Inalta Curte de Casatie si Justitie confirma nelegalitatea sentintei din dosarul “Baneasa” pe latura civila motivata de la sanatoriu de judecatorul Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti, care nu mai detinea calitatea de magistrat la momentul redactarii. Este vorba de sentinta prin care Ion-Tudoran a dispus restituirea terenului de 224 de hectare de catre omul de afaceri Puiu Popoviciu si altii catre USAMV Bucuresti, demolarea tuturor constructiilor existente pe aceste terenuri, dar si instituirea unor popriri asiguratorii asupra conturilor detinute de acestia.

Lumea Justitiei prezinta decizia 145/2020 din dosarul 46/1/2020 prin care judecatoarele ICCJ Oana Burnel, Simona Daniela Encean si Simona Elena Cirnaru au decis in 12 iunie 2020 desfiintarea sentintei civile din dosarul “Baneasa” pronuntata de Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran, cauza urmand sa fie trimisa la Curtea de Apel Bucuresti pentru rejudecare. De asemenea, ICCJ a desfiintat si formele de executare a masurilor asiguratorii luate.

Motivul: judecatorul fondului, Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran, a motivat sentinta privind latura civila a dosarului “Baneasa”, pronuntata la 28 decembrie 2018, la aproape un an de la pronuntarea pe latura penala, cand nu mai detinea calitatea de judecator in urma demisiei, in timp ce se afla internat intr-un sanatoriu. Concret, motivarea hotararii pronuntate de Ion-Tudoran si redactata in sanatoriu a intrat in Curtea de Apel Bucuresti in noiembrie 2019, in conditiile in care Ion-Tudoran a fost eliberat din functie, ca urmare a demisiei, prin decretul Presedintelui Romaniei nr. 704, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 764, din 20 septembrie 2019.

De noaptea mintii, motivarea a fost adusa pe un stick de fiul judecatorului Tudoran, care a depus-o la grefa Sectiei I Penale a Curtii (click aici pentru a citi).

ICCJ a constatat incalcarea dreptului la un proces echitabil

Revenind la decizia instantei supreme prin care s-a dispus rejudecarea dosarului "Baneasa" la Curtea de Apel Bucuresti, Inalta Curte arata ca atat timp cat hotararea judecatoreasca nu a fost redactata de judecatorul fondului pana la incetarea calitatii de magistrat, in evaluarea temeiniciei criticilor formulate, orice alta statuare asupra persoanei care a motivat sau a predat documentul cuprinzand motivarea este lipsita de relevanta. Judecatoarele Oana Burnel, Simona Daniela Encean si Simona Elena Cirnaru precizeaza ca lipsa motivarii constituie o incalcare a dreptului la un proces echitabil care nu poate fi remediata in alt mod decat prin trimiterea cauzei spre rejudecare: “Dreptul apelantilor la un proces echitabil a fost incalcat din cauza faptului ca judecatorul cauzei nu a redactat o motivare scrisa a solutiei”.

Inventia lui Ion-Tudoran in motivarea copy–paste din rechizitoriul DNA

"Motivarea de la psihiatrie" privind latura civila a dosarului “Baneasa”, proiect dezvoltat de omul de afaceri Puiu Popoviciu si din care statul roman a incasat circa 1,2 miliarde de dolari din taxe si impozite, reprezinta un urias copy-paste din rechizitoriul DNA intocmit de procurorul Nicolae Marin, in prezent seful SIIJ (click aici pentru a citi).

De asemenea, mai trebuie precizat ca sentinta din decembrie 2018 prin care fostul judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel Bucuresti a dispus confiscarea de la SC Baneasa Investments SA – detinuta de omul de afaceri Puiu Popoviciu – a unui teren din Baneasa pe care sunt amplasate numeroase constructii importante (inclusiv mallul si Ambasada SUA la Bucuresti), contine o inventie care pur si simplu i-a socat pe istorici. Tudoran  a inclus in respectiva motivare, facuta dupa ce nu mai avea calitatea de judecator, o propozitie absolut naucitoare: „Terenurile, in mod expres, au avut o anumita afectatiune (…) conform contractului de donatie cu afectatiune incheiat intre Statul roman si Maria Bibescu”. Numai ca un asemenea contract de donatie de la Maria Bibescu pentru statul roman nu a existat niciodata, dupa cum demonstreaza o solida investigatie realizata de catre jurnalistii Catalin Antohe si Sorin Ghica de la Cetateanul.net (click aici pentru a citi).

Iata pasaje din decizia Inaltei Curti, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Atata timp cat hotararea judecatoreasca nu a fost redactata de judecatorul fondului pana la incetarea calitatii de magistrat, in evaluarea temeiniciei criticilor formulate, orice alta statuare asupra persoanei care a motivat sau a predat documentul cuprinzand motivarea este lipsita de relevanta.

Lipsa semnaturilor de pe incheierile de dezbateri, de amanare succesiva a pronuntarii, cat si de pe hotararea judecatoreasca aflata la dosar nu poate fi complinita in contextul in care judecatorul fondului s-a pensionat mai inainte de redactarea acestora, imprejurare care echivaleaza cu lipsa lor.

Or, lipsa motivarii constituie o incalcare a dreptului la un proces echitabil care nu poate fi remediata in alt mod decat prin trimiterea cauzei spre rejudecare in considerarea dublului grad de jurisdictie in materie penala, garantat de art. 2
Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Judecata a avut loc in prima instanta in fata unui judecator profesionist, in complet de judecator unic, iar legea procesual penala interna statua in sensul ca judecatorul care conduce procesul si care examineaza direct probele este cel care ar trebui sa dea solutia si sa redacteze in scris, la cererea partilor, motivele referitoare la aspectele de fapt si de drept relevante, dispozitie ce nu a fost respectata intrucat judecatorul s-a pensionat ulterior pronuntarii solutiei, fara sa redacteze o motivare scrisa.

Dreptul apelantilor la un proces echitabil a fost incalcat din cauza faptului ca judecatorul cauzei nu a redactat o motivare scrisa a solutiei, iar compensarea acestei deficiente de instanta de apel ar echivala cu o statuare in prima si ultima instanta, hotararea instantei de apel substituind integral prima instanta in aceasta privinta, ceea ce conduce in concret la eliminarea artificiala a unui grad de jurisdictie, in defavoarea intereselor procesuale ale partilor”.

* Cititi aici integral decizia Inaltei Curti