitereaza optiunea de a exercita aceasta prerogativa legala pe baza unor criterii obiective si transparente esential fiind cel al integritatii.

Ministerul Justitiei, in cooperare cu Parlamentul Romaniei si CSM, va asigura reflectarea recomandarilor formulate de catre GRECO in cadrul viitoarei Strategii Nationale Anticoruptie (SNA) 2016 -2020, aflata in curs de elaborare”.

*Cititi aici integral Raportul GRECO