Consiliul Superior al Magistraturii este dator sa ia masuri concrete pentru apararea puterii judecatoresti, astfel incat sa nu se repete atentatele Directiei Nationale Anticoruptie la adresa independentei magistratilor din Romania.

Apelul a fost lansat miercuri, 23 decembrie 2020, de catre Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor din Romania (ADSA), prin avocata Silvana Racoviceanu (foto), vicepresedinta ONG-ului.

Raliindu-se pozitiei exprimate in acest sens de catre Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (ONG-urile conduse de judecatoarele Andreea Ciuca, respectiv Florica Roman – click aici pentru a citi), ADSA denunta abuzurile din procesul „Ferma Baneasa”, unde pe de o parte avocatul Robert Rosu a fost executat de catre ICCJ in felul acela oribil despre care ati citit deja, iar pe de alta parte doi judecatori au fost constransi de catre DNA Brasov sa-si renege propriile hotarari definitive. Ne referim la magistratii Adrian Cojocaru (fost vicepresedinte al Judecatoriei Buftea, intre timp pensionat) si Marius Cristian Ispas (actualmente la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal). Detalii despre apostazia celor doi in fata DNA gasiti facand click aici.

Redam comunicatul ADSA:

„Motto: 'Libertatea inseamna sa fim responsabili pentru noi insine' (Friedrich Nietzsche)

Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor din Romania saluta pozitia ferma, a Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) si a Asociatiei Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO),

Se alatura si sprijina orice demersuri pe care asociatiile magistratilor din Romania le vor intreprinde pentru stoparea abuzurilor din justitie, indiferent de calitatea celor care fac obiectul abuzurilor (judecatori, procurori, avocati sau orice cetatean al Romaniei), precum si pentru inlaturarea oricaror forme de presiune asupra judecatorilor, procurorilor sau avocatilor, care au consecinte directe in ceea ce priveste infaptuirea actului de justitie si respectarea dreptului partilor la un proces echitabil.

Avand in vedere:

Raportul Inspectiei Judiciare privind “Respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti, in cauzele de competenta Directiei Nationale Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea”, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 225 din 19.10.2019, in considerentele careia s-au retinut:

”Practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecatori in modalitatile mai jos mentionate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecinte directe in ceea ce priveste infaptuirea actului de justitie.

Astfel, tehnica sesizarilor din oficiu impotriva judecatorilor si cercetarea lor pentru solutiile dispuse in cauze este un fapt inacceptabil, de o gravitate fara precedent, care, fara indoiala, reprezinta un factor de presiune nu doar asupra celor vizati, ci asupra intregului corp profesional al judecatorilor, cu consecinte directe asupra credibilitatii actului de justitie si a stabilitatii statului de drept.

Suspiciunile asupra modului de lucru al procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie sunt amplificate si de imprejurarea ca dosare care au fost lasate in nelucrare o perioada mare de timp, dupa ce anterior se dispusesera in acestea masuri de supraveghere tehnica pe durate semnificative, au fost solutionate in bloc, prin netrimitere in judecata, chiar inainte de operationalizarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

O astfel de practica ridica serioase semne de intrebare cu privire la ratiunile care au justificat mentinerea pe rol a unor cauze pe durate de timp de ordinul anilor si determina suspiciuni legitime in privinta constituirii si, in acest mod, a unui factor de presiune asupra activitatii magistratilor si, finalmente, asupra dreptului partilor la un proces echitabil.

In aceleasi coordonate se inscrie practica solicitarii de dosare aflate in curs de judecata pe rolul diferitelor instante judecatoresti in vederea evaluarii masurilor/solutiilor pronuntate de judecatori dintr-o posibila perspectiva penala. In fapt, aceasta maniera de ancheta a reprezentat o veritabila intruziune in libertatea de apreciere a judecatorului.

Totodata, se constata ca obiectivul general al controlului, stabilit prin ordin al inspectorului-sef al Inspectiei Judiciare, a fost respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea de urmarire penala, respectiv activitatea de judecata in cauzele de competenta Directiei Nationale Anticoruptie in care au fost cercetate/urmarite/judecate persoane avand calitatea de magistrat si in cauzele de pe rolul instantelor in care trimiterea in judecata s-a realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie care au legatura cu dosarele in care au fost urmariti magistrati.”

Practica Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov din dosarul ”Ferma Baneasa” (in care au fost condamnati doi avocati) prin care doi judecatori care au pronuntat hotarari judecatoresti civile, ramase definitive, au fost audiati ca martori in acest dosar, punandu-se astfel presiune asupra acestora pentru a ii determina sa isi ”retracteze” propriile hotarari, fara a fi pusi sub acuzare si fara a face macar obiectul vreunei plangeri disciplinare, ci doar pentru ca procurorii DNA sa isi preconstituie probe in acuzare in dosarul ”Ferma Baneasa”;

Comunicatul Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatiei Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) nr. 210 din data de 21.12.2020, prin care ”solicita public Consiliului Superior al Magistraturii sa clarifice, odata pentru totdeauna, care sunt garantiile efective ale secretului deliberarii si ale verificarii legalitatii hotararilor judecatoresti numai prin caile de atac prevazute de lege – temelii ale independentei judecatorilor si justitiei intr-un stat de drept” si prezinta totodata si alte cazuri concrete de abuzuri asupra judecatorilor,

Luand in considerare decizia politica luata pentru desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, ceea ce ar presupune revenirea competentei de cercetare a judecatorilor la Directia Nationala Anticoruptie, fara a se oferi vreo garantie ca practicile DNA mentionate in Raportul IJ nu vor fi reinstituite,

Expunerea reala a puterii judecatoresti sub riscul de a fi subminata de Parchetul de langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, care este parte in dosarele aflate pe rolul instantelor din Romania, aspect ce poate influenta actul de justitie,

Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor din Romania solicita public Consiliului Superior al Magistraturii implicarea efectiva pentru a nu mai exista vreo situatie in care un organ de cercetare penala are atat pozitia de acuzator intr-o cauza, cat si pe aceea de investigator al judecatorului care se pronunta in cauza respectiva, respectiv pentru a inlatura orice parghie de presiune asupra judecatorilor in pronuntarea solutiilor in cauzele care le sunt repartizate astfel incat dreptul partilor la un proces echitabil sa fie respectat”.