Facatura impotriva renumitului medic Serban Bradisteanu a iesit din nou la iveala. Miercuri, 15 aprilie 2015, la o zi dupa ce sefa DNA Laura Codruta Kovesi sa lauda de una singura la Bruxelles, Serban Bradisteanu, aparat de avocata Alice Draghici, a fost achitat de judecatoarele Luminita Cristiu Ninu si Corina Daescu de la Curtea de Apel Bucuresti in dosarul in care era acuzat de abuz in serviciu si luare de mita. Este vorba despre cazul in care Bradisteanu, fost senator in perioada 2000 – 2004, a fost acuzat ca, in calitate de presedinte al unei comisii de evaluare in cadrul unei licitatii organizare de Ministerul Justitiei, ar fi produs Administratiei Nationale a Penitenciarelor un prejudiciu de peste 9 milioane de euro si ca ar fi primit 500.000 de dolari si 3,5 milioane de euro in schimbul favorizarii la licitatie a doua firme. Decizia Curtii de Apel Bucuresti confirma practic sentinta judecatoarei Otilia Bombos care, in 7 ianuarie 2014, l-a achitat pe Bradisteanu pentru lipsa de probe.

Cazul Bradisteanu reprezinta un exemplu clar de cum un om poate fi umilit si terfelit ani la rand pe baza unor facaturi ale procurorilor DNA. Responsabili in acest caz sunt procurorii Claudiu Dumitrescu (foto 2) si Lucian Papici (foto 1). Dumitrescu este cel care a intocmit rechizitoriul in cazul medicului Bradisteanu, iar Papici cel care a confirmat rechizitoriul in calitate de sef al Sectiei I a DNA (vezi facsimil).

Problema este insa ce se va intampla in continuare. In mod normal, cei doi procurori ar trebui sa raspunda pentru uriasul rateu si pentru distrugerea imaginii unuia dintre cei mai apreciati medici din lume. In orice tara normala, doi procurori care ar fi incasat o asemenea achitare ar fi zburati in secunda doi din sistem. La noi, cel mai probabil, acest lucru nu se va intampla. Ba mai mult, nu este exclus ca procurorii Dumitrescu si Papici chiar sa fie promovati in viitor in functii si mai inalte.

Iata minuta Curtii de Apel Bucuresti:

“Solutia pe scurt: D.P.587/A- in temeiul art. 421 pct. 1 litera b C.p.p.respinge apelul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie-Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei penale nr. 11/F/7.01.2014 a Tribunalului Bucuresti- sectia a II-a penala. In baza art. 396 alin. 5 C.p.p rap. la art. 16 litera b) teza I C.p.p. achita pe inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru, pentru infractiunea prevazuta de art. 248 rap. la art. 248/1 Cod penal de la 1969 rap. la art. 17 alin. 1 litera d) din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Noul Cod Penal. In baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 litera c) C.p.p. achita inculpatul pentru infractiunea prevazuta de art. 254 alin. 1 Cod penal de la 1969 rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1969 si art. 5 Noul Cod penal. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate. in temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare ramane in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, azi, 15 aprilie 2015”.

Mita si abuz in serviciu

Medicul Serban Bradisteanu (foto 3) a fost trimis in judecata de procurorii DNA in martie 2007 pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si luare de mita in forma calificata. DNA sustine ca Bradisteanu, in calitate de presedinte al unei comisii de evaluare in cadrul unei licitatii organizare de Ministerul Justitiei, a produs Administratiei Nationale a Penitenciarelor un prejudiciu de peste 9 milioane de euro. Potrivit DNA, Serban Bradisteanu ar fi primit 500.000 de dolari si 3,5 milioane de euro in schimbul favorizarii la licitatie a doua firme.

Prezentam acuzatiile DNA:

“Din probele administrate de procurori a rezultat ca, in perioada 2001-2002, in calitate de presedinte al comisiei de evaluare in cadrul unei licitatii organizate de Ministerul Justitiei, inculpatul a decis atribuirea contractelor de achizitionare, din bani publici, a unor echipamente medicale pentru dotarea spitalelor din sistemul penitenciar si a spitalului „Profesor dr.Constantin Angelescu”, cu incalcarea flagranta a normelor legale in materie. Viciind intreaga procedura de licitatie, inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru a favorizat firmele CC MED AG-Elvetia si BIOMEDICA GmbH-Austria prin atribuirea discretionara a contractelor de furnizare de produse, cauzand un prejudiciu real in dauna Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) in valoare de 9.169.606 euro. In schimbul favorizarii la licitatie a firmelor sus mentionate, prin folosirea abuziva a pozitiei pe care o ocupa, inculpatul Bradisteanu serban Alexandru a primit, in conturile firmei sale off-shore „Arnell Development Ltd” (din Insulele Virgine Britanice), deschise la Union Bank of Switzerland din Zürich, sumele de 500.000 USD si 3.594.333 euro, reprezentand mita pentru activitatea desfasurata in cadrul comisiei de evaluare a licitatiei.

1.Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice

La data de 03.05.2001 a fost adoptata H.G.nr.435 privind garantarea de catre Ministerul Finantelor Publice a unui credit extern, in valoare de 20 milioane USD pentru Ministerul de Justitie, in vederea achizitionarii unor echipamente medicale de inalta performanta necesare pentru dotarea unitatilor sanitare din reteaua Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si a Spitalului „Profesor dr. Constantin Angelescu”, aflate in subordinea ministerului. Conform ordinului emis de ministrul justitie la data de 19.06.2001, comisia de evaluare pentru achizitionarea echipamentelor medicale era condusa de medicul Bradisteanu Serban Alexandru. Cercetarile efectuate in cauza arata ca inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru s-a implicat activ in “trucarea” intregii proceduri de licitatie. In esenta, acesta a “fabricat” un caiet de sarcini in care au fost cuprinse numeroase echipamente medicale care nu aveau legatura cu necesarul emis de ANP si, totodata, prin activitati clare de manipulare a celorlalti membri ai comisiei de evaluare, a decis personal firmele castigatoare, intocmind in acest sens, la data de 21.12.2001, un proces verbal in baza caruia au fost incheiate patru contracte cu o valoare de aproximativ 26 milioane euro. Mai exact, inculpatul a „produs” un caiet de sarcini folosit de Ministerul Sanatatii la o licitatie anterioara si a intocmit personal punctajele finale pentru fiecare firma ofertanta, lasand impresia ca a folosit pentru evaluari specialisti externi. De fapt, asa-zisii specialisti erau doua colege si subordonate de la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, prima fiind medic rezident, a doua medic anatomo-patolog, fara cunostinte de specialitate in domeniul achizitiilor publice. De altfel, dupa achizitionarea documentatiei de licitatie, majoritatea firmelor inscrise in procedura de achizitie au semnalat existenta unor neconcordante majore intre versiunea in limba engleza si cea in romana, intre care diferente privind termenul limita de depunere a ofertei. Semnificativ este ca firmele care au castigat peste 90% din valoarea achizitiei (CC MED AG-Elvetia si BIOMEDICA GmbH-Austria) nu au reclamat niciun fel de neconcordante. Din probatoriu a rezultat ca toate contractele de achizitii au fost realizate cu incalcarea prevederilor legale, pe baza unui necesar de echipamente si a unor criterii tehnice nerealiste,insotite de documentatii ambigue. In plus institutiile medicale beneficiare au semnalat ca echipamentele medicale astfel achizitionate au fie o utilitate limitata, fie sunt inutilizabile din lipsa de cazuistica medicala ori a banilor necesari pentru achizitionarea consumabilelor aferente. Valoarea aparaturii medicale neutilizate de catre cele sase spitale penitenciar si de Spitalul „Profesor dr. Constantin Angelescu” este in valoare de 3.356.878,02 euro.

Aceste aspecte confirma faptul ca achizitia de echipamente medicale nu s-a realizat in conformitate cu Hotararea de Guvern care avea ca obiectiv principal imbunatatirea calitatii actului medical in spitalele-penitenciar din Romania. Efortul financiar facut de statul roman pentru dotarea spitalelor-penitenciar s-a ridicat la 26.648.219,8 euro, insa valoarea pe care ar fi trebuit sa o plateasca la acel moment, daca s-ar fi acceptat oferta cea mai favorabila din punct de vedere tehnico-economic, asa cum era prevazut in caietul de sarcini, ar fi fost de 17.478,619 euro. Diferenta de 9.169.606 euro reprezinta prejudiciul provocat Ministerului Justitiei care, prin intermediul ANP, s-a constituit parte civila in cauza.

2.Infractiunea de luare de mita

Cercetarile procurorilor anticoruptie, coroborate cu datele furnizate de procurorii elvetieni in cadrul comisiilor rogatorii efectuate, au evidentiat ca inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru se afla intr-un contact permanent cu reprezentantii legali ai firmelor castigatoare CC MED AG si BIOMEDICA GmbH, pe durata intregii licitatii de la Ministerul Justitiei. Inculpatul a avut cu acestia o serie de intalniri pe parcursul anilor 2001-2002, in diverse locuri din Europa Occidentala si SUA (Monaco, San Diego,Viena) cheltuielile de transport si cazare fiind suportate integral de cele doua firme. In mod constant, perioadele de vizite si intalniri ale invinuitului Bradisteanu Serban Alexandru cu reprezentantii CC MED AG si BIOMEDICA GmbH se suprapuneau cu cele privind derularea licitatiei de la Ministerul Justitiei si perfectarea contractelor de furnizare de echipamente medicale. Din ordinul reprezentantului legal Meixner Manfred, grupul elvetian de firme actiona pe teritoriul national prin intermediul unui imputernicit Pachiu Cornelia, asociat si administrator al S.C. CC MED & CHEMINST S.R.L. In timpul derularii evaluarilor in cadrul achizitiei publice, Pachiu Cornelia avea acces la datele cu caracter confidential privind ofertele financiare ale firmelor aflate in competitie.

Conform societatii bancare Union Bank of Switzerland (UBS) la data de 19.04.2002, inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru, aflat in Zürich, a intocmit personal documentatia necesara deschiderii unor conturi bancare in numele firmei off-shore „Arnell Development Ltd”, declinandu-si calitatea de director al acestei firme. La aceeasi data, 19.04.2002, inculpatul a cerut aceleiasi banci si deschiderea de conturi curente in nume personal. La putin timp dupa, adica in perioada mai 2002-ianuarie 2003, firma elvetiana CC MED INTERNATIONAL AG a transferat succesiv in conturile firmei off-shore “Arnell Development Ltd” mai multe transe de bani, in valuta, totalizand 500.000 USD si 3.594.333 euro, reprezentand comisionul pentru favorizarea in procesul de desemnare a firmei care castigase cea mai mare parte a contractelor.

Probele administrate in timpul cercetarilor au relevat ca, inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru, fiind singura persoana cu drept de dispozitie si semnatura asupra conturilor bancare ale firmei „Arnell Development Ltd”, in perioada 2002–2005 a dispus retragerea in numerar a sumei de 2.459.375 euro, deplasandu-se personal in Elvetia. Rulajele de cont bancar arata ca o parte din bani au fost folositi de inculpat in scopuri personale, cum ar fi: sejur pe o insula exotica, in statiunea Bora Bora (12.000 euro), ceasuri si bijuterii (27.155,5 franci elvetieni cheltuiti intr-un magazin din Singapore), obiecte de podoaba (3.300 USD in Rio de Janeiro), haine si accesorii (7.348,48 USD in New York), ceasuri si bijuterii (12.000 euro in Viena), artificii (3.199,95 USD – Fireworks stores USA).

Asadar, din studiul documentelor financiar-bancare puse la dispozitie de autoritatile elvetiene in cadrul comisiei rogatorii s-a constatat ca firma „Arnell Development Ltd” cu sediul in Insulele Virgine Britanice a fost infiintata de catre invinuitul Bradisteanu Serban Alexandru intr-un scop bine determinat si anume acela de a primi, in conturile sale bancare, sumele de 500.000 USD si 3.595.333 euro de la grupul de firme CC MED cu titlul de comision pentru activitatea desfasurata in calitate de presedinte al comisiei de evaluare la licitatia organizata de Ministerul Justitiei in anul 2001. Concluzia ca aceasta firma off-shore a fost infiintata in baza unei hotarari infractionale premeditate este demonstrata si prin faptul ca singurele venituri ale acesteia au provenit din transferurile bancare ale firmei elvetiene, neexistand inregistrate alte plati de salarii, taxe, impozite ori utilitati specifice unor activitati comerciale derulate in mod uzual de o societate comerciala”.