ANDREEA COSMA L-A PARADIT PE ONEA – Condamnarea de 4 ani cu executare a deputatei Andreea Cosma a fost desfiintata de Inalta Curte. Dosarul fabricat de procurorii Lucian Onea si Alfred Savu de la DNA Ploiesti a fost trimis la rejudecare. Andreea Cosma fusese condamnata pentru complicitate la abuz in serviciu cu 2 la 1, de judecatorii Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile, cu opinia separata a lui Daniel Gradinaru (Minuta)
Bomba a cazut peste fostul sef al DNA Ploiesti Lucica Onea. Dosarul pe care acesta, impreuna cu procurorul DNA Alfred Savu, i l-au fabricat deputatei PSD Andrea Cosma a fost anulat de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
ICCJ a desfiintat marti, 16 iunie 2020, sentinta din decembrie 2018, prin care Andreea Cosma fusese condamnata la 4 ani inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu. O sentinta pronuntata cu 2 la 1, judecatorii Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile dispunand condamnarea Andreei Cosma, in timp ce judecatorul Daniel Gradinaru hotarand achitarea acesteia. O sentinta aberanta in conditiile in care, asa cum Lumea Justitiei a aratat la acel moment, Andreea Cosma a fost condamnata pe motiv ca nu a impus, in calitate de notar, partilor care urmau sa incheie un contract de vanzare-cumparare pretul la care sa se efectueze tranzactia (click aici pentru a citi).
Astfel, ICCJ a dispus desfiintarea sentintei de condamnare si trimiterea cauzei pentru rejudecare la Sectia penala a ICCJ. Decizia a fost luata in baza deciziei CCR 417/2019 care a constatat nelegalitatea completelor de fond de la ICCJ care au judecat dosarele de coruptie, pe motiv ca acestea nu erau specializate in materia coruptiei, asa cum cerea Legea 78/2001 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Completul de 5 care a dispus aceasta decizie a fost format din judecatorii Hermina Iancu, Cristina Marcu, Maricela Cobzariu, Iulian Dragomir si Constantin Epure. A existat insa si o opinie separata in sensul sesizarii CJUE, cel mai probabil a judecatoarei Maricela Cobzariu, care in trecut s-a mai pronuntat pentru sesizarea CJUE.
Prezentam minuta ICCJ (dosar 390/1/2020):
“390/1/2020 - Cu majoritate, Respinge, ca inadmisibila, cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare. In temeiul art. 421 alin. (1) pct.2 lit. b) din Codul de procedura penala admite apelurile formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, de partea civila SC Plopeni Industrial Parc SA si de inculpatii Cornea Danut Marcel, Cosma Andreea si Anghel Florin Serghei impotriva sentintei penale nr. 699 din 04 decembrie 2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, in dosarul nr. 994/42/2015. Desfiinteaza sentinta penala apelata si trimite cauza spre rejudecare la Sectia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In baza art. 275 alin.(3) Cod procedura penala cheltuielile ocazionate de solutionarea apelurilor formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, de partea civila SC Plopeni Industrial Parc SA si de inculpatii Cornea Danut Marcel, Cosma Andreea si Anghel Florin Serghei raman in sarcina statului.
In baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedura penala onorariile cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu pentru inculpatii Cornea Danut Marcel, Cosma Andreea si Anghel Florin Serghei, pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma de cate 220 lei, raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 16 iunie 2020.
Cu opinia separata, in sensul sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare si suspendarii judecarii prezentei cauze pana la solutionarea, de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, a cererii vizand urmatoarele intrebari preliminare: 1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European si al Consiliului si de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului si a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborata in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care sa solutioneze o exceptie procesuala care ar viza o eventuala nelegala compunere a completurilor de judecata, in raport de principiul specializarii judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie (neprevazut de Constitutia Romaniei) si sa oblige o instanta de judecata sa trimita cauzele, aflate in calea de atac a apelului (devolutiva), spre rejudecare, in primul ciclu procesual la aceeasi instanta? 2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca se opun constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a nelegalei compuneri a completurilor de judecata din cadrul unei sectii a instantei supreme (completuri compuse din judecatori in functie, care la momentul promovarii indeplineau inclusiv conditia specializarii solicitata pentru a promova la sectia penala a instantei supreme)? 3. Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, care interpreteaza o norma inferioara Constitutiei, de organizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusa in legea interna privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, norma interpretata in mod constant, in acelasi sens, de o instanta de judecata timp de 16 ani? 4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justitie, include specializarea judecatorilor si infiintarea unor completuri specializate la o instanta suprema?”
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Justitiabili victima sistemului ticălos. 16 June 2020 13:37 +14
# Aurel 16 June 2020 14:32 +5
# Ion 16 June 2020 18:43 +7
# paraditul 17 June 2020 17:42 0
# mitica 18 June 2020 15:29 0