Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) fie va fi desfiintata, fie va fi restructurata din temelii. In niciun caz nu va continua sa functioneze in forma actuala. Aceasta este pozitia ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto stanga), prezentata intr-un Memorandum cu tema “Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea si functionarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si propuneri” ce va fi discutat vineri, 6 decembrie 2019, in sedinta de Guvern.

In Memorandumul pe care Lumea Justitiei il publica mai jos, ministrul Catalin Predoiu aminteste ca exista doua curente de opinie in legatura cu SIIJ: unul in sensul desfiintarii sectiei sau cel putin reorganizarii acesteia, altul pentru mentinerea sectiei in forma actuala. Ministrul precizeaza ca infiintarea SIIJ este constitutionala, dar considera ca parametrii in care sectia isi desfasoara activitatea trebuie sa fie reevaluati. Astfel, Predoiu arata ca este necesara o reevaluare exhaustiva a dispozitiilor legale care reglementeaza SIIJ, atat in ceea ce priveste organizarea, cat si functionarea acesteia, dupa cum urmeaza:

- corelarea dispozitiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Sectiei, ca structura fara personalitate juridica in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atributiile concrete ale sefului acesteia - atributii care par mai degraba similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridica (DNA, DIICOT); in acest sens, spre exemplu, apare atipica reglementarea numirii agentilor si ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor de catre un procuror sef de sectie din cadrul unui parchet;

- numirea si revocarea conducerii Sectiei se realizeaza de catre Plenul CSM, ceea ce contravine principiului separatiei carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;

- in cadrul comisiilor de concurs pentru selectia conducerii si a procurorilor din cadrul Sectiei, procurorii sunt minoritari, selectia urmand a se realiza astfel, in principal, de catre judecatori, principiul separatiei carierelor, promovat in mod expres prin ultimele interventii asupra Legii nr.303/3004, respectiv a Legii nr.304/2004 nefiind, in acest caz, aplicat;

- existenta unei imunitati de jurisdictie penala de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, in unele situatii;

- modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la definirea notiunii de procuror ierarhic superior, comporta discutii din perspectiva principiului constitutional al controlului ierarhic.

In finalul Memorandumului, Catalin Predoiu anunta ca pozitia Ministerului Justitiei va fi pentru una dintre cele doua solutii: desfiintarea SIIJ ori, dupa caz, regandirea radicala a modului de functionare si organizare a acesteia.

Iata fragmente din Memorandumul ministrului Justitiei Catalin Predoiu, documentul integral fiind atasat la finalul articolului:

“Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea si functionarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si propuneri

IV. Pozitia institutiilor relevante din sistemul justitiei, precum si a asociatiilor magistratilor cu privire la SIIJ

In vederea evaluarii modului de implementare a recomandarilor europene mentionate la punctul II, la nivelul Ministerului Justitiei a fost constituit un grup de lucru intern care sa centralizeze punctele de vedere ale institutiilor relevante din sistemul justitiei pe acest subiect (ICCJ, CSM, PiCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ) si ale asociatiilor magistratilor. Din punctele de vedere exprimate, reies urmatoarele opinii:

In unele opinii se sustine Recomandarea GRECO, solicitand-se desfiintarea SIIJ sau, cel putin reorganizarea acesteia, indicandu-se, printre altele, urmatoarele argumente:

-modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 88/1 din Legea nr. 304/2004, care defineste notiunea de procuror ierarhic superior, instituie in mod nelegal o exceptie de la principiul constitutional al controlului ierarhic;

-prin modul de organizare si functionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se indeparteaza de la orice fel de control ierarhic, dar si judecatoresc eficient - in cazul solutiilor de clasare - fiind compusa dintr-un numar extrem de redus de procurori, care isi pot da ei insisi, reciproc, orice solutie de clasare indiferent de situatia de fapt sau de drept si indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa ca instantele judecatoresti nu pot obliga sa-si trimita in judecata un coleg, membru al acestei sectii;

-lipsa unor dispozitii exprese care sa prevada posibilitatea procurorilor din cadrul acestei sectii de a participa la sedintele de judecata in cauzele de competenta SIIJ in care se dispune luarea masurilor preventive, a celor asiguratorii, solutionarea cererilor privind masurile speciale de supraveghere etc., precum si judecarea in fond si in caile de atac a creat deja dificultati majore in practica;

-competenta materiala si teritoriala atribuita acestei sectii, din punct de vedere functional, creeaza dificultati si nu asigura folosirea procurorilor specializati in situatiile in care s-ar impune (combaterea coruptiei, a criminalitatii organizata si terorismului);

-numirea agentilor si ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor in cadrul SIIJ se face de catre procurorul sef de sectie (structura fara personalitate juridica), desi numirea/detasarea acestora ar trebui sa se dispuna de conducatorul institutiei;

-se propune o regandire a modului de organizare si functionare a acestei sectii, inclusiv in legatura cu modul de numire in functie a procurorilor cu functii de conducere si de executie (prin asigurarea principiului separarii carierelor).

In alte opinii se sustine mentinerea SIIJ in forma actuala, considerandu-se ca nu afecteaza independenta justitiei, invocandu-se urmatoarele argumente:

-Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit conformitatea prevederilor legale privind infiintarea SIIJ cu legea fundamentala;

-se asigura magistratilor o protectie adecvata impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari sau denunturi arbitrare si, nu in ultimul rand, se asigura generarea unei practici unitare in materia infractiunilor sesizate ca fiind posibil savarsite de magistrati, precum si in materia infractiunilor savarsite de acestia;

-din reglementarea legala a acestei sectii reiese cu claritate faptul ca nu doar independenta judecatorilor este asigurata, cat si cea a procurorilor care functioneaza in cadrul sau, care este mult mai mare decat cea a procurorilor de la toate celelalte parchete nationale, fie ele specializate sau nu;

-ofiterii de politie judiciara isi desfasoara activitatea exclusiv in baza delegarii dispuse de catre procurorul care efectueaza urmarirea penala, in aceasta situatie existand dispozitie expresa, respectiv prevederile art. 324 alin. (3) Cod procedura penala;

-din 2014 si pana la infiintarea SIIJ, exista deja in cadrul Ministerului Public o structura specializata pentru efectuarea urmaririi penale in cauze de coruptie privind judecatorii si procurorii.

V. Concluzii

Desi constituirea unei astfel de sectii este un demers care, in sine, a fost consemnat ca fiind constitutional, parametrii in care aceasta isi desfasoara activitatea se impune a fi reevaluati. Argumentelor de legislatie nationala li se adauga aspectele de conformare a reglementarilor nationale de constituire a sectiei cu cerintele europene - Consiliul Europei, Uniunea Europeana. Desigur, pronuntarea de catre CJUE in cauzele in prezent pendinte in care se contesta conformitatea cu standardele europene va reprezenta un element major care va trebui luat in considerare de catre decidenti.

Din perspectiva oportunitatii, este evident ca aceasta poate si trebuie reanalizata prin raportare la nevoile reale ale sistemului judiciar, context in care se pot desprinde concluzii relevante pornindu-se inclusiv de la o evaluare a activitatii SIIJ de la data operationalizarii sale (23 octombrie 2018).

Este necesara o reevaluare exhaustiva a dispozitiilor legale care reglementeaza SIIJ, atat in ceea ce priveste organizarea, cat si functionarea acesteia. In acest sens, putem aduce in discutie si urmatoarele aspecte:

- corelarea dispozitiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Sectiei, ca structura fara personalitate juridica in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atributiile concrete ale sefului acesteia - atributii care par mai degraba similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridica (DNA, DIICOT); in acest sens, spre exemplu, apare atipica reglementarea numirii agentilor si ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor de catre un procuror sef de sectie din cadrul unui parchet;

- numirea si revocarea conducerii Sectiei se realizeaza de catre Plenul CSM, ceea ce contravine principiului separatiei carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;

- in cadrul comisiilor de concurs pentru selectia conducerii si a procurorilor din cadrul Sectiei, procurorii sunt minoritari, selectia urmand a se realiza astfel, in principal, de catre judecatori, principiul separatiei carierelor, promovat in mod expres prin ultimele interventii asupra Legii nr.303/3004, respectiv a Legii nr.304/2004 nefiind, in acest caz, aplicat;

- existenta unei imunitati de jurisdictie penala de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, in unele situatii;

- modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la definirea notiunii de procuror ierarhic superior, comporta discutii din perspectiva principiului constitutional al controlului ierarhic.

VI. Propuneri

Vazand recomandarile cuprinse in documentele europene mentionate, dispozitiile legale care reglementeaza functionarea si organizarea SIIJ, precum si modul concret in care a functionat Sectia de la infiintare pana in prezent, propunem ca pozitia Ministerului Justitiei in raporturile cu autoritatile si institutiile publice, respectiv cu institutiile Uniunii Europene sau internationale pe aceasta tema sa fie in sensul sustinerii uneia din urmatoarele solutii (care sa fie dezbatute/adoptate in cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desfiintarea SIIJ ori, dupa caz, regandirea radicala a modului de functionare si organizare a acesteia”.